| |
ORSOLYA REINBOLD-MATYAS
|
Fiecare cadru didactic decide singur sau împreună cu elevii măsura în care vor folosi manualul în procesul intructiv-educativ: în totalitate, parțial sau deloc. Există, evident, riscul de a da greș, cadrul didactic omițând poate teme care i-ar fi interesat pe elevi sau care le-ar fi stimulat progresul într-o mai mare măsură.
Articol integral →
|
VIORICA MĂȚILĂ-PARFENI
|
Strategiile cu caracter ludic activează elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv şi motric-emoţional, iar interacţiunile și relaţionările le dezvoltă autocontrolul eficient al conduitelor, evidenţiind modul corect sau incorect de comportare în anumite situaţii.
Prin practicarea metodelor activ-participative, elevii devin actori ai vieţii sociale atât a lumii în care trăiesc, cât și a lumii pentru care se pregătesc, căci metodele date eficientizează formarea rapidă şi corectă a convingerilor, atitudinilor şi comportamentelor, facilitează socializarea elevilor, formându-le capacitatea de a rezolva situaţii problematice dificile și de a înţelege opiniile, trăirile şi aspiraţiile celor din jur.
Articolul prezintă un exemplu de aplicare practică a acestei strategii alternative la lecţia de limbă şi literatură română în clasa a III-a (aplicat în contextul curriculumului din Republica Moldova) – strategia cu caracter ludic „Frisco”.
Articol integral →
|
ERSILIA IACOB |
Lucrarea de faţă se doreşte a fi o încercare atât de evidenţiere a valenţelor pedagogice ale naraţiunii în procesul comunicării didactice, cât şi a contextului în care această structură literară serveşte la îndeplinirea/atingerea unor obiective/ finalităţi educaţionale în cadrul disciplinelor socio-umane, mai precis în predarea-învăţarea conceptului de mit. Demersul nostru va porni de la definirea/ conceptualizarea termenilor-cheie care fac obiectul acestei analize şi la care vom face referire pe parcursul lucrării. Ulterior, vom evidenţia particularităţile naraţiunii ca structură literară, respectiv condiţiile în care aceasta poate fi utilizată în procesul comunicării didactice, a modalitate de structurare a comunicării didactice. În final, vom exemplifica modul în care naraţiunea serveşte demersului didactico-pedagogic în cadrul disciplinelor socio-umane.
Articol integral →
|
ANA-MARIA ZĂLOAGĂ
|
Lider, manager, director – mai multe lexeme care surprind rolul complex al celui care conduce o unitate şcolară. Omul care însumează competenţe solide de management, dar şi real tact pedagogic, o bună cunoaştere a şcolii, a oamenilor, capacitate de previziune şi de intervenţie, directorul de şcoală trebuie să se dedice întru totul activităţilor şcolii şi să înţeleagă că propria identitate se impregnează de cea a instituţiei şi invers, că ilustrează, alături de echipa sa, cadre didactice, părinţi, elevi, personal didactic auxiliar şi nedidactic, imaginea unei şcoli.
Articol integral →
|
ELENA TERCHILA
|
Schimbările structurii familiale, fie că este vorba despre formarea cuplurilor şi a familiilor, despre divorţuri, sunt strâns legate de alte domenii sociale şi mai ales de cel al instituţiei şcolare, ea însăşi în plină schimbare atât în privinţa formelor, cât şi a funcţiilor. Reuşita şcolară a copiilor depinde nu doar de “moştenirea” culturală, ci şi de mediul social. Familia este aşadar interlocutorul privilegiat al şcolii.
Odată cu creşterea ratei divorţurilor, s-au depus eforturi pentru a se cunoaşte consecinţele separării părinţilor asupra evoluţiei şcolare a copiilor lor. Acestea sunt prezentate succint în cele ce urmează.
Articol integral →
|
|
|
