Elemente de educație pentru drepturile copiilor în învățământul preșcolar
Educatoare, a cărei înclinație pentru profesia de dascăl a moştenit-o de la mama sa, educatoare, care i-a îndrumat paşii în primii ani de activitate şi care a încurajat-o de-a lungul anilor. A absolvit Colegiul Național Pedagogic Ștefan Velovan, din Craiova, și este studentă la Facultatea de Litere, Departamentul de Comunicare, Jurnalism și Științe ale Educației, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. Este implicată în proiecte locale, județene, naționale, internaționale, desfășurând activități de voluntariat.
Despre educație se vorbește foarte mult în toate mediile și situațiile sociale. Instituțiile, organizațiile sociale, comunitățile umane, dar și fiecare om, în numeroase contexte de viață, individuale și colective, evocă puterea sau slăbiciunea educației în fața unor rezultate în activități care duc la satisfacții sau insatisfacții, la succes sau insucces.
În ultimii ani, școala românească se confruntă cu o problemă complexă-educarea inteligenței emoționale, înțeleasă ca o capacitate de control şi autocontrol al stresului şi emoţiilor negative, având ca scop accelerarea unui comportament dezirabil sau decelerarea unui comportament indezirabil.
Discrepanţa dintre situaţiile negative de viaţă şi aşteptările noastre duce frecvent la emoţii negative pe care este bine să învăţăm să le gestionăm eficient. Intervenţiile cognitiv-comportamentale prin educaţie rațional-emotivă şi comportamentală sunt cele mai eficiente intervenţii de dezvoltare a inteligenţei emoţionale.
Eșecul în încercarea de control a emoțiilor negative disfuncționale se soldează frecvent cu dificultăți adaptative: comportamente agresive, dificultăți de concentrare a atenției, reacții fiziologice invalidante, tendința de a evita activitățile care presupun efort fizic sau intelectual. Intervențiile cognitiv-comportamentale prin educație rațional-emotivă și comportamentală sunt cele mai eficiente intervenții de dezvoltare a inteligenței emoționale.
Derularea activităților acestui proiect desfășurat în unitatea noastră a urmărit activități de integrare în învățământul de masă a preșcolarilor proveniți din categorii dezavantajate – preșcolari cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, copii din familii monoparentale, copii în plasament, copii crescuți de rude, copii din comunități sărace, comunități izolate, părinți plecați în străinătate, copii școlarizați la domiciliu etc.
De exemplu, am desfășurat activitatea extracurriculară: Cea mai mare lecție din lume, cu ocazia Zilei internaționale a Drepturilor Copilului. Obiectivele lecției au constat în inițierea elevilor în înțelegerea Convenției cu privire la Drepturile Copilului, a legăturii dintre Convenție și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, discutarea unei lumi în care toate drepturile copiilor sunt respectate, reafirmarea drepturilor celor mici și organizarea de acțiuni
În acest an, în cadrul celei mai mari lecții din lume, copiii au fost încurajați să își imagineze o lume în care toate drepturile lor sunt respectate și în care le este asigurat un viitor sustenabil. Prin intermediul discuțiilor și activităților, copiii au înțeles mai bine drepturile, fiind încurajați să identifice acțiuni concrete pe care le pot implementa pentru ca drepturile copilului să devină o realitate în viețile lor și în comunitățile în care trăiesc. Rezultatele așteptate ale învățării au fost formulate astfel:
1. Să începem să înțelegem Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului (CRC)
2. Să înțelegem legătura dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și Convenție
3. Să gândim un viitor al copilăriei unde toate drepturile copiilor sunt respectate
4. Să vorbim deschis despre drepturile lor și să luăm măsuri pentru Ziua Internațională a Drepturilor Copilului
Desfășurarea activității:
Pasul I: Crearea contextului copilăriei. Acest prim pas este o discuție cu elevii despre ce înseamnă copilăria pentru ei.
Întrebare: Ce înseamnă cuvântul ″copilărie″ pentru tine?
Alte întrebări pentru a deschide discuția: • Când începe și când se termină copilăria? • Credeți că copilăria este la fel pentru copiii de pretutindeni? • Cum ar putea copilăria din România) să fie diferită și/sau asemănătoare cu copilăria din [Siria]? • Ce este important pentru o copilărie „bună”?
Vor fi selectate câteva imagini sugestive, apoi se realizează un Ciorchine.
Pasul II: Prezentarea Convenției cu privire la Drepturile Copilului.
În continuare, li se va explica preșcolarilor faptul că nu sunt singurii care se gândesc la copilărie și la ce înseamnă să fii copil. În urmă cu treizeci de ani, Națiunile Unite (aproape toate guvernele din lume) au convenit asupra unui document juridic numit Convenția cu privire la Drepturile Copilului. Acesta cuprinde 54 de articole care descriu drepturile copiilor și modul în care guvernele ar trebui să colaboreze pentru a le asigura tuturor copiilor.
În 2019 sărbătorim a 30-a aniversare a Convenției.
Voi solicita copiii să se gândească la ideile lor inițiale despre copilărie de la începutul lecției. Pot să vadă cum se leagă discuțiile lor inițiale de Convenția cu privire la Drepturile Copilului? Vom petrece un timp citind cu voce tare și discutând mai multe articole cu clasa.
Explic copiilor că, deși toate drepturile sunt la fel de importante și toate au legătură între ele, vom începe prin a analiza 5 teme.
- Dreptul de a fi ascultat și luat în serios – (Articolul 12, Articolul 13 Dreptul Copilului de a Căuta, Primi și Transmite Informații, Articolul 14 Libertatea de Gândire, Coștiință și Religie, și Articolul 15 Libertatea de Asociere)
- Dreptul de a fi tratat corect – (Articolul 2 Principiul Nediscriminării)
- Dreptul la educație – (Articolul 28 și Articolul 29 Obiectivele Educației)
- Dreptul de a trăi și a se dezvolta sănătos – (Articolul 6 și Articolul 24 Dreptul la Asistență de Sănătate de Bună Calitate)
- Dreptul la joacă – (Articolul 31 Dreptul la Relaxare, Joacă și Cultură)
Pasul III: Înțelegerea evoluției și a provocărilor
Voi explica preșcolarilor că, deși s-au înregistrat mari progrese în ultimii 30 de ani pentru îmbunătățirea copilăriei pentru toți copiii de pretutindeni, încă mai sunt multe provocări cu care se confruntă copiii.
Lumea este în continuă schimbare: copilăria s-a schimbat în timp? Există noi provocări cu care se confruntă acum copiii în copilărie față de acum 30 de ani? Sunt drepturi ale copilului pe care elevii consideră că lipsesc?
Discuții/ exerciții de reflecție:
Voi prezenta câteva versuri:
„Sunt copil ca fiecare/ Și mă joc mereu?Jucăria cea mai mare/ Este tatăl meu./ Și când tata nu-i acasă/ Că-i altundeva/ Jucăria cea aleasă/ Este mama mea./ Și când mama și cu tata/ Sunt plecați de-aici/ Pentru joc să țineți seama/ Am niște bunici.″
Apoi, voi solicita copiii să găsească și alte povești (cunoscute de ei), în care să găsească ce drepturi ale copiilor lipsesc.
Întrebare de reflecție: În ce fel s-a schimbat copilăria?
Împreună cu copiii voi evidenția aspectele pozitive/ negative.
Pasul IV: Exprimarea Viitorului Copilăriei.
Desenarea/ pictarea unui tablou care să reprezinte lumea în care toți copiii au ocazia să trăiască o copilărie cu respectarea drepturilor lor.
Pasul V: Sărbătoriți-vă drepturile! Joc de rol și dezbatere pe tema Drepturile copilului: Scriem Viitorul Copilăriei: Pentru fiecare copil, toate drepturile.
Bibliografie
• Îndrumar pentru predarea Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.
Cuvinte cheie: drepturile copilului, integrare socială
Accesări: 676




Ministerul Educaţiei