Utilizarea metodei Controversei Academice Structurate (SAC) în lecțiile de fizică

Educaţia ştiinţifică implică o achiziţie a cunoştinţelor legate de teme știinţifice importante, dar şi de conţinutul acestora, metodele de cercetare folosite, aplicaţiile rezultatelor obţinute, precum şi avantajele și dezavantajele lor. Ca atare, pentru dezvoltarea culturii ştiinţifice trebuie dezvoltate strategii de predare prin intermediul cărora elevii să poată discuta critic despre realizările ştiinţei contemporane şi implicaţiile acestora. Cultura ştiinţifică constituie un element important care permite cetăţenilor să joace un rol activ în luarea deciziilor referitoare la problemele specifice ştiinţei şi tehnologiei. În mod esenţial, profesorii de Ştiinţe au misiunea de a promova dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice şi abilităţilor necesare evaluării consecinţelor de orice natură, precum şi a problemelor concrete apărute ca urmare a dezvoltării rapide ştiinţifice şi tehnologice.

Activitatea de faţă are ca temă „Energetica nucleară”, temă prezentată de mine în cadrul proiectului „PROFILES” al Universității Valahia din Târgoviște. Desfășurarea lecțiilor (pe parcursul a 4 ore) s-a făcut sub forma deliberării, prin utilizarea metodei Controversei Academice Structurate (SAC). Metoda a fost folosită în cadrul activităților proiectului ”Deliberating in a Democracy”, din a cărui echipă am făcut parte. Deliberarea este schimbul focalizat de idei şi analiza argumentelor în scopul luării unei decizii. Activitatea propusă este considerată o contribuţie la educaţia pentru civism, indispensabil în evoluția societăţii. Obiectivul acestei unităţi este de a evalua impactul utilizării energiei nucleare asupra societăţii în care trăim, elevii „punând în balanță“ drepturile și libertățile fundamentale ale individului, posibil a fi încălcate prin atingerea unor obiective benefice din punct de vedere economic pentru societate.

I. Argument

Sunt profesor de fizică și consider că o modalitate eficientă de a facilita accesul elevilor la noţiunile predate, pentru a le oferi posibilitatea unei înţelegeri depline a acestora este utilizarea la clasă, într-o mai mare măsură, a metodelor moderne de predare, care stimulează deopotrivă creativitatea profesorului şi a elevilor.

Experienţa la catedră a demonstrat că aceste metode de predare reprezintă o alternativă viabilă la formulele tradiţionale, pentru că ele constituie opţiuni metodologice şi instrumentale, care îmbogăţesc procesul de învăţare, evitând rutina şi monotonia şi asigurând deschideri interdisciplinare.

II. Experienţe – Deliberarea prin metoda CAS

Una dintre metodele moderne de predare, pe care am utilizat-o în procesul de predare-învăţare în timpul orelor de fizică, a fost deliberarea, bazată pe procedeul numit Controversa Academică Structurată (CAS), preluată din domeniul ştiinţelor şi al educaţiei civice.

a) Etapele lecţiei

Pasul 1: Introducere
1. Profesorul prezintă titlul lecţiei;
2. Se parcurg regulile deliberării.

Pasul 2: Citirea textului
1. Fiecare elev primeşte un text pentru studiu despre tema aleasă (textul poate fi oferit elevilor şi în ora anterioară, pentru a fi citit acasă);
2. Elevii citesc individual textul;
3. Profesorul cere acestora, după parcurgerea integrală a textului, să împărtăşească, în grup, informaţii interesante/deosebite/neobişnuite din text.

Pasul 3: Formarea grupelor şi discutarea textului
1. Clasa se împarte în grupe de câte 4 elevi;
2. Profesorul cere acestora să facă schimb de idei, informaţii interesante, importante, identificate de către fiecare dintre ei, în text.

Pasul 4: Prezentarea întrebării pentru deliberare
1. Se precizează că fiecare text are o întrebare, pe baza căreia va fi discutată lecţia, prin deliberare;
2. Întrebarea se scrie pe tablă sau se afişează pe o foaie de flip-chart şi se citeşte cu glas tare.

Pasul 5: Identificarea argumentelor
1. Fiecare grup de elevi este împărţit în două echipe: A şi B.
2. Cei din echipa A vor cauta în text cele mai puternice argumente în favoarea întrebării pentru deliberare; cei din echipa B vor cauta în text cele mai puternice argumente împotriva întrebării pentru deliberare; echipele nu comunică în timp ce identifică argumentele.

Pasul 6: Prezentarea argumentelor majore
1. Cei din echipa A prezintă argumentele din text care susţin întrebarea pentru deliberare, celor din echipa B; aceştia din urmă nu au voie să îşi exprime opinia, pot pune întrebări de clarificare.
2. Cei din echipa B prezintă argumentele din text împotriva întrebării pentru deliberare, celor din echipa A; aceştia din urmă pot pune întrebări de clarificare, dar nu îşi pot spune punctul de vedere.

Pasul 7: Inversarea rolurilor
1. Profesorul precizează că, pentru a demonstra că fiecare parte înţelege poziţia celeilalte părţi,   rolurile trebuie să se schimbe: cei din echipa A vor căuta în text argumente împotriva întrebării pentru deliberare, iar cei din echipa B vor căuta în text argumente care să susţină întrebarea pentru deliberare.

Pasul 8: Deliberarea
1. Elevii ies din rolurile A şi B şi încep să delibereze;
2. Se reaminteşte întrebarea pentru deliberare;
3. Fiecare din grupurile de câte 4 elevi va trebui să hotărască ce poziţie -pro sau contra- va adopta cu privire la întrebarea pentru deliberare, pe baza argumentelor din textul dat; acest lucru se va realiza prin negocieri la nivelul grupului mic; fiecare elev îşi exprimă punctul de vedere, care nu este obligatoriu să coincidă cu poziţia grupului.

Pasul 9: Analiza procesului de deliberare
1. Se reuneşte întreaga clasă;
2. Profesorul va pune diferite şi numeroase întrebări, referitoare la procesul ce a avut loc în interiorul fiecărui grup. Un exemplu în acest sens îl pot constitui întrebări precum: Care a fost cel mai puternic argument pro sau contra întrebării pentru deliberare? Care a fost poziţia individuală a elevilor? Care au fost zonele de consens/de înţelegere? Ce întrebări există încă? De unde puteţi obţine informaţii?
3. Profesorul se va folosi, pentru discuţiile libere, şi de informaţiile pe care elevii le au despre tema respectivă, din alte surse, nu doar din textul oferit spre studiu.
Rezumând, etapele deliberării ar arăta astfel:
A A B B  Citiţi cu atenţie textul.
(AABB)   Împărtăşiţi informaţii interesante/ importante din text, în grupul mic.
(AA/BB)  Planificaţi cu partenerul prezentarea pentru ceilalţi doi colegi.
(AA-BB)  Prezentaţi celor doi colegi argumente care să susţină întrebarea pentru deliberare.
(BB-AA)  Prezentaţi celor doi colegi argumente care să fie împotriva întrebării pentru deliberare.
(BB-AA)  Prezentaţi celor doi colegi argumente care să susţină întrebarea pentru deliberare.
(AA-BB)  Prezentaţi celor doi colegi argumente care să fie împotriva întrebării pentru deliberare.
(AABB)   Stabiliţi punctul de vedere al grupei, pro sau contra întrebării.
A A B B   Exprimaţi-vă propriul punct de vedere.

b) Tema şi desfăşurarea lecţiei

1. Introducere
Se prezintă tema şi se reaminteşte definiţia deliberării. Se parcurg regulile ce trebuie respectate pentru ca deliberarea să fie eficientă.
Se prezintă obiectivele acestei lecţii.

2. Formarea grupelor
În prealabil clasa a fost împărțită în grupe de 5 elevi. În scopul de a evalua impactul diferitelor tehnologii moderne de producere a energiei, asupra societății în care trăim, s-a constituit un Comitet, format din 5 cetăţeni: 1) un fizician; 2) un medic; 3) un biolog; 4) un istoric; 5) primarul. Acest Comitet va trebui să decidă asupra oportunității construirii în apropierea orașului X a unei centrale  nuclearo-electrice, cu o considerabilă investiție externă.

3. Prezentarea întrebării pentru deliberare
Se prezintă întrebarea pentru deliberare „Este oportună construirea în apropierea orașului X a unei centrale  nuclearo-electrice, cu o considerabilă investiție externă?”. Întrebarea se afişează la vedere şi pe băncile elevilor.

4. Redactarea și prezentarea rapoartelor individuale
Fiecare elev a editat un Raport individual despre cum va afecta construcția unei centrale nucleare  comunitatea,  despre avantajele și dezavantajele utilizării acesteia din perspectiva fizicianului, medicului, biologului, istoricului și a primarului orașului.
Elevii fiecărui grup vor trebui să facă schimb de fapte şi idei interesante depistate în text pentru a se ajunge la o mai bună înţelegere a textului.
În cadrul fiecărui grup de 5 elevi, fiecare dintre aceștia va citi propriul Raport cu atenţie şi vor fi subliniate sau notate faptele şi ideile pe care le consideră importante sau interesante, argumentele care îi motivează poziția individuală.

5. Deliberarea și identificarea argumentelor majore
Fiecare grup de 5 persoane își va împărtăși argumentele prezentate, urmând să identifice cele mai puternice argumente în favoarea întrebării pentru deliberare, respectiv cele mai tari argumente împotriva întrebării pentru deliberare.
Fiecare elev poate să folosească ceea ce a aflat despre temă din documentarea proprie precum şi să prezinte experienţa proprie şi propriile opinii în legătură cu tema dată.
Se va lua o decizie la nivel de grup de 5 (pot fi pro sau contra întrebării de deliberare).

6. Prezentarea poziției grupului
Fiecare grupă își prezintă, pe rând, poziția la care s-a ajuns de comun acord, și pe care, ca cetățeni responsabili, ar trebui s-o exprime într-un caz real în fața societății civile.  Elevii și-au prezentat c concluzia finală printr-un produs final (poster, desen, colaj).

7. Analiza procesului de deliberare
Se exprimă opinii personale despre întrebarea dată. Se poate răspunde la întrebări cum ar fi:
– Care au fost cele mai puternice argumente ale PRO?
– Care au fost cele mai puternice argumente ale CONTRA?
– Care au fost zonele de consens?
– Ce aţi aflat nou astăzi?
– Ce aţi învăţat unii de la alţii?
– Ce principii ale democraţiei aţi întâlnit în text? (dreptul la muncă, dreptul la un mediu sănătos)
– Ce consecinţe poate avea utilizarea energiei nucleare pentru sănătatea oamenilor, mediul ambiant şi societate?
– Toţi gândesc aşa? Cum credeţi că gândesc alţii?
– Ce soluţii au fost găsite în alte ţări?
– Cum se leagă lecţia de calitatea mea de cetăţean? Mă poate afecta?
– Ce aş putea face dacă aş fi o persoană cu responsabilităţi?

8. Sondaj de opinie/ Reflecţiile elevilor
Se întreabă elevii: „Sunteţi de acord, împotrivă sau încă nehotărâţi în legătură cu problema deliberării?”. Se notează rezultatul votului.

În timpul lecției, cea mai aşteptată parte a fost debriefingul.
Termenul “debriefing” se referă la modul în care, la finalul deliberării, realizată prin procedura CAS (Controversa Academică Structurată), se analizează, amănunţit, sub toate aspectele, din toate unghiurile, toate opiniile elevilor referitoare la întrebarea lecţiei.

În cadrul debriefingului, nu se expun doar ideile ce privesc tema abordată, ci şi motivele pentru care elevii au făcut anumite alegeri, cu privire la întrebarea lecţiei, la modul cum ar acţiona dacă ar fi în anumite situaţii, legate de problema pusă în discuţie. Totodată, profesorul se asigură că răspunsurile lor nu sunt superficiale şi că au o bază solidă, fiind bazate pe argumente reale şi credibile.

Debriefingul oferă posibilitatea fiecărui elev să îşi exprime opinia, independent de poziţia grupului mic din care a făcut parte în timpul desfăşurării lecţiei. El poate să se poziţioneze într-un anumit fel, faţă de întrebarea pentru deliberare şi să îşi susţină ideile, fără a fi constrâns să joace un anumit rol, pe care i-l impunea anterior procedura de organizare a lecţiei.

Foarte importantă este, în cadrul acestei etape, realizarea unei atente analize a procesului în sine, obligatorie şi necesară pentru a înţelege ceea ce s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat.

De aceea, întrebări precum: Care a fost cel mai puternic argument pro al grupului, identificat în text, referitor la întrebarea pentru deliberare? Care a fost cel mai puternic argument contra al grupului, referitor la întrebarea pentru deliberare? Care a fost poziţia ta în grupul mic? Care este opinia ta şi cu ce argumente găsite în textul dat o susţii? au fost utile pentru o fixare şi o sistematizare a cunoştinţelor asimilate de cătere elevi în această lecţie.

III. Analiza SWOT

Puncte tari

• utilizarea experienței proprii de viață a elevilor;
• încurajarea exprimării personale a elevilor, angajarea lor în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative, diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate;
• abordarea integrată şi activitatea centrată pe elev;
• implicarea mai activă a acestora în actul predării, pentru ca ei să nu fie doar spectatori pasivi, ci  actanţi, participanţi activ la activitatea desfăşurată;
• buna comunicare profesor-elevi;
• înţelegerea rolului lor în organizarea şi derularea experienţelor de învăţare;
• dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a elevilor, aceştia devenind auto-reflexivi.

Puncte slabe

• există elevi care vor comunica mai greu (timiditate, cunoaștere superficială a noțiunilor de specialitate);
• noțiuni dificil de înțeles de către elevii cu vârsta de 14-15 ani.

Oportunități

• creşterea interesului elevilor faţă de probleme civice precum și față de  principii ale democraţiei;
• posibilitatea de a lua contact şi cu alte abordări sau texte din afara manualului;
• identificarea, de către elevi, a mai multor moduri în care poate fi exprimată o idee;
• responsabilizarea întregului colectiv de elevi, prin lucrul pe grupe;
• valorizarea calităţilor, abilităţilor, cunoştinţelor din mai multe domenii științifice;
• stimularea dorinţei elevilor de a aprofunda înţelegerea problemelor actuale ale societății;
• creşterea încrederii de sine a elevilor şi a dorinţei de implicare în discutarea unor probleme de civism.

Amenințări

• posibilitatea ca unii elevi să nu se încadreze în timpul alocat;
• posibilitatea ca unii elevi să domine grupul;
• timpul limitat alocat predării disciplinei Fizică (1 oră/ săptămână).

Bibliografie
crf-usa.org/deliberating-in-a-democracy/deliberating-in-a-democracy.html