Utilizarea TIC în cadrul orelor de limba franceză

În vederea înțelegerii modernității, este necesară interogarea noilor moduri de învățare și socializare ale identității individuale și colective. Integrarea TIC în cadrul orelor de curs depășește simpla nevoie și devine imperios necesară, aceasta fiind justificată de miza educativă, socială și economică, elevii de astăzi fiind adevărați „homo connecticus”. Tehnologia se constituie ca un instrument ce vine în serviciul elevului și profesorului. Noile metodologii nu vizează doar „quoi apprendre”, ci mai ales „comment apprendre”, „comment découvrir” et „comment intégrer”.
Pornind de la aceste principii, am încercat să înțelegem locul și importanța unor jocuri si aplicații online sau offline în cadrul orelor de limbă franceză.

Blamate de mulți, apreciate de alții, jocurile pe calculator sau telefon constituie o sursă și un mijloc de învățare. Construiesc un mediu motivațional propice învățării, fiind din ce în ce mai prezente în sălile de clasă. Jocurile și aplicațiile pe calculator/ telefon, deseori asociate cu efectele negative asupra învățării, sunt eficiente în cazul utilizării rezonabile, subordonate obiectivelor educaționale, fără formă de exces.

Procesul de învățate este susținut de motivație printr-o creștere a efortului depus și prin focalizarea atenției elevului, prin crearea unei stări de pregătire pentru o activitate de învățare. Elevii  motivați (intrinsec sau extrinsec) sunt determinații și învață mai eficient. Una din cauzele ce duc la a învăța/ a nu învăța este motivația, pe care elevii o regăsesc în diverse situații prin conjugarea activităților de timp liber(telefon, tabletă, aplicații) cu activitățile școlare zilnice (exerciții, teme) .

Învățarea activă presupune activități instructive-educative variate care implică elevii în a face lucruri și a se gândi la ceea ce fac,  participând la fapte și întâmplări ipotetice. Învățarea, care permite transferul achizițiilor în contexte noi,  este acum nu simplu activă ci mai ales  interactivă.

În favoarea utilizării internetului în sala de clasă și facilitarea accesului elevilor la resurse en-ligne, considerând clasa ca „un monde clos” Richerich şi Schere propun introducerea unor realități cu ajutorul noilor tehnologii pentru a le înțelege mai bine. O parte dintre acestea au fost învățate cu ocazia mobilității din Malta, la cursul TEL-Technology enhanced learning, oferit de Executive Training Institute Malta,  în cadrul proiectului Erasmus+ T4PISA- Training for Pupils’ Individual Success Assessment, 2018-1-RO01-047998, al Școlii Gimnaziale nr. 7 Botoșani.

Contextul actual obligă profesorul să revadă și să adapteze practicile pedagogice integrând noile „outils”, îmbinând „le présentiel” și „en-ligne”, utilizând resurse multimedia și „cyber-tâches”, dezvoltând proiecte cu implicare europeană și participând la sesiuni de predare/ formare virtuale. De aici nevoie unei formări cu finanțare europeană de tipul Erasmus+.

Elevii sunt „cuceriți” de prezența noilor tehnologii și a internetului în spațiul de formare și educare. Forța internetului rezidă mai ales în faptul că el devine un adevărat spațiu de exprimare, de creație, de partaj și de cooperare dar și de autonomie, oferind interacțiuni sociale inedite.

Un soft care m-a cucerit și pe mine, nu doar pe elevii mei, este LearningApps, o aplicație Web 2.0 care susține învățarea și predare în manieră interactivă, prin intermediul materialelor didactice pe care utilizatorii le pot crea sau folosi/modifica pe cele deja existente. După realizarea unui cont, prin simpla introducere a adresei de Gmail, aplicațiile sunt simplu de folosit.

Dacă preferăm activități gata realizate de colegi din lumea întreagă e suficient selectarea butonului pe Răsfoiește exerciții, putând selecta domeniul precum și nivelul de dificultate. Exerciții care pot fi realizate sunt diverse: Ordonează perechi, Ordonare pe grupe, Cronologie, Ordonare pe imagini, Ordonare simplă, Quiz cu alegere multiplă, Text spații goale, Matrice de aplicații, Înserări de audio și video, Jocul Milionarii, Puzzle – Grupe,Rebus, Ordonare cu hartă, Cuvinte încrucișate, Unde este situat acesta? Spânzurătoarea, Cursă de cai, Joc-Perechi, Apreciază.

Selectând un tip de joc, ni se prezintă opțiunea de a folosi un șablon deja existent sau modificarea șablonului pentru a crea propriul joc, în mod simplu, urmând instrucțiunile de pe site.

O sarcină de lucru de tipul Unde este situat acesta, care poate fi realizată individual sau în grup, având  și posibilitatea de a discuta în timp real în fereastra chat. Elevii trebui să identifice țările francofone prezentate pe hartă, alegând poziționarea țării și oferind răspunsuri corecte.

După crearea propriului joc (adăugare titlu/ cerință, exercițiu/ feedback), acesta pot fi revizualizat și ulterior salvat. Jocul se va salva în Exercițiile mele și vor putea fi organizate pe categorii.

Profesorul poate crea clase în care să distribuie exercițiile cu elevii, ca lucru în clasă sau ca temă pentru acasă. Fiecărui joc creat i se asociază un link și un cod QR . Elevii pot fi invitați cu ajutorul unui link sau cu un cod QR. Elevul scanează codul QR și intră direct în clasa lui, unde găsește exercițiile propuse.  Cu ajutorul statisticilor, le putem urmări evoluția activității lor și  rezolvarea sarcinilor propuse. Link-ul poate fi trimis pe e-mail, adăugat în Google Classroom, atașat unui .ppt sau unui alt tip de prezentare.

Folosind acest soft dar și altele asemănătoare precum Kahoot, Quiziz, EdPuzzle, Quizlet, am constat caracterul motivant al acestor instrumente. Folosirea lor a devenit o constantă în clasă în cadrul orelor de predare, învățare, exersare sau aplicare. Acestea au dat sens termenului de „interactiv”, eliminând pasivitatea obișnuită a spectatorului vizavi de media audiovizuală.

Bibliografie:
1. Aspecte metodologice ale predării şi ale învăţării / coord.: conf. univ. dr. Gabriela Pohoaţă ; co-coord.: prof. univ. dr. Octavia Costea ; membrii colectivului: lect. univ. dr. Monica Licu, lect. univ. dr. Maria Condor, lect. univ. dr. Tudor Marin, … – Bucureşti : Pro Universitaria, 2012.
2. Richterich R., Scherer N. Communication orale et apprentissage des langues, Paris, Coll. Recherche et application, 1975.
3. Swain J. Integrating language and content in immersion classrooms: Research perspectives. The Canadian Modern Language Review, 1996, nr.52.