Valențele pedagogice ale lecției de tip atelier de creație

Orele de limba și literatura română la gimnaziu pot fi proiectate de către cadrul didactic, astfel încât să pună în valoare potențialul creativ al elevilor într-un mod în care balanța metodelor activ-participative să încline mai mult către dinamica cognitiv- afectivă a elevilor. Lecția cunoscută sub denumirea „lecție-atelier de creație”, are particularități didactice deosebite, prin valorificarea creativității- atât creativitatea profesorului, în configurarea demersului didactic- cât și creativitatea elevilor care să participe eficient la activitate.

În cadrul  lecției  de atelier de creație, accentul cade pe rolul esențial al imaginației și al creativității participanților la activitatea didactică. Accesarea informației- consolidarea- evaluarea conținuturilor didactice solicită competențele creative ale elevilor: „elevii creează texte conform cerințelor impuse, le analizează, descoperă formațiuni/elemente noi, compară, deduc, formulează concluzii, apelând în așa mod la diferite operații ale gândirii: comparația, analiza, inducția, deducția etc.” (Marcela Vâlcu).

Elevul, în ipostaza de subiect epistemic, este implicat activ în procesul de învățare: acesta nu doar primește informații teoretice pe care trebuie să le adauge bagajului său de cunoștințe, ci este provocat să valorifice și să transforme obiectul cunoașterii, pentru a-l integra în sistemul propriu de cunoștințe. Lecția atelier de creație, integrată în scenariul didactic la limba și literatura română permite abordarea conținuturilor prin metode didactice din perspectivă practică: creație cu caracter de joc didactic, scriere creativă, calchiere a unor structuri poetice, reinterpretarea conținutului din perspectiva gândirii laterale, exercițiul creativ etc.

Structura lecției de tip atelier de lucru necesită pregătire prealabilă: prezentarea de către profesor a unor materiale care să stimuleze procese mentale precum: imaginația, gândirea asociativă, creativitatea; materialele prezentate vor constitui punctul de plecare în crearea de către elevi- individual, în perechi sau în grup, a unor texte/ materiale informative noi care să prelucreze informația pusă la dispoziție anterior.

Este important ca elevii să își prezinte textele create pentru a fi validată activitatea lor de către ceilalți, fapt ce contribuie la acceptarea diverselor puncte de vedere; factorul de intrigă îl constituie posibilitatea ca în textele create de elevi să se regăsească structuri noi și/ sau deja studiate din spectrul materiei / conținuturilor didactice. O etapă de bază, o reprezintă, de asemenea, formularea unor concluzii, puncte de vedere care să evidențieze modul în care informația supusă „transformării, integrării” este valorificată prin trecerea acesteia în laboratorul de inovație, numit „atelier de creație”.

Procesul didactic se axează pe redefinirea conținutului didactic într-o formă nouă, creativă care să asigure un factor esențial, și anume trecerea informației prin filtrul cognitiv și afectiv al elevului.

În cele ce urmează, vă propun o schiță a unei lecții de tipul atelier de creație la clasa a VIII-a, pentru care am valorificat două domenii distincte: literatura și gramatica. Textul suport utilizat este „Dacă”, autor Ruyard Kipling.

Tipul lecției – atelier de creație: de consolidare a cunoștințelor
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa a VIII-a
Subiectul lecției: Propoziția subordonată condițională

Competențe specifice:
4.1. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative
4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare), prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii

Competențe derivate:
1 – să identifice în enunțuri/texte propozițiile subrodonate completive directe;
2 – să identifice elementele regente și de relație la nivelul frazelor;
3 – să realizeze contragerea cmpletivei directe/ expasiunea complementului direct în subordonată corespunzătoare ca sens;
4 – să manifeste interes, implicare activă în activitățile lecției.

Metode și tehnici didactice: textul calchiat, compararea, exercițiul de imaginație, jocul didactic
Forme de activitate: individuală, în perechi, frontală.
Evaluare: răspunsurile elevilor
Text suport: Ruyard Kipling, Dacă

Activitatea 1. – Text suport: Ruyard Kipling, „Dacă”

a) interogații pentru înțelegerea textului și evidențierea enunțurilor ce conțin subordonate condiționale

De poţi visa, dar fără să te robeşti visării
De poţi gândi, dar fără să-ţi faci din asta un ţel,
De poţi să nu cazi pradă nicicând exasperării
Succesul şi dezastrul primindu-le la fel,

De poţi să-auzi cuvântul rostit cândva de tine
Răstălmăcit de oameni, ciuntit şi prefăcut,
De poţi să-ţi vezi idealul distrus şi din ruine,
Să-l reclădeşti cu-ardoarea fierbinte din trecut.

De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere
Şi tot ce-ai strâns o viaţă să pierzi într-un minut,
Şi-atunci, fără a scoate o vorbă de durere
Să-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput
b. Ce vă sugerează versurile de mai jos?

De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere
Şi tot ce-ai strâns o viaţă să pierzi într-un minut,

Şi-atunci, fără a scoate o vorbă de durere
Să-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput
………………………………………………………………………….
Al tău va fi Pământul, cu bunurile-i toate,
Şi mai presus de toate – vei fi un OM, copilul meu !
– lectura variantelor și discutarea lor (stări sugerate, ideatica propusă)
– care este subordonata condițională identificată

Activitatea 2.

a. Selectați patru elemente din planul cunoașterii  (răspunsuri așteptate: carte, cuvânt  etc.)
b. Creați fraze cu subordonate condiționale care să conțină termenii identificați
răspunsuri așteptate: Ai carte, ai parte.
Dacă îți dai cuvântul, să-l respecți.
d. exprimarea opiniei privind structura și conținutul textelor obținute prin creație proprie

Activitatea 3.

Găsiți cinci elemente ale realității, obiecte etc., ce nu apar meționate în text și realizați interogații pe care le notați pe bilețele. Puneți bilețele pe catedră. Colegii vin la catedră, aleg un bilețel și răspund ( preferabil,  în rime).
Exemplu: Ce ai face dacă…..?
Ce ai face dacă ai afla că cineva te acuză pe nedrept de minciună?
Ce ai face dacă ai afla că cineva pe care te bazai, te-a mințit?

Activitatea 4.

a. Care crezi că ar trebui să fie calitățile unui om adevărat, de caracter, pornind de la versul:
…..mai presus de toate – vei fi un OM, copilul meu !

b. Scrie pe o coloană patru trăsături ale unui copil, iar pe altă coloană patru trăsături ale unui adult.
Posibile răspunsuri:
COPILUL       ADULTUL
-inocent      -responsabil
-jucăuș       -serios
-visător      -muncitor
-vesel       -echilibrat

c. Alcătuiește fraze cu subordonate condiționale în care să continui enunțul:
Ești copil inocent dacă………..
Ești adult responsabil dacă……………..
d. Analizează gramatical frazele, urmărind etapele:
-sublinirea predicatelor,  încercuirea elementelor de relație și delimitarea propozițiilor.

În concluzie, lecția de tip atelier de lucru inclusă la orele de limba și literatura română poate captiva interesul elevilor și poate eficientiza atingerea obiectivelor lecției într-un mod ce integrează ludicul în paletarul de informații teoretice literare și de gramatică funcțională.

Bilbliografie
1. Vâlcu Marcela, Lecția de tipul atelier de creație,  în Prodidactica, nr.2, an 2021
2. unsutinfundeunpasinainte.wordpress.com/2010/07/03/invata-de-la-toate-de-rudyard-kipling/
3. Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Clasele a V-a – a VIII-a, București 2017