Educație prin lectură în gimnaziu

Educarea elevilor de gimnaziu prin intermediul lecturii conduce către atingerea unor competențe importante în formarea unui profil al absolventului de școală generală. Parcurgerea unei cărți bune reprezintă un beneficiu spiritual excepțional pentru tânărul aflat în formare. Operele literare oferă o bogăție culturală pe care elevii o pot valorifica pe parcursul vieții, deoarece educația se continuă și după anii de școală.

Mediul școlar are un rol important în dezvoltarea spirituală şi fizică a tânărului, pregătindu-l pentru profesia pe care o va urma, formând şi consolidând ansamblul de cunoştinte pe care individul îl duce cu el mai departe. Astfel, cititorii de cărţi se dezvoltă pe băncile şcolii, iar menirea cadrelor didactice e să cultive pasiunea pentru lectură în sufletul micilor  cititori. Dascălii au dificila misiune de a ,,concura” cu mass-media şi jocurile de calculator, făcând din lectură nu doar o alternativă eficientă, ci una de preferat.

Lectura este un element decisiv în formarea, dezvoltarea şi consolidarea personalităţii elevilor. Fără îndoială că deprinderea capacității de a lectura ajunge să fie un fundament în pregătirea pentru toată viaţa. Atunci când nu există o persoană care să dirijeze acestă activitate, mulţi elevi nu simt plăcerea de a citi şi, mai rău, se pot îndrepta spre activităţi care pot afecta drumul lor în viață. Numai o lectură dirijată poate să confere un interes permanent pentru intrarea în lumea fermecătoare a literaturii.

Acest aspect determină dorinţa de a citi o operă din plăcere, de a pătrunde în lumea fantastică a cărţii. Lectura a pierdut în ultima vreme în faţa concurenţei nefaste cu mass-media, iar cartea este cea care suportă consecinţele. În biblioteci sau în alte locuri, lectura poate fi totuşi o experienţă unică, interesantă şi captivantă. Ea este o modalitate de a educa, a instrui şi a contribui la formarea valorilor morale ale tinerilor. Lectura oferă copiilor frumuseţile inefabile ale poveştilor, povestirilor şi ale altor texte, unde imaginaţia zboară, trăind împreună cu personajele emoţii, dezamăgiri, speranţe.

Experienţa de viaţă dobândită în urma parcurgerii unui text este foarte împortantă, pentru că puterea exemplului pe care îl oferă personajele, aspectele din conţinutul citit se reflectă în formarea unor concepţii despre lume şi existenţă.

Scriitorul român I.L.Caragiale afirma cu aproape un secol în urmă: ,,O carte bună de citire, în vârsta fragedă, este, poate, una din împrejurările cele mai hotărâtoare ale unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei împrejurări decât unei cărți căzute la vreme bună în mâinile unui copil, tot așa precum umbrele multor stejari seculari se datoresc căderii unei ghinde pe pământ prielnic”. Lectura este o activitate fundamentală în procesul învăţării, al formării personalităţii pe parcursul întregii vieţi. Trebuie să-i convingem pe elevi să citească mai mult şi această influenţă o putem exercita explicându-le ce pot descoperi ei prin parcurgerea textului scris׃ emoţii, trăiri, identificarea cu personajele, libertatea de a alege, de a lua atitudini, de a comenta.

Lectura unei opere este forma cea mai utilă de evoluţie spirituală, aducătoare de satisfacţii intelectuale şi emoţionale superioare, în urma receptării mesajului unei opere literare. Cultivarea interesului pentru lectură poate fi însă stimulat şi prin prezentarea cărţilor recomandate cu ajutorul suportului audio-video, utilizând astfel şi mijloace moderne.

Formarea unei atitudini pozitive faţă de lectură, descoperirea aptitudinilor de creaţie ale elevilor şi dezvoltarea acestora, pentru a-i modela pe viitorii consumatori şi creatori de frumos, nu se pot realiza numai în orele de literatură. De aceea, dascălii promovează o serie de activităţi extraşcolare care, prin caracterul lor mai liber, deschis, pot stimula în mai mare măsură creativitatea elevilor, cultivându-le interesele şi înclinaţiile pentru literatură.

Rezultate importante în atragerea copiilor şi adolescenţilor spre lectură le conferă lansările de carte în cadrul activităţilor şcolii, punerea în scenă de către elevi a unor opere dramatice sau epice, dar şi cenaclurile literare, concursurile de creaţie literară organizate la nivelul unităţilor şcolare sau în parteneriat cu alte instituţii. Se poate realiza un simpozion, la care să participe elevi de la toate clasele; copiii sunt foarte receptivi, prezintă cartea pe care au citit-o şi apoi o pun în scenă, îndrumați de cadrul didactic, şi sunt încântaţi.

Operele religioase, având conţinut istoric sau moral, sunt foarte apreciate de elevi dacă sunt pe măsura înţelegerii lor. Cele mai interesante şi mai plăcute sunt lecturile care prezintă vieţile sfinţilor şi faptele morale ale acestora sau ale creştinilor obişnuiţi, întâmplări prezentate sub forma narațiunilor morale scurte. Lecturile care prezintă miracole din trecutul îndepărtat sau relativ recente sunt cele care captează atenția, impresionează conving şi sensibilizează tânărul.

Lectura este o activitate deosebită care implică multe operaţii ale gândirii (comparația, analiza, sinteza), iar deprinderea de a parcurge un text de plăcere se formează începând cu primul an de studiu. În acest sens, trebuie să existe o strânsă colaborare între bibliotecă și clasă, în scopul creării și dezvoltării deprinderii de a citi. Biblioteca trebuie să fie un spațiu primitor, să dezvăluie o picătură din tezaurul său și să promită multe satisfacții celor ce-i vor trece pragul pe mai departe. Activitățile organizate de bibliotecă vor fi mai diversificate și mai specializate. Pe lângă obișnuitele aniversări ale scriitorilor și altor personalități culturale și științifice, se pot organiza cercuri de lectură pe baza unor planificări stabilite împreună cu consilierul educativ al școlii, profesorii de limba și literatura română, istorie, chiar cu psihologul școlii, mai ales dacă se are în vedere și includerea unor elevi cu cerințe educative speciale. În cadrul acestor cercuri se realizează lectura selectivă a unor opere din bibliografia obligatorie și facultativă, urmând ca elevii să le parcurgă în întregime acasă. La următoarele întâlniri, vor avea loc discuții pe baza textelor citite, se fac aprecieri și se trag concluzii. Este foarte important ca între elevi și profesor, respectiv, bibliotecar, schimbul de informații să nu fie o comunicare monologată, să se accepte și punctul de vedere al celui ce descoperă conţinutul cărții, identificând astfel și necesitățile sau preferințele acestuia în materie de lectură.

Este necesar ca toate aceste cercuri de lectură să nu fie percepute de elevi drept acţiuni obligatorii și să nu se simtă constrânși să participe, ci să vină cu plăcere, să conștientizeze că ele contribuie la formarea și modelarea personalității lor. Fiecare oră de cerc se va derula pe baza unui proiect alcătuit conform regulilor specifice, cu prezentarea scopului, a obiectivelor, precum şi a strategiilor folosite, a posibilităţilor de evaluare și de stimulare a elevilor.

O altă activitate compatibilă cu nivelul de dezvoltare intelectuală a elevilor din ciclul gimnazial este cenaclul literar, o activitate specială, rezervată elevilor cu aptitudini literare și critice deosebite și presupune, în primul rând, valorificarea lecturii operei literare. Totuși, cenaclul este accesibil tuturor elevilor, o parte dintre aceștia putând asigura auditoriul și este de la sine înțeles că discuțiile purtate în cadrul activității și materialele prezentate vor fi de un real folos atragerii elevilor către lectură și, în ultimă instanță, în formarea lor intelectuală. Lectura valorizantă va fi urmată de discuții la un nivel superior celui specific cercului de lectură, precum și de prezentarea unor creații ale elevilor. De aceea se poate spune că un asemenea tip de activitate este un prim nivel în selectarea și încurajarea elevilor cu aptitudini de creație literară. Evident, la ședințele cenaclului pot participa literați, alte personalități ale vieții publice culturale.

Sesiunile de comunicări și referate reprezintă o altă posibilitate de atragere a tinerilor spre lectură, spre un studiu intens și concret direcționat. Fie că sunt realizate cu participarea elevilor, a cadrelor didactice sau mixtă (după specificul și subiectele alese), acestea au ca public țintă, în primul rând, elevii și constituie o formă superioară de ascensiune spre cultură, prin lectură, prin cea științifică, mai ales.

Clubul de teatru poate include activități de durată (un an școlar sau chiar mai mult), cu valențe formative complexe și importante, având implicații directe asupra membrilor săi, micii actori, regizori sau scenariști, dar și indirecte, asupra celorlalți elevi care vor învăța cum să se comporte într-o sală de teatru și să aprecieze astfel de reprezentații.

Lectura suplimentară devine parte din viaţa noastră încă din anii de şcoală. Selectarea operelor potrivite particularităţilor de vârstă şi individuale revine învăţătorului, care cunoaşte cel mai bine afinităţile sufleteşti ale elevilor precum şi conţinutul educativ necesar într-o anumită etapă a evoluției lor. Dacă elevul deschide cartea din curiozitate şi insistă, susţinut  fiind şi de aprecierile primite la clasă, el va realiza mari progrese: prin informaţie; prin asimilarea citirii coerente, cursive, expresive, conştiente; prin implicare afectivă; prin însuşirea unui vocabular expresiv; prin îmbogăţirea lexicului.

Lectura cărţilor de calitate este un act extrem de important în evoluţia noastră ca indivizi și, fără îndoială, reprezintă o activitate utilă, poate chiar vitală, în formarea membrilor unei societăți civilizate.

Bibliografie
Joiţa, Elena (coordonator); Ilie, V.; Vlad, M.; Frăsineanu, E. – ,,Pedagogie şi elemente de psihologie şcolarăˮ, Editura Arves,  2003.
Marinescu, Valeriu – ,,Predarea-învăţarea limbii şi literaturii române în gimnaziu şi în liceuˮ, Ed. Fundației România de Mâine, 2007.