Evaluare inovativă la istorie – un demers pe baza unor metode atractive

Evaluarea este în procesul actual al sistemului educațional o misiune extrem de importantă pentru profesor și pentru actul didactic. În momentul actual, nu mai este viabilă o evaluare tradițională, căci s-au schimbat foarte mult atât mijloacele, cât și resursele evaluării. Pledez pentru o evaluare mai modernă, care să fie utilizată în scop formativ, să corecteze erorile de învățare ale elevului, să-i formeze deprinderi și abilități de învățare pe termen lung. Pentru fiecare demers demers didactic, îmi proiectez și evaluarea.

„O școală bună rumegă gândirea altora, nu o memorează. (Vasile Ghica)

Activitatea de evaluare este un proces complex care trebuie sa pornească de la următoarele întrebări: ce evaluăm? de ce să evaluăm? cui folosește evaluarea? când evaluăm?. Îmi răspund la aceste întrebări cu ajutorul exploziei stelare.

Pentru fiecare întrebare, a identificat un răspuns cât mai precis: Ce evaluez? cunoștințele, atitudinile, deprinderile. Mai mult, vreau să știu dacă au făcut achiziții de cunoștințe, dacă știu cum utilizeze cunoștințele și cum vor aplica în viața reală. Tot aici, îmi stabilesc și metodele, obiectivele evaluării, cum îmi organizez procesul. Evaluez pentru îmbunătățirea cunoștințelor celui evaluat, pentru a autocontrol propriilor capacități de predare. Cui folosește evaluarea? Este cert că atât elevilor, cât și mie ca profesor, pentru a ști să-mi proiectez demersul didactic în vederea eficientizării actului didactic, instituției școlare. Pe cine evaluăm? Pe fiecare elev individual, căci doresc să măsor rezultatul fiecărui elev, dar și pentru mine, căci doresc să-mi îmbunătățesc permanent strategiile de predare-învățare-evaluare și să personalizez pentru fiecare elev demersul didactic. Când evaluăm? Sunt pentru o evaluare continuăm și formativă.

Vă propun o modalitate de evaluare pe o folosesc la clasa a V-a, în cadrul lecției „Procesul de colonizare”. Competențele pe care le vizez sunt:

• Utilizarea critică și reflexivă a limbajului de specialitate și a surselor istorice
• 2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea unui eveniment istoric
• 2.2. Relatarea unui eveniment/ proces istoric, utilizând informații din surse istorice
• 2.3. Stabilirea de asemănări și deosebiri referitoare la evenimentele/ procesele istorice, pe baza surselor diferite.

Activitatea de evaluare se desfășoară pe întreg parcursul demersului didactic, având misiunea de a corecta erorile de învățare. Am optat atât pentru metode moderne care utilizează sursele istorice. Astfel, elevii vor putea identifica cauzele procesului de colonizare, ținând cont de informațiile furnizare de sursa istorică. Utilizând metoda oase de pește, elevii au identificat foarte ușor cauzele colonizării pe baza lecturii sursei istorice. Astfel, elevii vor putea identifica cauzele procesului de colonizare, ținând cont de informațiile furnizare de sursa istorică. Contactul direct al elevului cu informația istorică permite reținerea acesteia și utilizarea conform organizatorului grafic din metoda oase de pește. Elevul poate identifica în timp real corelațiile furnizate de sursa. Astfel că elevii au identificat în rândul cauzelor economice; solul sărac, resursele insuficiente, lipsa de pământ, nevoia unor noi rute comerciale, în rândul cauzelor politice au identificat; conflictele din interiorul cetății, amenințarea venită din parte vecinilor externi; în ceea ce privește spiritul de aventură, dorința de a explora noi teritorii și de a se întoarce acasă cu mărfuri extraordinare, în timp ce pentru cauzele sociale au precizat fluctuațiile demografice, nemulțumirile legate de statul social, politic și economic.

Această activitate permite o învățare autentică, căci elevul reține informația în urma lecturii sursei istorice, erorile de învățare sunt corectate de profesor în timp util, astfel încât informația științifică să fie corect asimilată. Mai mult, elevii pot face corelație între cauzele și procesul de colonizare. O altă metodă este diagrama Venn, care pe baza unei surse istorice, solicită elevilor să stabilească elementele comune dintre metropolă și colonii. Este o variantă de activitate plăcută pentru elevi, căci li se pare inedită ideea de a „desena” la istorie.

Metoda are o valoare deosebită în activitatea de evaluare, căci în urma lecturării critice a sursei istorice elevul poate foarte ușor să identifice elementele comune dintre metropolă și colonie. Elevii au identificat ca elemente comune: originea, limba, legislația, zeitățile. În acest fel, elevul își fixează cunoștințele pe termen lung, se realizează o învățare reală ca urmare a propriului efort. Am optat și un joc didactic – Ești – care, pe baza unei călătorii imaginare, îl determină pe elev să „călătorească în timp și spațiu” și să-și pună în aplicare cunoștințele. Este o modalitate prin care elevului demonstrează că a făcut noi achiziții științifice. Demonstrează abilitățile de a lucru, a utiliza în mod sistematic și coerent noile informații. Profesorul poate în acest fel să aibă o radiografie clară, completă a modului de lucru de lucru, dar mai ales a modului în care au fost asimilate noile cunoștințe. În timp real se pot corecta erorile de învățare. Se acumulează cunoștințe care pot fi utilizate pe termen lung.

Joc didactic Ești

• Imaginează-ți că ești un locuitor care ai fost nevoit să părăsești cetatea ( din rațiune economică sau politică). Descrie ce etape ai parcurge pentru a întemeia o colonie, care ar fi direcția pentru care ai opta, relația pe care o vei avea cu metropola. Argumentează numele pe care îl vei da noii așezări.

Am optat pentru verificarea cunoștințelor elevilor și acasă. Am indicat și o adresă pentru că este cunoscută dorința elevilor de accesa și resursele moderne. În acest fel, elevul poate reface exercițiul până obține un timp mai bun sau până când are rezultate corecte. Partea bună este că elevul învață în ritmul propriu, că poate relua activitatea. În acest fel se realizează o învățare autentică și reală.

• https://digitaledu.ro/marea-colonizare-greaca-test-ludic/
• Accesează adresa de mai sus și rezolvă cerințele: …

În concluzie, pledez pentru o evaluare modernă, formativă care să asigure atât pentru elev cât și pentru profesor o activitate didactică autentică. Elevul să aibă plăcerea de a învăța, să nu fie timorat că nu a știut ceva, și în consecință va primi o notă mică.

Utilizarea unei astfel de evaluării are valențe inedite căci motivează și stimulează elevul să participe și să rezolve cerințele. Pentru profesor, este o modalitate prin care poate în timp real să corecteze erorile de învățare ale elevilor să-i, să realizeze demersuri adaptate ritmului și nivelului de lucru a fiecărui elev.

Bibliografie

Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol, – „Tendinţe în didactica istoriei”, Bucureşti, 2005, Editura Paralela 45
Cerghit, Ioan, – “Metode de învăţământ”, Editura Poliorom, Iaşi, 2006
Ernt H. Gombrich, “Istoria lumii”, Editura Pro Editură și Tipografie, București, 2006,
Cucoș, Constantin ,, Teoria și metodologia evaluării „Editura Polirom”, Iași ,2008
Pânişoară, Ion-Ovidiu – “Comunicarea Eficientă”, Editura Polirom, Iaşi 2006
Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta – „Predarea istoriei şi educaţiei pentru cetăţenie democratică: demersuri didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006
Doru Dumitrescu, Mihai Manea, Mirela Popescu, „Culegere de surse istorice”, Editura Nomina, București, 2011,
Petrovici Minodora „Istorie Universală atlas școlar ilustrat” Editura Corint, București, 2015
Programa școlară pentru disciplina Istorie clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2017
Roma reconstruită”, Editura Archeolibri SRL, CSC Grafica srl Guidonia, Roma
Țintea, Aurelia, Istorie pentru clasa a V-a. Auxiliar didactic, Editura Revers, Craiova, 2020.