Studiu experimental privind rolul formativ al jocurilor didactice în formarea competențelor de comunicare în grădiniță

Investigaţia pedagogică s-a realizat la nivel I preșcolar în vederea desprinderii şi evidențierii unor observații şi concluzii cu privire la dezvoltarea competențelor de comunicare. Cercetarea s-a axat pe promovarea în mai mare măsură a unor activităţi cu caracter ludic, fiind evidenţiată relaţia de complementaritate între jocul didactic şi formarea competențelor de comunicare prin dezvoltarea capacităților de comunicare ale preşcolarilor (limbajul receptiv şi limbajul expresiv). Procesul instructiv-educativ la nivel I preşcolar a fost conceput ca un sistem de activități în cadrul cărora s-a realizat îmbinarea jocului didactic cu alte mijloace de învățământ, ponderea cea mai mare acordându-se jocului didactic.

Motivaţia, scopul, obiectivele cercetării

Motivaţia cercetării întreprinse rezultă din includerea jocului didactic în categoria principalelor metode active, atractive pentru preşcolari, fapt scos în evidenţă de către psihopedagogia modernă. În cadrul investigaţiei pedagogice întreprinse, scopurile vizate sunt următoarele:

• Elaborarea unor seturi de jocuri care să faciliteze formarea competențelor de comunicare la preşcolari prin exersarea actelor comunicării: ascultare şi vorbire, „citire” şi „scriere”.
• Aplicarea acestor jocuri în cadrul activităţilor specifice domeniului experiențial Limbă şi comunicare, studierea eficienţei lor, precum şi a influenţei lor asupra evoluţiei limbajului receptiv şi expresiv, dar şi asupra demersului didactic întreprins de educator.

Obiectivele cercetării sunt:
1. Identificarea nivelului de dezvoltare a competențelor de comunicare la preşcolarii cuprinşi în demersul experimental.
2. Aplicarea unui program educațional bazat pe joc didactic la grupa experimentală.
3. Identificarea măsurii în care competențele de comunicare ale preşcolarilor din grupa experimentală s-au dezvoltat în urma aplicării programului educațional bazat pe joc didactic.

Ipoteza cercetării

Având în vedere faptul că încă de la vârsta preşcolară copiii trebuie să dispună de capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-şi exprima impresiile, gândurile, ideile, constituindu-şi astfel pentru mai tărziu, o bază în activitatea şcolară şi în viaţa socială, mi-am propus ca pe parcursul anului şcolar 2020-2021 să experimentez la grupă un program de intervenție educațională axat preponderent pe joc didactic, în diferite secvențe ale activităților, în cadrul activităţilor de educare a limbajului. Ipoteza cercetării este următoarea: Aplicarea, în cadrul domeniului Limbă şi comunicare a unui program de intervenție educațională axat pe joc didactic contribuie la dezvoltarea capacităților de comunicare expresivă şi de comprehensiune a mesajului oral și scris ale preșcolarilor.

Variabilele cercetării

În experiment intervin două categorii de variabile: variabila independentă şi variabila dependentă. Variabila independentă: jocul didactic de dezvoltare a capacităților de comunicare expresivă şi de comprehensiune a mesajuloui oral și scris. Variabila dependentă: calitatea şi funcționalitatea abilităților de comunicare ale preşcolarilor.

Metodologia cercetării

În componenţa sistemului metodelor de cercetare utilizare au fost cuprinse următoarele metode: experimentul pedagogic, studiul documentelor şcolare şi analiza produselor activităţii preşcolarilor, metoda convorbirilor, observaţia sistematică.

Experimentul pedagogic a constituit principala metodă de investigare utilizată pe parcursul cercetării pedagogice. Verificarea ipotezei de lucru a presupus organizarea şi desfăşurarea unui demers metodologic, derulat în anul şcolar 2020-2021, la activităţile din domeniul experiențial Limbă şi comunicare. Experimentul pedagogic a fost organizat în Grădinița cu P.P. „Junior”. În demersurile metodologice organizate pentru studiu, a fost implicată grupa mijlocie program prelungit.

Studiul documentelor şcolare şi analiza de conţinut a produselor activităţii copiilor a dus la colectarea unor date referitoare deopotrivă la activitatea educatorului şi cea a copiilor. Au fost studiate materiale referioare la activitatea didactică, fişele de observaţie curentă a copiilor, fiind studiate totodată şi materiale reprezentative pentru produsele activităţii preşcolarilor: caiete de lucru, fişe de lucru şi de evaluare, portofolii. Acestea au permis conturarea unei imagini de ansamblu asupra modului în care se organizează şi se desfăşoară activităţile de educarea limbajului la grupa mijlocie preşcolari.

Metoda convorbirilor s-a concretizat în dialogul cu copiii, acumulându-se diferite opinii în legătură cu aspectul cercetat, permiţând şi evidenţierea unor interese, aspiraţii, dorinţe, păreri ale subiecţilor implicaţi.

Observaţia sistematică a fost utilizată într-o mare măsură pe tot parcursul experimentului, oferind date suplimentare în legătură cu diversele aspecte ale fenomenelor investigate. În etapa constatativă, metoda observaţiei sistematice s-a utilizat în scopul stabilirii nivelului dezvoltării limbajului la componenții eşantionului de subiecți. În vederea colectării de date utile, observaţia s-a orientat atât în direcţia activităţii copiilor, cât şi a activităţii întreprinse de educator. În ceea ce priveşte activitatea preşcolarilor au fost urmărite următoarele aspecte: aprecierea interesului şi a motivaţiei preşcolarilor vizavi de actele comunicării, prin studierea comportamentului şi a reacţiilor lor, stabilindu-se totodată şi nivelul competențelor de comunicare.

Observaţiile orientate asupra activităţii prestate de educator au avut în vedere circumscrierea următoarelor aspecte: identificarea stilului didactic al educatorului, stabilirea măsurii în care se respectă cerinţele legate de organizarea eficientă a experienţelor de învăţare pentru preşcolari, identificarea ponderii în care introduce şi folosește metode interactive în diferite secvenţe ale activităţii, incluzând participarea activă a copiilor la activități.

Metoda observaţiei a fost utilizată şi pe parcursul experimentului propriu-zis în scopul identificării eficienţei intervenţiei metodelor interactive în dezvoltarea capacităților de comunicare la preşcolari şi a aspectelor relevante, legate de utilizarea acestora în diferite secvențe ale activităților specifice domeniului experiențial Limbă şi comunicare. S-au depistat totodată toate aspectele, atât benefice, cât şi mai puţin benefice ale utilizării metodelor interactive, în vederea stabilirii unor strategii ameliorative, în funcţie de condiţiile concrete.

În ceea ce priveşte conţinutul ştiinţific cu care s-a operat, au fost identificate acele secvenţe care au fost asimilate cu uşurinţă sau cu dificultate de către preşcolari, în vederea găsirii unor soluţii practice de înlăturare a dificultăţilor.

Eșantionul de subiecți

Testarea ipotezei de lucru şi realizarea obiectivelor au presupus organizarea unei investigaţii ştiinţifice experimentale, care a constat într-un sistem de experimente didactice organizate pe parcursul anului şcolar 2020-2021, în cadrul activităţilor din domeniul Limbă şi Comunicare. Cercetarea pedagogică s-a desfăşurat la Grădiniţa cu P.P. „Junior” pe durata anului şcolar 2020- 2021, la grupa mijlocie, nivelul I. Am întreprins cercetarea asupra unui singur eşantion: 25 copii cu vârste cuprinse între 4- 5 ani.

Pentru a pune în evidenţă rolul factorului experimental, am testat grupa de preşcolari înainte de introducerea variabilei independente şi după. La încheierea cercetării, am comparat rezultatele obţinute la testarea iniţială şi testarea finală, pentru a conchide că diferenţele se datorează introducerii variabilei independente.

Baza experimentală a investigaţiei a antrenat 25 de copii de grupă mijlocie. Toţi copiii corespund standardelor de vârstă din punct de vedere fizic şi intelectual. Majoritatea copiilor provin din familii normal constituite, biparentale. Toţi copiii grupei sunt cetăţeni români de naţionalitatea română.

Etapele cercetării

Experimentul, având un caracter procesual, implică o desfăşurare în timp. Etapele desfăşurării lui sunt: Pretest (Etapa iniţială – constatativă) este etapa în care se stabileşte nivelul existent în momentul iniţierii experimentului, diagnosticarea nivelului de dezvoltare a competenţelor de comunicare la copii de vârstă preşcolară implicați în demersul experimental.

Experimentul formativ (Etapa experimentală)- este etapa în care am utilizat jocuri didactice pentru stimularea formării competențelor de comunicare la preşcolarii grupei experimentale. Posttest (Etapa finală) – este etapa în care am măsurat nivelul final al variabilei dependente. În etapa finală, am aplicat probe de evaluare a cunoştințelor, priceperilor şi deprinderilor, pe baza aceloraşi tipuri de sarcini cu ale probelor iniţiale, fiind modificat conţinutul concret al probelor în funcţie de ceea ce preşcolarii au dobândit în etapa experimentală.

Pretest (Etapa constatativă) s-a desfăşurat în perioada septembrie-octombrie a anului 2020. În cadrul acestei etape constatative, au fost avute în vedere următoarele obiective cu caracter general:
O1 – investigarea nivelului de dezvoltare a capacităților de comunicare (limbajul receptiv şi limbajul expresiv) la preşcolarii grupei mijlocii;
O2 – investigarea metodologiei didactice utilizate de către cadrele didactice în vederea dezvoltării capacităților de comunicare la preşcolarii grupei mijlocii. Pe lângă aceste obiective cu caracter general au fost vizate şi obiective cu caracter specific, prin care s-a urmărit:
O3 – selectarea secvenţelor de conţinut care au constituit obiectul cercetării, adică alcătuirea eşantionului de conţinut;
O4 – administrarea probelor de evaluare iniţială (pretestul) pentru determinarea nivelului general al preşcolarilor grupei cuprinsă în cercetare, respectiv alcătuirea eşantionului de subiecţi.

Date preliminare

În etapa constatativă, am utilizat metoda observaţiei sistematice pentru a stabili nivelul de dezvoltare a capacităților de comunicare la preşcolarii grupelor mijlocii cuprinse în cercetare, având în vedere în special actele comunicării: ascultarea şi vorbirea, „citirea” şi „scrierea”. Am urmărit evidenţierea acelor factori care au influenţat pozitiv dezvoltarea, precum şi factorii ce au efecte negative şi împiedicau realizarea unei activităţi eficiente.

O altă axă importantă a observaţiei sistematice întreprinse o constituie sesizarea modalităţii de organizare a experiențelor de învățare de către educatoare, precum şi a rolului şi a frecvenţei pe care jocul didactic îl are în cadrul activităţilor. Pentru a stabili nivelul general de dezvoltare a capacităților de comunicare la preşcolarii implicați în cercetare, existent în momentul iniţierii experimentului, am utilizat observaţia sistematică a activităţilor. Totodată am analizat produsele activităţii copiilor (caietele speciale, fişele de lucru). Tot în această etapă am aplicat teste de evaluare a nivelului limbajului receptiv şi expresiv. În etapa inițială am aplicat preşcolarilor un un set de 2 teste de evaluare cu sarcini specifice comunicării receptive (identificarea momentelor şi personajelor unor poveşti parcurse în anul şcolar precedent), comunicării expresive (descrierea personajului preferat din povestea preferată utilizând un limbaj corect şi expresiv), manipulării cărților (identificarea unor cărți cu poveşti parcurse în anul şcolar precedent şi precizarea elementelor componente ale cărților), utilizării „scrisului” pentru transmiterea de mesaje (folosirea corectă a instrumentelor de scris pentru urmărirea unui traseu şi trasarea unor contururi).

Înainte de aplicarea testelor de evaluare, am parcurs etapele corespunzătoare: am recapitulat noțiunile esențiale, am formulat obiectivele evaluării, pentru fiecare obiectiv am stabilit itemi relevanți, am ales modalitatea de notare, am ales sarcinile probei formulate în termeni clari şi precişi, apoi am conceput forma grafică a testului şi la final am trecut la interpretarea rezultatelor şi la prelucrarea lor, utilizând matrici de evaluare. Cu ajutorul datelor din matrici am întocmit histograme. În notare, am utilizat sistemul de nivele a comportamentelor pentru a facilita interpretarea datelor: Atins (A), Dezvoltare (D) şi Necesită sprijin (NS), stabilind clar prin baremul de notare condițiile de atingere a fiecărui nivel. Primul test de evaluare a constat într-o probă orală prin care am observat aspecte specifice comunicării expresive şi a nivelului participării în activități cu cartea.