Dependența de ecrane și efectele asupra dezvoltării cognitive

Creierul copiilor se dezvoltă în funcție de experiențele pe care le trăiesc zi de zi. În primii ani de viață, mediul în care cresc joacă un rol esențial în formarea conexiunilor neuronale și în dezvoltarea funcțiilor cognitive. Ceea ce văd, aud și fac în mod repetat ajunge, în timp, să le modeleze modul de a gândi, de a reacționa și de a învăța.
Astăzi, pentru mulți copii, ecranele fac parte din viața cotidiană. Telefonul, tableta, televizorul sau calculatorul sunt prezente constant, uneori chiar simultan. Deși există cercetări care arată că utilizarea ecranelor poate influența și creierul adulților, efectele asupra copiilor sunt mult mai sensibile, deoarece creierul lor se află într-o perioadă intensă de dezvoltare. Articol integral

Cyberbullingul – un fenomen din ce în ce mai întâlnit

Copilăria și adolescența nu sunt doar perioade de creștere, ci și de asumare de riscuri emergente. Tinerii din aceste perioade sunt deosebit de vulnerabili și nu pot înțelege pe deplin legătura dintre comportamente și consecințe. Impulsivitatea, căutarea senzațiilor tari și alte diferențe individuale îi determină pe adolescenți să respingă intervențiile standardizate de risc.
Aproximativ o treime dintre utilizatorii de internet din lume sunt copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani. Tehnologia digitală oferă o nouă formă de comunicare interpersonală. Partea întunecată a utilizării internetului de către tineri este că aceștia pot hărțui sau suferă din cauza hărțuirii altora în spațiul cibernetic. Acest comportament este, de asemenea, recunoscut ca hărțuire cibernetică.
Deși cyberbullying-ul este încă un domeniu de cercetare relativ nou, cyberbullying-ul în rândul adolescenților este considerat a fi o problemă serioasă de sănătate publică care este strâns legată de comportamentul, sănătatea mintală și dezvoltarea adolescenților. Rata tot mai mare de adoptare a internetului la nivel mondial și popularitatea platformelor de social media în rândul tinerilor au înrăutățit această situație, majoritatea copiilor și adolescenților se confruntă cu hărțuirea cibernetică sau victimizarea online în timpul vieții lor. Articol integral

Nevoi și provocări în traseul dezvoltării adolescenților din România: modalități prin care sistemul educațional poate răspunde acestor nevoi și provocări

Adolescența este specifică celei de-a doua decade a vieții omului, o perioadă a transformărilor intense pe toate planurile, atât fizic, cât și psihic, respectiv social. Toate aceste schimbări fac ca vârsta adolescenței să constituie o trecere tumultoasă dinspre copilărie spre tinerețe. Localizarea exactă a adolescenţei este între 14-25 de ani şi este formată din trei stadii: preadolescenţa, adolescenţa propriu-zisă şi adolescenţa prelungită sau târzie. Vârsta adolescenţei este diferită de la o epocă istorică la alta. Aceasta a suferit schimbări, extinderi respectiv restrângeri,  în funcţie de perioada istorică, începând cu vremurile străvechi, când, adolescenţa era aproape inexistentă. Copiii participau de la vârste fragede la toate treburile casei. Astfel ei săreau peste perioada adolescenţei, trecând în rândul adulţilor aproximativ pe la 14 ani. Odată consideraţi adulţi, aceştia erau puşi să muncească la fel ca şi părinţii, poate chiar mai mult, ajungând de la o vârstă fragedă să-şi întemeieze propriile familii.
Perioada adolescenţei s-a extins odată cu evoluţia societăţii. Articol integral