Implicațiile pedagogice ale utilizării jocului didactic pentru dezvoltarea proceselor psihice la preșcolari
Este profesor pentru învățământul preșcolar. A absolvit profilul pedagogic cu dublă specializare de învățători-educatoare în 2017, apoi a urmat studiile universitare de licență pe specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar. În prezent, este studentă la master, în anul universitar II, la specializarea Management educațional.
În opinia mea, reușita jocului didactic are în vedere trei componente indispensabile fără de care nu ar putea fi realizată (proiectarea, organizarea, desfășurarea metodică, modalitatea cadrului didactic de asigurare a unei concordanțe depline între toate elementele definitorii ale jocului didactic). Pentru concretizarea practică a acestor informații despre jocul didactic, am optat înspre selectarea unui joc ce vizează, în mod special, cunoștințele matematice ale preșcolarilor din grupa mare, cu titlul: „Să împodobim bradul!”. Menționez faptul că am aplicat acest joc în cadrul orelor de practică pedagogică în învățământul preșcolar, în cadrul anului III de studiu din facultate, și am urmărit cu atenție efectele produse de joc pentru copii.
Prin joc, copilul învață să descifreze lumea reală, motiv pentru care jocul ales „Să împodobim bradul!”, are la bază cunoscuta idee a lui Haeckel, conform căreia prin intermediul acestuia, copilul descoperă acțiunile întâmpinate ulterior pe durata vieții adulte. Prin urmare, se poate afirma că jocul didactic „Să împodobim bradul!” se încadrează în teoria repetițiunii, abordată de Stanley Hall.
În ceea ce privește taxonomiile specifice domeniului ludic, se remarcă faptul că, prin joc, copilul regăsește locul în care își exprimă fanteziile, dorințele și chiar experiențele reale, într-un mod simbolic. Astfel, jocul didactic „Să împodobim bradul!” face trimitere la taxonomiile abordate de Anna Bacus, cu referire la categoria jocurilor simbolice (matematice), ce cuprinde jocurile de numărare.
Jocul didactic „Să împodobim bradul!” este un joc didactic matematic, ce se poate desfășura în perioada sărbătorilor de iarnă, după cum reflectă atât titlul, cât și tema proiectului: „Sărbători”, pe durata săptămânii cu denumirea „Sărbători și tradiții de iarnă”. Astfel, atât tema proiectului tematic, pe de-o parte, cât și tema săptămânală, pe de altă parte, fac trimitere la tema anuală: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”, deoarece acest joc vizează exprimarea stărilor, emoțiilor, sentimentelor copiilor provocate de specificul sărbătorilor de iarnă și concretizate în comportamente ludice în cadrul activităților din grădiniță.
Scopul jocului vizează consolidarea și sistematizarea cunoștințelor matematice ale preșcolarilor, cu privire la număratul în limitele 0-9, cu sau fără material intuitiv. În acest fel, pentru îndeplinirea scopului jocului, s-au propus următoarele obiective operaționale: consolidarea cunoștințelor și deprinderilor elementare matematice ale preșcolarilor prin intermediul desfășurării unor exerciții recapitulative de recunoaștere și numărare conștientă și corectă a cifrelor aflate în limitele 0-9; activizarea copiilor prin exersarea unor jocuri de selectare a unui grup de obiecte în funcție de cifra reprezentată pe jeton și dezvoltarea simțului creativ și estetic cu privire la împodobirea bradului pentru sărbătoarea Crăciunului, prin formarea unor deprinderi ale copiilor de a acționa cu obiectele.
Sarcina didactică a jocului vizează pe de-o parte, acțiunea de denumire a jucăriilor găsite în cutia trimisă de Moș Nicolae, numărarea prin încercuire a lor și aranjarea acestora în/sub brad în funcție de cifra reprezentată pe jeton, formând grupe de steluțe, fundițe, globuri și cadouri, iar pe de altă parte, formarea unor grupuri mici de copii în funcție de numărul indicat de propunătoare.
Jocul este constituit din două etape: pregătitoare și aplicativă. Introducerea în joc se realizează prin prezentarea cadrului didactic a unei cutii de cadou trimisă de Moș Nicolae, în care se află o ghetuță, un brăduleț, un spiriduș pe nume Ovi, o baghetă magică, un clopoțel și multe alte elemente cu ajutorul cărora se va împodobi brădulețul (steluțe, globuri, fundițe, cutii de cadouri). După acest moment, urmează anunțarea titlului jocului și enunțarea de către cadrul didactic a activităților pe care preșcolarii sunt nevoiți să le realizeze pe parcurs.
Etapa aplicativă va începe prin aranjarea pe măsuță a celor 3 cutii de cadouri și numărarea cu voce tare a acestora de către copii, întâi în ordine crescătoare, apoi și descrescător, ca și exercițiu recapitulativ. Se trece apoi la explicarea clară a regulilor jocului, la executarea unui joc de probă și în cele din urmă, la desfășurarea jocului propriu-zis astfel: la utilizarea semnalului de către cadrul didactic „Cu bagheta fermecată/ Ovi te numește îndată!”, copiii au ca sarcină extragerea din cutie și recunoașterea elementelor de decorare a bradului, descrierea lor după formă și culoare, aranjarea acestora pe/sub brad, numărarea lor prin încercuire, selectarea jetonului potrivit ce ilustrează cifra corespunzătoare numărului de elemente din fiecare mulțime și verbalizarea acțiunilor efectuate.
După executarea jocului propriu-zis, la semnalul unei bătăi din palme, se va anunța trecerea la varianta complicată a jocului în care este implicată în mod special atenția copiilor. Preșcolarii se vor strânge într-un cerc, vor efectua sărituri ca mingea și vor fi atenți la comenzi. Propunătoarea va da semnalul: buchețele de 3/7/9 steluțe, buchețele de 2/4/6 globuri, buchețele de 1/5/8 oameni de zăpadă, iar copiii vor forma grupuri mici în funcție de numărul indicat de propunătoare. În încheiere, propunătoarea formulează concluzii şi aprecieri asupra modului în care s-a desfășurat jocul, asupra felului în care s-au respectat sarcinile primite, asupra comportamentului copiilor, menționând și câteva recomandări şi evaluări cu caracter individual şi general.
Regulile jocului sunt concretizate astfel încât să ducă la activizarea tuturor preșcolarilor în toate variantele de joc, cu ajutorul materialelor didactice utilizate: la semnalul propunătoarei „Cu bagheta fermecată/ Ovi te numește îndată!”, copilul atins de baghetă va alege un obiect din cutie, îl va descrie în funcție de mărime și de culoare, îl va așeza pe/sub brăduț, va număra prin încercuire materialele alese, va comunica colegilor acțiunea efectuată și va alege jetonul ce ilustrează cifra corespunzătoare numărului de elemente din fiecare mulțime. Dacă va număra corect, va fi aplaudat de întreaga grupă (Varianta I). Prin formula magică a baghetei se va alege un copil care va așeza pe brăduț atâtea elemente câte indică cifra de pe jetonul propunătoarei. Copilul ales va comunica acțiunea efectuată, descriind jucăriile utilizate pentru împodobirea bradului după formă, mărime și culoare, apoi le va număra prin încercuire (Varianta II). La semnalul unei bătăi din palme, se va anunța trecerea la varianta complicată a jocului: copiii se vor strânge într-un cerc, vor efectua sărituri ca mingea și vor fi atenți la comenzi. Propunătoarea va da semnalul: buchețele de 3/7/9 steluțe, buchețele de 2/4/6 globuri, buchețele de 1/5/8 oameni de zăpadă, iar copiii vor forma grupuri mici în funcție de numărul indicat de propunătoare.
Materialul didactic utilizat a fost ales conform jocului didactic: imagini cu cifre, cutie mare, cadouri, clopoțel, baghetă, steluțe, globuri, fundițe, brăduleț, fișă de lucru, silueta unui spiriduș, ghetuță, recompense.
Elementele de joc consemnate pentru desfășurarea optimă a acestuia sunt: surpriza, bagheta fermecată, aplauzele, mișcarea, mânuirea materialului, împodobirea bradului, hora copiilor, interpretarea cântecului, sunetul clopoțelului, recompensarea rezultatelor bune.
Jocul didactic „Să împodobim bradul!” s-a propus să fie organizat sub două variante posibile de joc și anume: se numește un copil prin formula magică a baghetei spiridușului Ovi, care va alege din cutie o jucărie preferată ( de exemplu, o steluță), o așază în brad, o numără prin încercuire, alege jetonul potrivit numărului de obiecte așezate pe brăduleț și apoi spune: „Eu am împodobit bradul cu o steluță” (Varianta 1); prin formula magică a baghetei se va alege un copil care va așeza pe brăduț atâtea fundițe câte indică cifra de pe jetonul propunătoarei (8,3,5), cât și 1/2/3 cadouri sub brad. Copilul ales va comunica acțiunea efectuată, descriind jucăriile utilizate pentru împodobirea bradului după formă, mărime și culoare, apoi le va număra prin încercuire (Varianta II). Pentru complicarea jocului, s-a propus o altă variantă de joc: Copiii vor forma un cerc, executând sărituri ca mingea, iar propunătoarea se va așeza în mijlocul cercului alături de Ovi. La semnalul: „Buchețele de 5 steluțe/ 2 fundițe/ 9 globuri” etc., copiii vor forma grupuri din tot atâția membrii cât indică numărul precizat de propunătoare.
Pe parcursul jocului didactic „Să împodobim bradul!”, este implicată activitatea senzorială, intelectuală şi afectivă, se afirmă personalitatea copilului și totodată se produc schimbări în conţinutul şi structura proceselor cognitive. Această activitate îl angajează total pe elev în dorinţa de autodepăşire şi perfecţionare a senzaţiilor şi percepţiilor, în dezvoltarea spiritului de iniţiativă, în exersarea memoriei (atunci când apare consolidarea număratului în limitele 0-9), atenţiei (atunci când preșcolarii sunt predispuși să aleagă jetonul potrivit ce indică cifra corespunzătoare numărului de elemente aranjate pe brad) şi a imaginaţiei (atunci când preșcolarii trebuie să decoreze creativ bradul cu toate elementele oferite). Totodată, conduita civilizată a preșcolarilor este modelată prin respectarea regulilor jocului, astfel fiind influenţat comportamentul lor.
Jocul le oferă îmbogățirea tuturor cunoștințelor matematice ale copiilor cu privire la numărul și număratul în limitele 0-9, cu sau fără material intuitiv, apoi le măreşte capacitatea de sistematizare şi consolidare a acestor cunoştinţe, care nu se bazează neapărat pe experienţele lor anterioare. Toate acestea sunt mijloace prin care creativitatea şi independenţa gândirii sunt stimulate.
În concluzie, consider că jocul „Să împodobim bradul!” nu are un rol foarte însemnat în transmiterea unor noi cunoştinţe, ci are un rol accentuat în prezentarea, consolidarea, adâncirea, sistematizarea şi verificarea cunoştinţelor matematice ale copiilor. Jocul presupune un plan, stabilirea unui scop, fixarea regulilor, toate acestea având o finalitate ce poate să producă satisfacţie sau nu pentru preșcoalari. Așadar, prin desfășurarea acestui joc, copilul va învăţa să suporte eşecul cu demnitate sau se va bucura de succesul său.
Cuvinte cheie: joc didactic, efecte, deprinderi, etape de dezvoltare, psihologia educației
Accesări: 853




Ministerul Educaţiei