Dependența de ecrane și efectele asupra dezvoltării cognitive

Creierul copiilor se dezvoltă în funcție de experiențele pe care le trăiesc zi de zi. În primii ani de viață, mediul în care cresc joacă un rol esențial în formarea conexiunilor neuronale și în dezvoltarea funcțiilor cognitive. Ceea ce văd, aud și fac în mod repetat ajunge, în timp, să le modeleze modul de a gândi, de a reacționa și de a învăța.
Astăzi, pentru mulți copii, ecranele fac parte din viața cotidiană. Telefonul, tableta, televizorul sau calculatorul sunt prezente constant, uneori chiar simultan. Deși există cercetări care arată că utilizarea ecranelor poate influența și creierul adulților, efectele asupra copiilor sunt mult mai sensibile, deoarece creierul lor se află într-o perioadă intensă de dezvoltare.

Din experiența mea de profesor de gimnaziu, aceste concluzii nu sunt doar teoretice. Ele se reflectă clar în comportamentul și în modul de învățare al elevilor din clasă. Tot mai des observ copii care ajung la școală obosiți, cu dificultăți de concentrare și cu o toleranță scăzută la frustrare. Le este greu să își mențină atenția pe o sarcină mai mult timp, să asculte explicații mai lungi sau să ducă la capăt activități care presupun răbdare și efort intelectual.

Expunerea excesivă la jocuri video și la conținut digital poate influența dezvoltarea creierului, determinând adaptări în zonele implicate în recompensă și autocontrol. Copiii crescuți într-un mediu digital tind să caute stimulare rapidă și reacționează mai bine la imagini, sunete și recompense imediate decât la activități care presupun citit, reflecție sau rezolvarea unor probleme mai complexe.

Jocurile video și aplicațiile digitale sunt concepute pentru a capta atenția și pentru a oferi satisfacție rapidă. În timp, creierul copilului se obișnuiește cu acest ritm alert, iar activitățile școlare ajung să fie percepute ca plictisitoare sau greu de gestionat. Din acest motiv, apar mai frecvent comportamente impulsive, dificultăți în respectarea regulilor și probleme în gestionarea emoțiilor.

Un aspect vizibil la școală este legat de controlul impulsurilor. Mulți elevi reacționează imediat, fără să își acorde timp să gândească, întrerup colegii, renunță ușor la o sarcină sau se frustrează rapid atunci când nu obțin ceea ce își doresc. Aceste comportamente pot fi corelate cu timpul excesiv petrecut în fața ecranelor, care reduce capacitatea copilului de a aștepta, de a se autoregla și de a-și controla reacțiile.

Pe lângă efectele asupra atenției și comportamentului, utilizarea excesivă a ecranelor contribuie și la un stil de viață sedentar. Mulți copii fac mai puțină mișcare, preferând timpul petrecut online în locul jocurilor în aer liber. Activitatea fizică este esențială nu doar pentru sănătatea fizică, ci și pentru buna funcționare a creierului, influențând memoria, capacitatea de concentrare și echilibrul emoțional. Copiii care se mișcă mai puțin sunt adesea mai agitați, mai obosiți și mai puțin receptivi la învățare.

Termenul de „dependență” este folosit tot mai des pentru a descrie comportamentele problematice legate de utilizarea excesivă a ecranelor. Nu este vorba doar despre timpul petrecut în fața dispozitivelor digitale, ci mai ales despre impactul negativ asupra vieții de zi cu zi a copilului: rezultate școlare mai slabe, dificultăți în relațiile sociale, iritabilitate și probleme emoționale.

Este important de menționat că nu toți copiii sunt afectați în același mod. Unii sunt mai vulnerabili, fie din cauza temperamentului, fie din cauza mediului familial sau a lipsei unor limite clare în utilizarea tehnologiei. Tocmai de aceea, rolul adulților – părinți și profesori – este esențial în ghidarea copiilor spre un echilibru sănătos.

Ca profesori, nu putem ignora realitatea digitală în care trăiesc elevii noștri. Tehnologia poate fi un instrument valoros atunci când este folosită cu măsură și cu scop educativ. În același timp, este important să încurajăm activitățile care dezvoltă atenția, gândirea critică, comunicarea directă și mișcarea. Stabilirea unor limite clare privind timpul petrecut în fața ecranelor, alternarea activităților digitale cu cele practice și promovarea unui stil de viață activ sunt pași necesari pentru protejarea dezvoltării cognitive și emoționale a copiilor.

În concluzie, ecranele nu sunt „dușmanul” copiilor, dar utilizarea lor excesivă și necontrolată poate avea efecte reale asupra modului în care aceștia gândesc, învață și se raportează la ceilalți. Din sala de clasă, aceste efecte se văd zilnic. De aceea, educația pentru un consum echilibrat al tehnologiei trebuie să devină o responsabilitate comună a școlii și familiei, în interesul dezvoltării sănătoase a copiilor.

Bibliografie

1. Goh SN, Teh LH, Tay WR, et al. Sociodemographic, home environment and parental influences on total and device-specific screen viewing in children aged 2 years and below: an observational study. BMJ Open. 2016;
2. CTA Digital. 2-In-1 iPotty with Activity Seat for iPad. PART # PAD-POTTY, UPC:656777012977
3. Ofcom.Children and parents: media use and attitudes report. Research document Publication. November 2016
4. D’Hondt F, Maurage P. Electrophysiological studies in Internet addiction: A review within the dual-process framework. Addictive behaviors
5. Duven ECP, Müller KW, Beutel ME, et al. Altered reward processing in pathological computer gamers – ERP-results from a semi-natural Gaming-Design. Brain
6. Li W, O’Brien JE, Snyder SM, et al. Diagnostic Criteria for Problematic Internet Use among U.S. University Students: A MixedMethods Evaluation
7. Mihăilă-Popa, V. (2023). Early Childhood Development: The Influence of Digital Technology on Psychological Processes and Mechanisms. Journal of Digital Pedagogy, 2(1) 25-37. Bucharest: Institute for Education. https://doi.org/10.61071/JDP.2377