Inteligența artificială generativă în orele de Informatică și TIC – oportunități, provocări și exemple de bune practici

Inteligența artificială generativă reprezintă una dintre cele mai importante inovații tehnologice care influențează educația contemporană. Aplicațiile bazate pe modele lingvistice de mari dimensiuni oferă profesorilor și elevilor posibilitatea de a personaliza procesul de învățare, de a genera rapid resurse educaționale și de a primi feedback imediat. În același timp, utilizarea acestor instrumente impune dezvoltarea gândirii critice, verificarea informațiilor și respectarea principiilor utilizării etice a tehnologiei.
Articolul prezintă modalități de integrare a inteligenței artificiale generative în orele de Informatică și TIC din învățământul gimnazial, valorificând experiența didactică acumulată în activitatea curentă și în cadrul opționalului Exploratori în lumea digitală. Sunt analizate exemple de activități didactice, scenarii de învățare și modalități prin care inteligența artificială poate deveni un instrument pentru dezvoltarea competențelor digitale și a gândirii algoritmice. De asemenea, este propus un studiu de caz care poate fi adaptat în practica școlară și completat cu rezultate obținute în urma aplicării unui chestionar și a unei fișe de observație.

Transformarea digitală a educației a cunoscut în ultimii ani o accelerare fără precedent. După introducerea platformelor educaționale și a resurselor digitale, apariția aplicațiilor bazate pe inteligență artificială generativă deschide noi perspective asupra modului în care profesorii proiectează activitățile didactice și asupra modului în care elevii învață.

În prezent, mulți elevi utilizează aplicații precum ChatGPT, Microsoft Copilot sau Google Gemini pentru a obține explicații, pentru a rezolva exerciții sau pentru a genera texte și programe informatice. În acest context, profesorul de Informatică și TIC nu mai are doar rolul de a transmite cunoștințe, ci și responsabilitatea de a forma competențe care să permită utilizarea responsabilă, critică și etică a acestor tehnologii.

Experiența didactică demonstrează că interzicerea utilizării inteligenței artificiale nu reprezintă o soluție eficientă. Elevii folosesc deja aceste aplicații în afara școlii, iar rolul profesorului este de a-i învăța când și cum pot fi utilizate în mod responsabil, precum și care sunt limitele lor. Din această perspectivă, inteligența artificială trebuie privită ca un instrument educațional, similar calculatorului sau internetului, care completează activitatea profesorului fără a o înlocui.

În cadrul disciplinei Informatică și TIC, inteligența artificială poate sprijini explicarea algoritmilor, dezvoltarea competențelor de programare, generarea unor exemple suplimentare și diferențierea activităților de învățare. În același timp, ea creează contexte autentice pentru dezvoltarea gândirii critice, deoarece răspunsurile generate trebuie analizate, verificate și argumentate.

Pornind de la aceste considerente, prezentul articol își propune să evidențieze modalități practice de integrare a inteligenței artificiale generative în orele de Informatică și TIC, valorificând experiența didactică desfășurată atât în activitatea curentă la clasă, cât și în cadrul opționalului Exploratori în lumea digitală, unde elevii au avut ocazia să utilizeze aplicații AI în contexte educaționale controlate. Activitățile și scenariile didactice prezentate au fost valorificate și în cadrul Cercului Pedagogic al profesorilor de Informatică și TIC, constituind baza studiului de caz prezentat în această lucrare.

Inteligența artificială în disciplina Informatică și TIC

Disciplina Informatică și TIC oferă un cadru favorabil integrării inteligenței artificiale deoarece competențele urmărite prin curriculum vizează rezolvarea de probleme, gândirea algoritmică, utilizarea responsabilă a tehnologiei și dezvoltarea competențelor digitale. În acest context, aplicațiile bazate pe inteligență artificială pot deveni resurse didactice valoroase atunci când sunt utilizate în mod planificat și adaptat obiectivelor lecției.

Un prim avantaj îl reprezintă posibilitatea de a personaliza procesul de învățare. Elevii pot solicita explicații adaptate nivelului lor de înțelegere, pot primi exemple suplimentare și pot relua anumite concepte fără constrângeri de timp. Profesorul poate utiliza AI pentru a genera exerciții diferențiate, teste formative sau exemple variate de algoritmi și programe.

În lecțiile de programare, inteligența artificială poate funcționa ca un „co-programator”, oferind explicații asupra codului, identificând erori sau propunând soluții alternative. Totuși, valoarea educațională nu constă în preluarea automată a soluțiilor generate, ci în analiza acestora. Elevii trebuie încurajați să compare variantele propuse, să argumenteze alegerea unei soluții și să identifice eventualele erori sau limitări.

Un alt domeniu în care AI poate fi valorificată îl reprezintă educația pentru siguranță online. Generarea automată de texte și imagini oferă oportunități autentice pentru discutarea fenomenului dezinformării, a verificării surselor și a identificării conținutului manipulator. Astfel, elevii dezvoltă nu doar competențe digitale, ci și competențe media și de gândire critică.

Din experiența desfășurată la clasă, s-a observat că elevii manifestă un interes crescut atunci când activitățile implică utilizarea aplicațiilor AI. Cu toate acestea, profesorul trebuie să stabilească reguli clare privind utilizarea lor, să promoveze respectarea normelor etice și să insiste asupra faptului că rezultatele generate de inteligența artificială trebuie întotdeauna verificate și validate.

Studiu de caz – Integrarea inteligenței artificiale în activitățile de învățare

Integrarea inteligenței artificiale în activitatea didactică a fost realizată gradual, pornind de la obiectivele specifice disciplinei Informatică și TIC și de la nivelul de dezvoltare al elevilor din învățământul gimnazial. Scopul nu a fost utilizarea tehnologiei ca element de noutate, ci valorificarea acesteia pentru dezvoltarea competențelor de rezolvare a problemelor, gândire algoritmică și analiză critică.

Activitățile au fost desfășurate atât în cadrul orelor de Informatică și TIC, cât și în cadrul opționalului Exploratori în lumea digitală, unde timpul suplimentar a permis realizarea unor aplicații practice și a unor activități de reflecție asupra modului în care funcționează aplicațiile bazate pe inteligență artificială.

Activitatea 1 – AI ca asistent pentru învățarea algoritmilor

În lecțiile dedicate algoritmilor, elevii au fost provocați să rezolve individual o problemă folosind cunoștințele dobândite la clasă. Ulterior, aceeași cerință a fost adresată unui chatbot bazat pe inteligență artificială.

Nu răspunsul generat de aplicație a constituit obiectivul activității, ci comparația dintre cele două soluții. Elevii au analizat structura algoritmului, claritatea explicațiilor, eficiența soluției și eventualele diferențe de implementare. În cadrul discuțiilor au argumentat avantajele și limitele fiecărei variante, dezvoltându-și astfel capacitatea de analiză și evaluare.

S-a constatat că elevii au manifestat un interes crescut pentru identificarea diferențelor dintre propria soluție și cea propusă de inteligența artificială. Activitatea a favorizat colaborarea, argumentarea și înțelegerea faptului că aceeași problemă poate avea mai multe soluții corecte.

Activitatea 2 – „Chatbotul care greșește”

Una dintre cele mai apreciate activități de către elevi a fost scenariul didactic intitulat Chatbotul care greșește.

Profesorul a formulat intenționat cerințe susceptibile de a genera răspunsuri incomplete sau eronate. Elevii au avut rolul de evaluatori ai inteligenței artificiale, verificând informațiile folosind manualul, resurse educaționale și explicațiile oferite în cadrul lecției.
Acest tip de activitate a schimbat perspectiva elevilor asupra aplicațiilor AI. În loc să considere răspunsurile generate drept adevăruri absolute, aceștia au înțeles că informațiile trebuie permanent validate și comparate cu surse credibile.

Din punct de vedere educațional, activitatea a contribuit la dezvoltarea gândirii critice și la consolidarea competențelor de alfabetizare digitală.

Activitatea 3 – AI și siguranța online

În cadrul lecțiilor dedicate siguranței în mediul digital, elevii au analizat texte și imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Pornind de la exemple concrete, aceștia au identificat elemente care pot indica existența dezinformării, au verificat autenticitatea surselor și au discutat despre impactul conținutului generat automat asupra utilizatorilor.

Discuțiile au evidențiat faptul că dezvoltarea competențelor digitale nu se limitează la utilizarea tehnologiei, ci presupune și capacitatea de a evalua critic informațiile întâlnite în mediul online.

Propunere de cercetare

Pentru evaluarea impactului utilizării inteligenței artificiale asupra procesului de învățare a fost elaborat un design de cercetare care poate fi aplicat în cadrul unei clase de gimnaziu.

Studiul urmărește identificarea modului în care utilizarea controlată a aplicațiilor AI influențează motivația elevilor, înțelegerea conceptelor și dezvoltarea competențelor digitale.

Obiectivele cercetării:

• evaluarea percepției elevilor privind utilizarea inteligenței artificiale în activitatea didactică;
• identificarea avantajelor și dificultăților întâmpinate;
• compararea rezolvării unei sarcini înainte și după utilizarea AI;
• analizarea modului în care elevii verifică informațiile generate.

Pentru colectarea datelor sunt propuse următoarele instrumente:

• chestionar adresat elevilor;
• comparația produselor realizate înainte și după utilizarea AI;
• analiza timpului de rezolvare și a numărului de erori.

Rezultatele obținute vor permite evaluarea eficienței integrării inteligenței artificiale în procesul de predare–învățare și vor constitui baza interpretării statistice prezentate în forma finală a cercetării.

Exemple de prompturi eficiente

Un aspect esențial observat în activitatea cu elevii este faptul că rezultatul obținut depinde în mare măsură de calitatea promptului utilizat. Elevii trebuie învățați că formularea clară și precisă a cerinței conduce la răspunsuri mai relevante și mai utile.

Exemple de prompturi utilizate în cadrul activităților didactice:

• Explicarea unui algoritm
  Explică algoritmul lui Euclid unui elev de clasa a VII-a folosind un limbaj accesibil și un exemplu numeric.
• Învățare ghidată
  Nu îmi oferi rezolvarea completă. Pune-mi întrebări care să mă ajute să descopăr singur soluția.
• Depanarea unui program
  Identifică toate erorile din următorul program și explică fiecare modificare efectuată.
• Compararea soluțiilor
  Propune două variante de rezolvare și compară avantajele și dezavantajele fiecăreia.
• Autoevaluare
  Creează cinci întrebări grilă despre structurile repetitive și explică răspunsurile corecte.

Utilizarea acestor prompturi a evidențiat faptul că inteligența artificială oferă rezultate mai utile atunci când cerințele sunt formulate clar și conțin informații privind nivelul de pregătire al elevului și obiectivul urmărit.

De la utilizator la evaluator al inteligenței artificiale

Una dintre cele mai importante concluzii desprinse din activitatea desfășurată este că profesorul nu trebuie să urmărească doar formarea competenței de utilizare a inteligenței artificiale, ci și dezvoltarea capacității elevilor de a evalua critic răspunsurile generate.
În contextul actual, competența digitală nu mai înseamnă doar utilizarea unor aplicații informatice, ci presupune verificarea informațiilor, identificarea erorilor, argumentarea soluțiilor și asumarea responsabilității pentru produsul final.

Din această perspectivă, rolul profesorului de Informatică și TIC devine esențial. El nu este concurat de inteligența artificială, ci își redefinește rolul, devenind facilitator al învățării și ghid în dezvoltarea gândirii critice. Elevii trebuie încurajați să utilizeze AI ca instrument de sprijin, fără a renunța la analiza personală și la verificarea informațiilor.

Concluzii

Inteligența artificială generativă oferă profesorilor de Informatică și TIC oportunitatea de a proiecta activități didactice mai atractive, mai interactive și mai bine adaptate nevoilor individuale ale elevilor. Utilizată responsabil, aceasta poate contribui la dezvoltarea competențelor digitale, la consolidarea gândirii algoritmice și la stimularea creativității.

Experiența didactică prezentată în acest articol evidențiază faptul că valoarea educațională a inteligenței artificiale nu constă în capacitatea acesteia de a genera răspunsuri rapide, ci în oportunitățile pe care le oferă pentru dezvoltarea gândirii critice. Elevii trebuie încurajați să compare, să argumenteze, să verifice și să valideze informațiile, înțelegând că răspunsurile generate automat nu sunt întotdeauna complete sau corecte.

În acest context, profesorul își păstrează rolul central în procesul educațional. Inteligența artificială nu înlocuiește experiența pedagogică, ci devine un instrument care completează activitatea didactică și facilitează proiectarea unor situații de învățare autentice.

Se apreciază că utilizarea controlată a aplicațiilor bazate pe inteligență artificială poate contribui la formarea unor elevi capabili să utilizeze tehnologia în mod responsabil, etic și critic, competențe esențiale într-o societate caracterizată de transformări digitale accelerate.

Direcțiile viitoare de cercetare vizează extinderea studiului asupra unui număr mai mare de elevi și analiza statistică a rezultatelor obținute prin aplicarea instrumentelor de cercetare propuse.

Bibliografie

European Commission. (2020). Digital Education Action Plan 2021–2027.
European Commission. (2022). The Digital Competence Framework for Educators (DigCompEdu).
European Parliament & Council of the European Union. (2024). Regulation (EU) 2024/1689 laying down harmonised rules on artificial intelligence (Artificial Intelligence Act).
OECD. (2021). Digital Education Outlook 2021: Pushing the Frontiers with Artificial Intelligence, Blockchain and Robots.
OECD. (2023). Generative AI in the classroom: From hype to reality.
OpenAI. (2024). ChatGPT in Education: Best Practices for Teaching and Learning.
UNESCO. (2023). Guidance for Generative AI in Education and Research.
UNESCO. (2024). Artificial Intelligence Competency Framework for Teachers.