Textul argumentativ pentru BAC: WOW sau BAU?

În calitate de profesor evaluator la examenul de bacalaureat, am constatat că una dintre cele mai mari provocări pentru elevi o reprezintă redactarea textului argumentativ. Deși această probă solicită competențe esențiale de gândire critică și capacitatea de a structura coerent idei și argumente, numeroși elevi întâmpină dificultăți semnificative. Greșelile frecvente în această secțiune pot fi atribuite unei varietăți de factori, cum ar fi lipsa de pregătire adecvată, neînțelegerea cerințelor specifice și dificultatea de a formula/ susține un punct de vedere clar și bine argumentat. Aceste erori nu numai că afectează performanța elevilor la examen, dar pot influența și încrederea lor în abilitățile proprii de exprimare scrisă și de analiză critică.

Ce este argumentarea? Aceasta este o activitate orală sau verbală, prin care se dorește justificarea unor convingeri sau opinii. Mai mult, prin argumentare se încearcă influențarea comportamentului interlocutorului. De altfel, orice argumentare are la bază dorința de a convinge un cititor sau un ascultător cu privire la o teză, pornindu-se de la opinie și utilizându-se argumente/ deducții. Pentru proba scrisă a examenului de Bacalaureat, argumentarea se manifestă prin textul scris și are o anumită structură specifică: ipoteza, argumentele și concluzia.

Ipoteza formulează teza în jurul căreia se construiește argumentarea și se pot relata anumite fapte menite să atragă atenția cititorului. Este recomandat să fie utilizate două alineate: primul alineat pentru enunțarea temei propuse, de tip captatio benevolentiae și al doilea alineat pentru exprimarea opiniei față de tema dată, dar și pentru enunțarea celor două aspecte esențiale care se vor regăsi în dezvoltarea celor două argumente. Se utilizează verbe de opinie și conectori argumentativi de tipul: Cred că/ Consider că/ Din punctul meu de vedere/ În opinia mea etc.

Argumentele trebuie să reprezinte cea mai extinsă parte a textului și să dezvolte ideea principală a textului prin apel la dovezi imbatabile, cum ar fi exemple, citate, fapte. Pentru a enunța și dezvolta argumentele și exemplele, vor fi utilizați conectori ca: în primul rând/ în al doilea rând/ pe de o parte/ pe de altă parte etc (pentru enunțare), de asemenea/ mai mult/ precum/ ca și cum (pentru dezvoltarea argumentelor).

Pentru un punctaj maximum la subiectul I.B, elevul trebuie să aibă în vedere următoarea organizare a argumentelor: un prim alineat care să corespundă argumentului 1 (afirmația care cuprinde ideea principală) și dezvoltării sale (explicarea, dovedirea); un al doilea alineat care să corespundă argumentul 2 (afirmația care cuprinde ideea principală) și dezvoltării sale (explicarea, dovedirea).

Nota bene! În mod obișnuit, se stabilesc două paragrafe, fiecare incluzând argumentul și exemplele adecvate (chiar și unele concluzii). În cazul unor texte mai elaborate, pot fi mai multe paragrafe, însă cerința de examen precizează numărul argumentelor care se punctează: două.

Concluzia presupune formularea unei concluzii care să valideze ceea ce este susținut în ipoteză și argumente. Astfel, se reia ideea enunțată în ipoteză și rezumă întreaga demonstrație realizată fără adăugări noi. Concluzia trebuie să conțină un enunț declarativ cu valoare de adevăr, relevant pentru temă. Conectorii specifici sunt: deci/ așadar/ rezumând/ în final/ prin urmare/ în concluzie/ în consecință.

Tipuri de conectori

Din punctul de vedere al etapei argumentative pe care o introduc:
a. conectori care introduc teza: În opinia mea, Consider că, Părerea mea etc
b. conectori care introduc argumentele: În primul rând, Mai întâi de toate, În al doilea rând, În plus, În continuare etc
c. conectori care introduc concluzia: În concluzie, Așadar, Deci, Prin urmare etc

Din punctul de vedere al relației între secvențele discursive:
a. conectori de exemplificare: de exemplu, de pildă etc
b. conectori de explicare: adică, altfel spus, de fapt etc
c. conectori de opoziție: dar, totuși, cu toate acestea, în schimb, din contră, pe de o parte, pe de altă parte etc.
d. conectori de concesie: chiar dacă, cu toate acestea, totuși etc
e. conectori de cauzalitate: pentru că, fiindcă, deoarece, dat fiind că etc

Bibliografie
1. Frumușani, Daniela. Argumentarea. Modele și strategii, București, Editura All, 2000
2. Șerbănescu, Andra. Cum se scrie un text, Iași, Editura Polirom, 2000
3. Pavelescu, Marilena. Ghid pentru redactarea unei argumentări convingătoare în Limba și Literatura română, Societatea de Științe Filologice din România, nr. 2, 2019