Dezvoltarea parteneriatului școală-familie prin proiecte europene

Sunt profesor itinerant și am abordat ideea importanței realizării unor parteneriate școlare eficiente pentru asigurarea succesului elevilor. De la începutul  anului școlar 2016-2017 fac parte din echipa de proiect al proiectului de parteneriat strategic pentru susținerea schimbului de bune practici în domeniul școlar “Back to School Life”, un proiect Erasmus+.
În cadrul proiectului, în urma analizei implicării părinților în viața școlară a copiilor lor, am realizat activități și materiale pentru dezvoltarea cognitivă, emoțională, comportamentală. Am implicat părinții în exerciții de conștientizare, le-am prezentat tehnici de gestionare a relației cu copilul, de dezvoltare a încrederii în sine, a sociabilității, creativității și stării de bine a copilului.

Plecând de la ideea activării în rețea, a învățării de la alții și de la acceptarea perspectivelor diferite, am considerat importantă lărgirea orizontului cultural și apropierea de alte culturi europene prin abordarea acestui proiect internațional. Prin participarea la activitățile desfășurate în cadrul întâlnirilor de proiect, am atins câteva obiective importante de dezvoltare profesională, precum:

• o mai mare conștientizare a diversității la clasă;
• dezvoltare socială și emoţională;
• noi metode și tehnici de învăţare permanentă;
• schimb de bune practici în scopul reducerii absenteismului și abandonului școlar;
• îmbunătăţirea nivelului  de comunicare în limba engleză;
• mai mare înţelegere și apreciere a culturilor europene.

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului asigură dezvoltarea unui parteneriat de succes în care familiilor li se furnizează informații privind resursele pentru construirea abilităților de leadership și advocacy în ceea ce privește educația copilului lor, iar echipele de lucru își stabilesc în planul  de dezvoltare profesională, ce trebuie învățat despre formarea și susținerea parteneriatului școală-familie.

Un produs foarte important al proiectului este scrierea unei cărți pentru părinți. Această carte va include cele mai recente cercetări care indică importanța angajamentului familiei în educația copiilor; modalități eficiente de dezvoltare a relației dintre școală și părinți pentru a crește succesul elevilor; cele mai importante 10 lucruri pe care părinții doresc de la copiii lor; cele mai importante  10 lucruri pe care elevii le doresc de la părinții lor, precum și resursele necesare pentru sprijin și asistență pentru familii.

În accepţia UNICEF (1993), parteneriatul instituţiei de învăţămînt cu familia/ părinţii reprezintă o strategie care şi-a demonstrat eficienţa acolo unde a fost aplicată, iar practica deja confirmă că acesta se poate realiza în baza următoarelor principii fundamentale:

• părinţii sunt consideraţi de personalul şcolii ca participanţi activi în educaţia copiilor, care aduc o contribuţie reală şi valoroasă în acest demers;
• tuturor părinţilor li se oferă oportunităţi de participare activă la experienţele educaţionale ale copiilor lor;
• copilul/elevul este tratat drept actor activ în relaţia “şcoală – familie”;
• responsabilitatea dezvoltării şi evoluţiei copilului, dar şi succesele obţinute, se împart între şcoală şi părinţi;
• relaţia “şcoală – familie” constituie fundamentul restructurării procesului educaţional, precum şi al dezvoltării comunităţii;
• eficienţa profesională a personalului şcolii (cadrelor didactice, managerilor) se va maximiza prin dezvoltarea unor competenţe concrete, esenţiale conexiunii cu părinţii şi comunitatea.

Scopurile aferente acestor principii ar fi:

• să ajutăm şcolile să privească parteneriatele cu familiile ca pe o primă resursă, şi nu ca pe un ultim refugiu în promovarea învăţării şi a dezvoltării;
• să stabilim colaborarea „şcoală-familie” la nivel naţional ca pe un standard al politicilor educative.

Dacă părinţii sunt interesaţi de progresul copilului şi sunt disponibili să colaboreze cu personalul şcolii, atunci informaţiile despre copil pe care le pot oferi cadrului didactic pot reprezenta o bază pentru luarea celor mai adecvate decizii. La rândul său, cadrul didactic poate ajuta părinţii să devină mai sistematici şi mai eficienţi în acţiunile educative realizate în mediul familial, prin:

• informaţii despre evenimentele şi programele curente din şcoală;
• materiale care-i ajută pe părinţi să-şi asiste copiii în învăţare;
• modele, jocuri, cărţi şi casete video care pot fi utilizate cu copiii acasă;

Prin urmare, orice demers educativ eficient cere o coordonare a acţiunilor între cadrele didactice şi părinţi, nu numai la nivelul obiectivelor propuse pentru realizare, dar şi în privinţa metodelor, tehnicilor, formelor de activitate şi a feedback-ului.

Am început prin realizarea a două chestionare: chestionarul pentru elevi, cu titlul: ”What children want from their parents” și chestionarul pentru părinți ”What parents want from their children”, care vizau întrebări referitoare la:

• domeniile de interes din discuțiile pe care le au părinții cu copiii lor,
• activitățile pe care le fac împreună , dar și care  și le-ar dori a fi realizate mai des;
• măsurile disciplinare din partea părinților
• ce-și doresc părinții /copiii de la copiii/părinții lor,
• care este opinia acestora despre rolul de părinte, dar și despre calitatea de a fi copil.

Rezultatele chestionarelor ne-au dat informații cu privire la dimensiunea implicării părinților în viața  școlară a copiilor lor, care sunt elementele de relaționare a părinților cu copiii lor, a ce-și doresc părinții de la copilul lor, dar și informații valoroase privind percepțiile privind dezvoltarea cognitivă, emoțională, comportamentală cât  și despre modalitățile  de petrecerea timpului liber.

Toate aceste informații au fost supuse grupului de lucru din cadrul proiectului, iar observațiile privitoare la îmbunătățirea parteneriatului școală- familie  au constituit baza realizării unor materiale informative pentru părinți, precum și organizarea unui workshop care a vizat  implicarea participanților în exerciții de conștientizare a ce-și doresc părinții de la copilul lor, prezentarea de tehnici privind managementul relației cu copilul, cum să dezvolte încrederea în sine, sociabilitatea, creativitatea și starea de bine a copilului.

De asemenea, părinții au aflat care sunt cheile motivaționale ale succesului copiilor lor. Din topul cheilor motivaționale enumăr: „Învăț din greșeli!”, „Învață  ceva în fiecare zi!”, „Pun întrebări întotdeauna!”, „Lucrez în echipă!”, „Este în regulă să greșești!”. Această activitate și clasamentul realizat a fost util deoarece au aflat că pot avea mai multă încredere în copiii lor și în ei, că pot deveni părinți mai buni!

Pe parcursul derulării activităților din cadrul proiectului “BACK TO SCHOOL LIFE”, copiii și părinții au primit informații pentru a experimenta împreună jocuri care vor face ca dezvoltarea să se facă în concordanță cu predispozițiile copiilor și nu în funcție de presiunea socială.

Recomandările au fost pentru practicarea unor activități de familie precum:
1. Explorarea naturii.
2. Capsula timpului.Se  aleg câteva obiecte care să amintească despre  momente frumoase petrecute împreună şi se îngroapă  în capsula timpului.
3. Melodia voastră. Ce poate fi mai distractiv decât să se cânte împreună, şi nu orice cântec, ci melodia voastră, a familiei.
4. Ghid turistic. Cum îi ajută această activitate? Îşi vor cunoaşte mai bine oraşul cu istoria sa, vor învăţa să se orienteze în spaţiu şi îşi vor îmbogăţi colecţia de fotografii.
5. Micul spion. Scopul activității este pentru a creşte puterea de concentrare şi a îmbunătăţi atenţia copilului
6. Ora de gimnastică (o şedinţă de gimnastică în familie).

Activitățile proiectului au pus accent pe dezvoltarea punctelor forte care permit prevenirea apariției problemelor de comportament sau absenteism.

Astfel, părinții au aflat, prin promovarea materialelor „Activități și jocuri pentru dezvoltarea creativității”, de ce este important să dezvoltăm creativitatea și care sunt  activitățile pe care le pot desfășura împreună pentru a dezvolta creativitatea copiilor lor. Exemple de activități pe care le pot desfășura părinții: Quilling, origami, Tehnica şerveţelului, Pictura pe sticla sau pe lemn, Scrapbooking, Pictura cu degetele (finger painting), Experimentele fizico-chimice. Povestile marilor invenții ale lumii. Proiectarea unor obiecte ideale, pornind de la invențiile prezentate, Stereotipia (o tehnica foto aparte, care nu necesită… aparat foto), Traforajul  și  realizarea de  diverse obiecte decorative și/sau felicitări, Matematică distractivă, Scrierea creativă și jocuri si tehnici de scriere specifice dadaismului și suprarealismului, Activități de design, mimă, Realizare de diferite tipuri de noduri, Confecționare de măști maramureșene, Experimentele fizice- legile fizicii și aplicațiile lor practice, Realizare păpuși cu fețe vesele-triste.

Părinții implicați formal în activitățile proiectului Erasmus+ au aflat că orice activitate creatoare presupune cunoştinţe temeinic însuşite, copilul trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare, iar contribuția părintelui este de a încuraja orice încercare a copilului. Au aflat că este important să fie învățat cum să se joace, să fie ajutat să descopere lucruri noi, să se joace liber și să aibă activități care îl atrag și care îi plac, să limiteze timpul petrecut de copil în fața televizorului.

Un părinte informat este un părinte mai bine pregătit și eficient în a-și ajuta propriul copil, iar relația copil-părinte  se dezvoltă pe baze trainice. Cheia succesului unui parteneriat școală-familie este  perfecţionarea şi dezvoltarea actorilor parteneriatului, iar comunicarea reprezintă temelia unui parteneriat eficient.

Referinţe bibliografice:
1. Lăscuş, V., Colaborarea şcolii cu familia şi educaţia în familie, Casa Corpului Didactic, Cluj – Napoca, 1974
2. Parteneriat şcoală-familie-comunitate. Ghid pentru cadrele didactice. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2007.
3. UNESCO&UNICEF, Pachet de resurse pentru instruirea profesorilor. Cerințe speciale în clasă, 1993.