Lusiana Drăgușin
|
Vremuri grele, nu doar par, ele sunt concrete, reale. Umanitate, spiritualitate, politic, social, toate sunt pe o pantă vizibil descendentă. E retorică și perimată întrebarea: Încotro ne îndreptăm?
Le consider a fi pline de capcane, teoriile acestea psiho-socio-umane, care provin de la diverse persoane autodidacte, meditativ-introspective ș.a.m.d., și vai, câte denumiri rămân inaccesibile multor persoane.
Articol integral →
|
Silviu Suliță
|
Eficiența sistemului educațional este determinată într-o mare măsură de modul în care sunt proiectate structurile instituționale aferente dar și de mentalitatea persoanelor care ocupă funcțiile de conducere.
Reformarea sistemului educațional trebuie să aibă în vedere: descentralizarea instituțională și schimbarea mentalității personalului didactic de conducere.
Structura actuală (moștenită dintr-un sistem social dictatorial) este bazată pe: centralizare, birocratizare excesivă și organigrame supraîncărcate. Consecințele sunt: creșterea nemotivată a numărului de funcții, apariția unor sarcini de serviciu care nu au legătură cu realitatea școlară, întocmirea unor documente nerelevante și cheltuirea nejustificată a unor fonduri financiare.
Articol integral →
|
Roxana-Maria Manea
Valentina Antonescu, Corina Gheorghiu |
Disciplina “matematică” poate exista, în programul unui elev de gimnaziu, sub mai multe forme, care aduc sau nu aduc un plus în procesul de învățare pe care acesta îl desfășoară, diferența fiind făcută de măiestria cu care profesorul reușește să organizeze activitatea didactică, din punct de vedere educativ, recreativ, psihologic. Consider că timpul alocat acestei discipline este unul scurt, de aceea, pentru a-l folosi cât mai eficient, conținuturile matematicii trebuie foarte bine analizate, selectate, structurate și atent direcționate de către profesor elevului, în așa fel încât predarea, învățarea, evaluarea ce stau la baza actului educational să fie integral acoperite. Apelând la diferite strategii didactice, profesorul poate oricând să îmbunătățească modul în care elevul privește învățarea disciplinei matematică.
Articol integral →
|
Izabela Panait
|
Studiul „Lectura, între necesitate și opțiune” are în vedere importanța lecturii facultative, așa-zisa lectură „de plăcere”, în rândul adolescenților. Rolul major în stimularea gustului pentru lectură ar trebui să-i revină profesorului de limba și literatura română, deși persoana acestuia reprezintă doar unul dintre agenții modelatori ai personalității adolescentului de azi. În acest sens, pentru a le trezi liceenilor interesul și curiozitatea necesare, profesorul de limbă română propune înființarea unui cerc de lectură, în incinta bibliotecii școlii, în cadrul cărora propune elevilor participanți un set de opere literare din literatura română și cea universală destinate unor dezbateri în doi pași: lectura operei acasă și discutarea ei la cerc.
Articol integral →
|
Mariana Vizitiu
|
Educaţia incluzivă se referă la eliminarea tuturor barierelor din calea educaţiei şi a asigura participarea celor vulnerabili din punct de vedere al excluziunii şi marginalizării (UNESCO, 2000). În primul rând, este vorba de o abordare strategică care are ca scop facilitarea succesului în învăţare pentru toţi copiii. Prima cerinţă a educaţiei incluzive este de a diminua până la a elimina toate formele de excluziune. Ea asigură accesul, participarea şi succesul şcolar pentru toţi copiii.
Articol integral →
|
Marinela Suliman
|
Cea mai mare provocare pentru elevi o reprezintă examenele naționale, de sfârșit de ciclu gimnazial, unde fac cunoștință cu primul examen serios din viața lor. Este foarte clar că doar cu conjugarea eforturilor și prin crearea unui parteneriat, cu roluri diferite al celor trei piloni ai educației, profesori, elevi, părinți, rezultatele examenelor naționale vor fi pe măsura așteptărilor.
Articol integral →
|
