Facilitarea învățării conceptelor abstracte folosind strategii chinestezice
A absolvit Facultatea de Chimie a Universității „Al. I Cuza” din Iași, în 1997, și un program de conversie profesională TIC al Facultății de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, în 2016. Este profesor de chimie la Liceul Tehnologic Bucecea din 2003, iar din 2015 director adjunct. Preocupările sale profesionale vizează ameliorarea actului educațional.
Schimbările tehnologice și societale au un impact semnificativ asupra învățării în general și a conceptelor specifice chimiei în special. Achizițiile elevilor par a fi insuficient structurate, neinteriorizate iar ei nu sunt dispuși la mari eforturi pentru învățare. Profesorii dispun de timp didactic limitat, clasele sunt incluzive, elevii au nevoi educaționale diferite, de multe ori speciale.
Această dinamică generează o serie de provocări în privința modului în care cunoașterea este transmisă, primită și aplicată. Prezenta lucrare încearcă exemplificarea unei strategii chinestezice prin care predarea conceptelor abstracte din programa clasei a VII-a, devine semnificativă pentru elev indiferent de nivelul său cognitiv.
Descifrarea mecanismului prin care elevul învață și este motivat să o facă, devine pare a procesului de proiectare didactică. Trăim cufundați în sute de stimuli. Informațiile pe care ni le transmite mediul, chiar și într-o perioadă scurtă de timp, sunt prea multe și ar fi imposibil să le înțelegem și să le procesăm pe toate și pentru asta, oamenii au dezvoltat strategii empirice care se actualizează spontan în situații similare. Euristicele sunt așadar scurtături mentale, strategii pe care le folosim pentru a filtra și gestiona informațiile, care ne permit să facem o estimare rapidă a situației, oferindu-ne o concluzie într-un mod relativ simplu, deși nu pot garanta un rezultat întotdeauna corect.
Psihologii ne spun că această „lene cognitivă” este firească întrucât creierul consumă 20% din calorii chiar dacă cântărește 2% din masa corpului, tendința fiind de economisire a energiei prin lipsa efortului [1].
Cercetările în psihologia cognitivă indică faptul că strategiile euristice care facilitează învățarea prezintă frecvent următoarele proprietăți:
- se aplică pe scară largă la problemele de zi cu zi,
- produce soluții care sunt de cele mai multe ori valabile,
- ajută la simplificarea sarcinilor mentale altfel complicate.
Putem folosi asemenea scurtături de gândire care ne permit să ajungem rapid la o soluție și/sau la o decizie în învățarea conceptelor abstracte la chimie precum cationi și anioni, legături ionice și covalente polare și nepolare, acizi și baze, valența, formule chimice.
Strategiile chinestezice presupun astfel de „scurtături” și contribuie stimularea memoriei de lungă durată a informațiilor prin punerea lor în practică. Metodica predării chimiei are la bază strategii ce includ experimentul și modelare –metode chinestezice cu predilecție, care uneori nu pot fi folosite sau necesită abordări inovative. De exemplu învățarea conceptului de legătură chimică poate fi introdus și văzut la scară macro printr-o reacție chimică incitantă (arderea Mg în aer), dar care este total abstract la scară micro. O parte dintre copii sunt copleșiți și riscă să nu învețe deloc. În același timp, sunt întotdeauna elevi care înțeleg conceptele și care se bucură de provocare. Includerea unor instrumente de manipulare practice, de colorat, poate fi o modalitate pentru diferențierea și stăpânirea conceptelor și pot fi utilizate atât ca activități de evaluare, activități remediale dar și pentru dezvoltare în cazul elevilor care finalizează repede o altă sarcină de lucru. Posibilitatea de a colora, de a vedea un model fizic care reprezintă un concept menține lucrurile la mize mici pentru elevi. Activitățile cu miză redusă, percepute ca ușoare, pot duce la o implicare mai mare din partea elevilor care altfel ar renunța să mai încerce. Ele pot, de asemenea, să-i facă pe cei interesați să se simtă mai încrezători în înțelegerea conținutului și pot încerca să îi ajute pe alții.
Propun două procedee ale modelării: coduri de culoare și blocuri de ioni tip lego, imprimabile 3D.
Folosind codificarea culorilor se urmărește dezvoltarea capacității de a lega cunoștințele între ele și a crea rețele conceptuale, stimularea încrederii în sine și a capacității de a reflecta asupra propriului demers de învățare. Am ales culorile albastru și galben, care prin asocierea unor experiențe senzoriale aduc beneficii în crearea unui mecanism de învățare:
- Galben – soare, cu căldură, confort, pozitiv.
- Albastrul – rece, apă (lacrimi), negativ
Am elaborat și adaptat resurse didactice ce includ activități de colorat pentru diferențierea și stăpânirea conceptelor. Astfel concepte pozitive, cum ar fi cationii, protonii sau pH-ul, sunt codificate galben, cele negative, cum ar fi anionii, electronii sunt codate de culoarea albastru. Pe baza culorilor, elevii vor identifica ușor tipul de legătură, iar înainte de a fi capabil să scrie formule chimice, vor înțelege că un cation se scrie înaintea unui anion, cum se leagă metalele și nemetalele, și apoi cum se echilibrează sarcinile formulei. Folosirea codurile de culoare asigură spațierea repetițiilor în intervalele optime de timp, ce contribuie la capacitatea de a păstra cunoștințele, îmbunătățesc motivația elevului, și aprofundează nivelul de procesare cognitivă.
Cu ajutorul imprimantei 3D și un soft (sub licența Creative Commons – Atribuire – Necomercială) am realizat blocuri de ioni tip lego care s-au dovedit o modalitate practică excelentă de a învăța valențe – numărul pinilor de legătură, formule, și chiar sprijin în calcule pe baza formulei cum ar fi raport atomic și masă molară. Se modelează compuși chimici combinând blocurile, astfel încât să nu rămână știfturi sau găuri. Formula poate fi scrisă numărând numărul de blocuri utilizate. Blocurile produc un clic de fiecare dată când sunt îmbinate au captivat elevii sunt și excelente pentru a învăța chimia într-un mod tactil.
Utilizând astfel de procedee, profesorul impune participarea directă a elevilor în redescoperirea cunoștințelor, fiind stimulate operații ale gândirii ca: analiza, generalizarea, concretizarea. Instrumentele propuse permit adaptarea la nevoile fiecărui elev, învățarea devine accesibilă, relevantă și dă elevului putere pentru a reuși. Profesorilor le revine misiunea de a facilita învățarea și crea medii propice, de a elabora și adapta resurse didactice pentru a răspunde nevoilor diverse ale elevilor, inclusiv a celor cu cerințe educative speciale.
Bibliografie
[1] A. Stoica-Constantin, Conflictul interpersonal, Prevenire, rezolvare și diminuarea efectelor, Ediția a II-a, Ed. Polirom, Iași, 85-98, 2018
M. Leabu, (2011), Principilism versus utilitarianism translational medicine ethics, Studia UBB. Philosophia, LVI(2), accesat 22.03 2022, disponibil la
www.semanticscolar.org/paper/Principilism-versus-Utilitarianism-in-Translational
Blocuri de ioni fixabile pentru predarea chimiei disponibile la www.thingiverse.com/thing:5396887/files
Cuvinte cheie: euristici cognitive, diferențierea învățării, resurse didactice adaptate
Accesări: 344




Ministerul Educaţiei