Activități de învățare a istoriei prin joc didactic și metode inovative

Articolul propune activități de învățare a istorie prin joc didactic și metode inovative la disciplina Istorie, clasa a VII-a, pentru tema „Declarația Universală a Drepturilor Omului”. Am proiectat un demers didactic pentru această temă pe baza jocului didactic „vânătoarea de comori”, metodele: Știu, vreau să știu, am învățat, metoda oase de pește (fishbone) și un organizator grafic. Activitățile propuse urmăresc să dezvolte utilizarea critică și reflexivă a limbajului de specialitate și a surselor istorice obținând astfel dezvoltarea personală a individului, dezvoltare ce îi va permite să aibă un parcurs social și intelectual pozitiv. Am explicat modul de aplicare, cât și rezultatele obținute.

„Menirea firească a școlii nu e să dea învățătura, ci să deștepte cultivând destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața” (Ioan Slavici)

Prin realizarea unui demers didactic, profesorul este cel care poate alege situațiile de învățare în funcție de experiențele copiilor, de manualul pe care l-a selectat, cât și de resursele și mijloace de care dispune. „Activitățile de învățare” sunt o posibilă cheie care îi permite profesorului să-și aleagă strategiile, metodele și tehnicile cele mai eficiente pentru a forma și dezvolta competențe specifice.

Misiunea profesorului este de a identifica atât activitățile de învățare pe baza surselor istorice care îi permit dezvoltarea și atingerea unor competențe care se referă la diferenţa între fapte şi interpretarea lor, la argumentarea, elaborarea de concluzii, evaluarea critică a materialului . În funcție de nivelul de cunoștințe, de vârsta elevilor, ritmul de lucru al acestora își alege metodele și strategiile didactice care să asigure achizițiile de cunoștințe, ca urmare a realizării sarcinilor de lucru și nicidecum în urma învățării mecanice a unor conținuturi.

Activitățile propuse urmăresc să dezvolte utilizarea critică și reflexivă a limbajului de specialitate și a surselor istorice obținând astfel dezvoltarea personală a individului, dezvoltare ce îi va permite să aibă un parcurs social și intelectual pozitiv.

Activitățile au presupus descoperirea graduală a informațiilor, astfel încât au fost realizate în strânsă legătură și au condus elevul către descoperirea informației științifice. Cerințele au avut un conținut complex care au permis elevului, prin intermediul sursei istorice să înțeleagă rolul drepturilor omului. Aceste cerințe au solicitat atenția elevilor și au presupus răspunsuri ample ce au necesitat gândire și filtrare personală. Pentru a varia tipurile de răspunsuri pe care elevii au fost puși în situația de a le oferi, unele activități au îmbinat lucrul cu sursele istorice, cu redactarea unui text dar și operații de sinteză și analiză.

La orele istorie, elevul nu citeşte pentru a şti să citească, ci pentru a descoperi informaţiile necesare unei bune comunicări, unei culturi generale, dar mai ales pentru a opera cu valori și norme de conduită. Observarea sistematică a activităţii elevilor oferă cadrului didactic posibilitatea de a culege informaţii relevante asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia.

Propunem activități de învățare pentru studiul de caz: „Declarația Universală a Drepturilor Omului” – pentru elevii clasei a VII-a. Pentru a stimula participarea elevilor la activitatea de predare – învățare în deschidere am propus jocuri didactice menite să trezească interesul elevilor pentru lecție. Jocul didactic „vânătoarea de comori” este o metodă de predare-învățare-evaluare bazată pe acțiune și simulare. Jocul este o activitate umană urmărită prin ea însăși, fără un scop material sau util vizibil, desfășurată după reguli benevol acceptate, activitate care generează emoții pozitive și satisface nevoia de plăcere și destindere a individului. Prezentăm fișele de lucru pe care le-am utilizat. Avantajele jocului didactic:

• În cadrul grupelor de lucru, elevii și-au împărțit sarcinii clare de lucru în vederea descoperii informațiilor științifice
• S-a creat competiție între grupe, din dorința de a dezlega cât mai repede misterul
• Elevii au demonstrat că au cunoștințe științifice solide.

Dezavantajele jocului didactic: au apărut mici neînțelegeri legate de ritmul de lucru al unor elevi, care au fost considerați mai lenți, deci ei au fost „vinovați” că nu au fost identificate toate informațiile însușite anterior. Activitatea a stârnit interes în rândul elevilor care au încercat să realizeze sarcina de lucru cât mai bine.

Am utilizat metoda Știu, vreau să Știu, am Învățat. Elevii au fost invitați să completeze fișa de lucru în care să menționeze ce știu, ce ar vrea să știe iar la final să identificăm informațiile pe care le-am acumulat pe parcursul activităților de predare-învățare-evaluare.

Elevii au completat că știu ce sunt drepturile omului, documentele în care au fost consemnate de-a lungul timpului cât și personalitățile care au promovat drepturile omului. Au dorit să afle mai multe informații despre Declarația universală a drepturilor Omului, de ce s-a utilizat termenul de drepturile omului, când se sărbătoresc drepturile omului. Pe parcurs, au învățat că există drepturi economice, civile, politice, culturale, procedurale, sociale. Au putut să aprecieze importanța documentului. Elevii au primit o sursă istorică, Textul Declarație Universale a Drepturilor Omului. Fișa de lucru a furnizat elevilor informații despre drepturile omului.

Am utilizat metoda oase pe pește (fishbone) pentru a fixa categoriile de drepturi. Pornind de la informațiile transmise de profesor și de sursa istorică, am solicitat să completăm organizatorul grafic. Profesorul a explicat categoriile de drepturi, a dat exemplu de drepturi pentru fiecare categorie. Apoi a solicitat ca elevii să aplice metoda oase de pește. Pornind de la o lectură a fișei de lucru ce conține textul Declarației Universale a Drepturilor Omului, elevii au rezolvat corect sarcina de lucru.

Pentru un feedback cât mai pozitiv și constructiv, am propus și completarea unui organizator grafic.

Completați pe fiecare petală o prevedere a Declarației Universale a Drepturilor Omului

Elevii au completat corect organizatorul grafic. Am revenit la metoda Știu, Vreau să Știu, am învățat. Elevi au lecturat ceea ce au scris în fișa de lucru, evidențiind informațiile noi pe care le-au asimilat pe parcursul orei.

Utilizarea surselor istorice este o necesitate, deoarece pe baza lor elevii acumulează informații și își formează deprinderi de muncă intelectuală. Elevii sunt parte activă a procesului de învățare, informațiile aflate sunt rezultatul muncii proprii și nu niște date transmise de profesor.

Alegerea activităților de învățare a necesitat o atenție deosebită din partea profesorului, care trebuie să-și stabilească atât metodele, strategiile, modalitățile de organizare a colectivului de elevi, resursele pe care le utilizează atât pentru formarea și dezvoltarea competențelor specifice, cât și pentru a motiva și stimula pe elevii în vederea studierii istoriei.

Prin utilizarea acestor activități de învățare, am dezvoltat la elevi imaginația, rapiditatea și profunzimea gândirii memoriei, spiritul de observație și mai multe trăsături intelectuale care vor contribui la însușirea corectă a noțiunilor de istorie.

Activitățile pe care le-am utilizat contribuie la îmbogățirea, fixarea, sistematizarea, aprofundarea și evaluarea cunoștințelor și deprinderilor elevilor. Prin acest demers didactic, e antrenată toată clasa la asimilarea cunoștințelor prin forțe proprii, elevii, participând activ și efectiv la procesul de învățare ca protagoniști și nu ca spectatori. Prin această abordare a istoriei, elevii învață cu plăcere, cei timizi devin volubili, activi, mai curajoși, capătă încredere în capacitățile lor, învață să-și subordoneze interesele personale în fața intereselor grupului.

Bibliografie
• Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol – „Tendinţe în didactica istoriei”, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2005
• Cerghit, Ioan – „Metode de învăţământ”, Editura Poliorom, Iaşi, 2006
• Gombrich, H. Ernst – „Istoria lumii” Editura Pro Editură și tipografie, București, 2006
• Pânişoară, Ion-Ovidiu – „Comunicarea Eficientă”, Editura Polirom, Iaşi 2006
• Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta – „Predarea istoriei şi educaţiei pentru cetăţenie democratică: demersuri didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006
• Programa școlară pentru disciplina Istorie, clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2017