Strategii didactice de tip Intel Teach pentru predarea aplicaţiei “Microsoft Access”

Intel Teach promovează metode de predare şi învăţare activ–participative, care dezvoltă cunoştinţe, abilităţi şi atitudini într-o arie tematică prin sarcini de lucru extinse, favorizează investigaţia, demonstraţii autentice ale produselor învăţării şi ale performanţelor elevilor. Tot mai des profesorii folosesc metoda proiectului pentru a-i implica pe elevi în activităţi creative şi a-i ajuta să-şi dezvolte competenţele necesare în secolul XXI, precum capacitatea de colaborare, de rezolvare a problemelor şi analiza critică. Atunci când este bine conceput, un curriculum bazat pe proiecte poate duce la obţinerea de către elevi a unor rezultate de calitate superioară.

Ca  profesor  de  Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, am utilizat metoda Intel®Teach pentru predarea unităţii de învăţarea “Utilizarea aplicaţiei Microsoft Access pentru realizarea bazelor de date” la clasa  a X-a, filiera tehnologică. În acest sens, am elaborat un  portofoliu, pornind de la premisa că dacă proiectarea curriculară prin această metodă de învăţare este bine concepută, poate duce la obţinerea de către elevi a unor rezultate de calitate superioară. Profesorul care utilizează metoda proiectului trebuie să fie dispus sa-şi schimbe strategiile de instruire şi să se confrunte cu situaţii specifice care includ:

• Recunoaşterea acelor situaţii care pot contribui la realizarea unor proiecte bune;
• Structurarea problemelor ca oportunităţi de învăţare;
• Colaborarea cu colegii pentru a dezvolta proiecte interdisciplinare;
• „Administrarea” procesului de învăţare;
• Integrarea corespunzătoare a tehnologiilor;
• Conceperea unor metode şi instrumente de evaluare autentice.

1. Elaborarea proiectelor – planificarea pentru succes în învăţare

Am conceput propriul portofoliu având în vedere scopul final. Scopul proiectului este atins atunci când obiectivele sunt clar formulate. Pornind de la standardele de performanţă (competenţe specifice) şi capacităţile cognitive de nivel superior vizate, planificarea proiectului a implicat următoarele 4 etape: stabilirea obiectivelor operaționale, formularea întrebărilor cheie ale curriculumului, realizarea unui plan de evaluare eficient și planificarea activităților.

Toate activităţile planificate au avut scopul de ai  ajuta pe elevi să îndeplinească obiectivele propuse. Nu trebuie uitat însă faptul că planificarea unităţii de învăţare bazată pe proiecte nu este o activitate liniară; ea presupune întotdeauna întoarcerea la etapele anterioare pentru a asigura conformitatea.

2. Capacităţi de gândire de nivel superior

Pentru a dezvolta o înţelegere mai profundă a conţinutului, am supus elevii unor activităţi bazate pe dezvoltarea capacităţilor cognitive de nivel superior prin cerinţe şi aşteptări mai riguroase. Aceste capacităţi cognitive sunt: analiza, aplicarea cunoştinţelor şi metacogniţia. (2)

Analiza

Procesele cognitive ale analizei sunt: potrivirea, clasificarea, analiza erorilor, generalizarea şi specificarea. Ex. Pentru a înţelege modul de lucru în aplicaţia Microsoft Access, le-am prezentat elevilor aplicaţia Şcoala de tip bază de date, care a reprezentat  obiectului analizei, iar apoi le-am cerut să analizeze această bază de date. (2)

Aplicarea cunoştinţelor

Învăţarea bazată pe proiecte le permite elevilor să gândească la un nivel superior şi să folosească cunoştinţele acumulate în realizarea proiectelor. Procesele incluse în această categorie sunt:  luarea deciziilor, rezolvarea problemelor, cercetarea experimentală, investigaţia. (2)
Ex. Pentru aprofundarea cunoştinţelor teoretice predate, am trecut la aplicaţii practice în MS Access care conţineau sarcini concrete de lucru inspirate din viaţa reală: baza de date cu clientii unei firme comerciale, baza de date pentru gestionarea fondului de carte dintr-o bibliotecă, baza de date a unei magazii de produse, etc.

Metacogniţia

Metacogniţia este deosebit de importantă în contextul învăţării bazate pe proiecte deoarece elevii trebuie să aleagă ce strategii să utilizeze şi cum să le utilizeze. Cele trei componente ale metacogniţiei sunt: conştientizarea, planificarea şi stabilirea obiectivelor şi monitorizarea. Elevii conştienţi din punct de vedere metacognitiv sunt capabili să descrie felul în care iau decizii şi sunt capabili să modifice strategiile pe care le folosesc atunci când acestea nu se dovedesc eficiente. (2)
Ex. Am încercat să identific elevilor sau să le activez capacităţile, tacticile şi procesele specifice, care vor fi utilizate pentru atingerea scopului. Am observat că majoritatea elevilor sunt inteligenţi dar nu deţin abilităţile necesare pentru a realiza proiecte complexe. În dialogul cu ei, i-am ajutat să gândească metacognitiv astfel încât să devină conştienţi de procesele proprii de gândire, să planifice strategii pentru a realiza proiectul şi să monitorizeze succesul acestor strategii.
În acest sens le-am formulat întrebări care să-i ajute să demareze activităţile pentru proiect: Cum crezi că ar fi bine să începi?, Care sunt etapele pe care te-ai gândit să le parcurgi?, etc.

3. Convingeri şi atitudini

Pentru ai învăţa pe elevi să gândească, m-am  confruntat cu două mari provocări:  prima a fost de a le oferi elevilor instruire şi practică pentru tipurile de capacităţi adecvate, iar a doua, mult mai dificilă, a fost aceea de a-i convinge pe elevi pentru ca aceştia să folosească aceste capacităţi în mod corespunzător la şcoală şi în viaţa de zi cu zi. Atitudinile şi convingerile care conduc la o gândire bună au fost descrise într-o varietate de moduri, dintre care voi aminti: deprinderile mentale, atenţia şi formarea convingerilor şi atitudinilor. (2)

Deprinderile mentale

Caracteristicile persoanelor care manifestă acele deprinderi mentale care îi fac să gândească bine, sunt: înclinaţia, valoarea, sensibilitatea, capabilitatea şi angajamentul.
În general oamenii sunt înclinaţi spre dorinţa de a se gândi cu atenţie la problemele cu care se confruntă în viaţă.
Valoarea este o caracteristică care se aseamănă cu înclinaţia, dar este legată într-o măsură mai mare de emoţiile celui care gândeşte. Persoanele care pun preţ pe gândirea critică cred că ascultarea punctelor opuse de vedere sunt valoroase. (2) Ex. Grupa 3 a avut ca temă de proiect gestionarea stocului de produse al unei magazii. Aceştia au vizitat o firmă pentru a se informa, luând legătura cu experţi în domeniu manifestând astfel respect pentru rezolvarea problemei.
Sensibilitatea presupune alegerea unui tip de gândire potrivit pentru o anumită sarcină specifică. Ex. Elevii au avut de realizat un raport pe  marginea  bazei de date. Unii au folosit modalităţi de grupare a datelor, după anumite categorii, obţinând în final informaţii uşor de urmărit, iar alţii nu au ţinut cont de aceste amănunte.
Capabilitatea este o caracteristică asupra căruia profesorul deţine cel mai bine controlul, adică el este  în măsură să aprecieze abilităţile elevilor lor de a utiliza capacităţi de gândire adecvate unei anumite situaţii. (2) Ex. Am încurajat elevii să rezolve sarcinile de lucru, provocându-i la gândire, prin întrebări ajutătoare.
Angajamentul înseamnă nu numai să vrei să înveţi, ci şi să faci ceea ce este necesar pentru ca învăţarea să aibă loc, pentru îndeplinirea obiectivelor. (2)

Atenţia

Atenţia este termenul folosit pentru a descrie o abordare prin care oamenii folosesc cu grijă toate informaţiile şi capacităţile pe care le au la dispoziţie atunci când se confruntă cu probleme. Elevii care sunt atenţi, observă asemănările dintre obiecte şi idei în aparenţă foarte diferite şi creează noi categorii cu aceste informaţii. (2)
Ex. Am abordat o orientare pe proces: „Cum creaţi o bază de date?” în loc de „Puteţi crea o bază de date?”, care a dus la direcţionarea atenţiei către definirea etapelor necesare pe parcurs. Acest tip de focalizare îi ajută pe elevi să abordeze proiectele mari împărţindu-le în părţi mai mici, gândindu-se la pasul următor în loc să se gândească la toate în acelaşi timp. Cea mai bună modalitate de ai sprijini elevii în procesul de învăţare este să le oferi strategiile generale, cum ar fi strategiile de gândire, pe care ei pot apoi să le aplice la probleme specifice.

Formarea convingerilor şi atitudinilor

Formarea atitudinilor la elevi, constituie o provocare pentru profesor. Pentru a-i ajuta pe elevi să dobândească atitudini şi convingeri care să îi facă să gândească în mod autentic, am stârnit curiozitatea într-un anumit context, i-am recompensat pentru unele atitudini, am creat o cultură a clasei prin care gândirea bună a fost apreciată şi atitudinile şi convingerile care contribuie la o gândire bună au fost preţuite. (2)

4. Strategii de instruire eficiente în activităţile la clasă

Mi-am obişnuit elevii cu o varietate de strategii de instruire (activităţi individuale, activităţi frontale, lucru pe grupe eterogene în funcţie de stilul de învăţare, lecţii în sistem AEL, lecţii folosind un site de colaborare ex. Google.docs, realizarea de aplicaţii integratoare, concursuri pe diverse teme, etc.)  în care aceştia au fost profund implicaţi. Am constatat că acele activităţi în care elevii  se simt provocaţi,  dau rezultate mult mai bune şi îi fac pe elevi să devină responsabili de propriul proces de învăţare. Strategiile utilizate de către mine sunt:

Folosirea cunoştinţelor anterioare

Am folosit cunoştinţele anterioare pentru a face trecerea de la ce elevii ştiu deja la ceea ce urmează să înveţe, prin aplicarea unui  Test_iniţial care a constituit un punct de plecare pentru viitoarea instruire.

Învăţarea prin cooperare

Pornind de la zicala că „două capete învaţă mai bine”, am procedat la gruparea elevilor din clasă pentru a lucra împreună. Obiectivul principal al grupării elevilor nu a fost doar acela de a coopera între ei, ci de a-i implica activ în procesul de învăţare pentru un scop comun acceptat de toată lumea, iar fiecare elev a primit câte un rol în cadrul grupului, care l-a implicat în rezolvarea de sarcini concrete. (2)

Feedback-ul  Fiind conştientă cât de important este feed-back-ul pentru elevi, am oferit permanent feed-back  elevilor mei, scoţând în evidenţă progresele acestora: Eşti pe drumul cel bun !, Ai lucrat corect până în prezent!, etc. Un elev care primeşte feed-back pozitiv din partea profesorului, capătă mai multă încredere în sine şi să aibă aspiraţii mai mari pe viitor pentru a  atinge performanţe şi mai bune.

Recunoaşterea muncii elevilor

Recunoaşterea muncii elevilor nu înseamnă numai lauda adusă acestora sau recompensarea cu o notă bună în catalog, ci este un proces mult mai complex. Ea are scopul de a declara că ceea ce au făcut elevii contează foarte mult şi este foarte important. (2) Prin urmare, la finalul activităţii proiectele elevilor au fost prezentate în faţa unor invitaţi: profesori, alţi elevi, părinţi, membri ai comunităţii locale, cu scopul de a le aprecia.

Utilizarea întrebărilor în predare

Utilizarea întrebărilor în perioada de predare, este o metodă care s-a dovedit foarte folositoare deoarece le dezvoltă elevilor gândirea, şi îi antrenează în discuţii productive, explorând idei pe care apoi le folosesc în situaţii noi. (2) Încă de la începutul U.Î., le-am pus elevilor întrebările cheie ale curriculumului, iar aceştia le-au explorat şi au făcut referire la ele pe toată durata desfăşurării unităţii.

Utilizarea tehnologiei

Utilizarea tehnologiei îi ajută pe elevi atât să găsească resurse cât şi să creeze produse. (3)
Prin crearea celor două instrumente web: blog-ul şi wiki-ul clasei, elevii au avut acces la toate informaţiile legate de unitatea de învăţare, au colaborat între ei, și au încărcat materiale.

Concluzii

A elabora un proiect eficient înseamnă a elabora un curriculum în conformitate cu standardele de performanţă care să promoveze gândirea de nivel superior prin utilizarea întrebărilor cheie ale curriculumului, prin sarcini reale de proiect, prin strategii eficiente de instruire şi prin evaluarea continuă a performanţelor.(4)

Bibliografie:
1. Intel®Teach Program, Essentials Course, „Intel®Teac–Predarea în societatea cunoaşterii”, Manual Participant Teacher Edition v. 10
2. http://www97.intel.com/ro/ProjectDesign
3. http://www.elearning.ro/resurse/intelteach_prezentare_elearningromania.pdf
4. http://www.intel.com/cd/corporate/education/emea/rom/elem_sec/tools_resources/projectdesign/414824.htm