Învățarea activă și atractivă în cadrul disciplinelor opționale de chimie

Chimia este o ştiinţă subtilă care nu-şi lasă întotdeauna secretele la vedere, iar descoperirea acestora se poate realiza prin efortul propriu al elevului, fiind astfel atras prin activități interactive să înţeleagă importanța și aplicarea chimiei în viața omului, să cunoască și să explice fenomene din natură într-un mod mai plăcut, contribuind astfel la dezvoltarea interesului pentru chimie cât și la dezvoltarea unor competențe și abilitați practice necesare la fiecare pas în viața cotidiană.
Indiferent de tipul de opțional ales, opțional ca nouă disciplină sau opțional integrat, conținuturile trebuie să ofere informaţii asupra unor fenomene vitale din natură, asupra frumuseţii şi utilităţii lor, dar și informații legate de sănătatea organismului uman, contribuind astfel la formarea unui comportament responsabil faţă de sănătate, la dezvoltarea intelectuală a elevilor, la stimularea curiozității și a motivației pentru protecția naturii, dar și la formarea unor competențe ecologice în cadrul unor activități de ocrotire a mediului înconjurător.

Pentru a acoperi o gamă cât mai diversificată de conținuturi, din programa de opțional nu trebuie să lipsească temele inter și transdisciplinare, care au ca scop formarea unui orizont mai larg de cunoştinte de chimie, pentru că învăţarea interactivă bazată pe inter și transdisciplinaritate facilitează dezvoltarea învăţării de profunzime, elevii ajungând astfel să-şi formeze abilităţi „de a învăţa să înveţe” pe tot parcursul vieţii.

Parcurgând astfel conținuturile învățării propuse prin programa de opțional, elevii vor fi puși în situația de căutare și procesare a informațiilor referitoare la fenomenele chimice întâlnite în viața cotidiană, cât și în situația de exprimare a  cunoștințelor, ideilor, emoțiilor și opiniilor într-o formă orală/ scrisă, prin utilizarea de articole, videoclipuri, documente referitoare la aplicabilitatea practică a acestora, punându-se astfel accent pe dezvoltarea competențelor de comunicare.

Pentru a caracterizează un mediu favorabil învăţării la disciplinele opționale de chimie, trebuie să luăm în considerare toate elementele precum: interesele elevilor, achiziţiile anterioare, multitudinea surselor de informare, resursele didactice, calităţile personale ale profesorului, aspectele specifice mediului şcolar, toate contribuind la un act didactic de calitate, generat de programa școlară stabilită de cadru didactic.

Ca urmare, acest act didactic este determinat de viziunea cadrului didactic asupra demersului în sine, dar şi de particularităţile clasei, specificul comunității locale, și constă în identificarea activităților de învățare, adaptate la experiențele elevilor și care conduc la formarea anumitor competențe făcând apel la resurse potrivite, planificate adecvat din punct de vedere al timpului, și ale căror rezultate sunt evaluate cu instrumentele corespunzătoare.

Deci proiectarea demersului didactic la o disciplină opțională este o activitate creativă, prin care profesorul îşi propune etape şi acţiuni de parcurs şi de realizat în procesul de predare-învăţare-evaluare. Acest lucru se realizează prin raportarea permanentă la programa şcolară şi include: lecturarea integrală şi personalizată a programei școlare propuse, elaborarea planificării calendaristice și proiectarea unităților de învățare.

Este foarte importantă construirea învățării, care trebuie să pornească de la achizițiile identificate ale elevilor, în scopul de a le provoca interesul și dezvolta gândirea, cu focalizare pe potențialul fiecărui elev, având ca rezultat crearea corespunzătoare a unui mediu învățare. Deci, observarea continuă a elevilor, înțelegerea nivelului cunoștințelor și abilităților acestora, facilitarea succesului individual prin încadrarea învățării într-un context interactiv cât și dezvoltarea competențelor stabilite, sunt aspecte foarte importante în organizarea activității didactice.

Curriculumul la disciplinele opționale trebuie să aibă în vedere un demers educaţional care să fie bazat pe competenţe. O astfel de abordare prevede proiectarea activităţii în vederea formării unor competenţe la elevi prin rezolvarea sarcinilor didactice propuse, prin utilizarea tehnicilor interactive, toate asigurând o învățare activă, motivantă, continuă. Ca urmare, în proiectarea conținuturilor prevăzute în programele de opțional se are în vedere respectarea următoarelor elemente: dezvoltarea unui mediu de învățare eficient prin aplicarea unor strategii centrate pe elev, asigurarea egalității de șanse și a progresului școlar individual, asigurarea corectitudinii evaluării, utilizarea TIC în activitățile didactice, toate realizate într-un context interactiv şi colaborativ care să dezvolte învăţarea în profunzime, elevii ajungând astfel să-şi dezvolte abilităţi de a învăţa să înveţe pe tot parcursul vieţii, utilizând noțiunile de chimie dobândite  în viața cotidiană.

Structura programei de opțional include pe lângă nota de prezentare și competențe generale (ansambluri de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare), competențe specifice ( derivate din cele generale), exemple de actvități de învățare (concrete care implică elevul în propria învățare), conținuturi (care urmăresc formarea competențelor specifice) și sugestii metodologice (care propun modalități de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare).

În programele de opțional realizate de-a lungul timpului, „Chimie distractivă”, “Chimia în viața omului”, „Minunata lume a chimiei”, „Chimia și viața”, am proiectat demersuri investigative care să determine elevii să identifice întrebări, să se documenteze și să stabilească concluzii referitoare la rolul elementelor chimice în organismul uman, a vitaminelor, a proteinelor, a antibioticelor, să precizeze rolul oxigenului, carbonului, azotului și circuitul acestora în natură, să stabilească ce înseamnă fenomenul de poluarea și care sunt efectele acestuia, cum se prepară unele amestecuri întâlnite în gospodărie, care sunt efectele îngrășămintelor chimice și a pesticidelor, toate având ca scop dezvoltarea competențelor în științe și integrarea chimiei în viața cotidiană.

De exemplu, în cadrul disciplinei opționale “Chimia în viața omului”, pentru a dezvolta competența specifică Identificarea rolului unor elemente, substanțe și fenomene chimice întâlnite în viața cotidiană, am propus ca activități de învățare:

• recunoașterea unor proprietăți ale elementelor/ substanțelor întâlnite și enumerarea de asemănări și deosebiri între ele: apa în cele trei stări de agregare, circuitul oxigenului/ azotului/ carbonului, elementele chimice în organismul uman, deosebirea dintre coloranți naturali și artificiali, dintre esențe și parfumuri, dintre săpunuri și detergenți;
• observarea unor substanțe și identificarea proprietăților fizice ale acestora în activități experimentale prin completarea în echipă a unor fișe de lucru;
• identificarea aspectelor cantitative şi calitative ale elementelor/substanțelor studiate (fier, cupru, calciu, magneziu/ apă, clorură de sodiu, zahărul, vitaminele, antibioticele), cât şi implicaţiile  acestora asupra organismului uman, prin completarea unor fișe de observare.

Pentru a dezvolta competența specifică Corelarea proprietăților unor elemente/ substanțe cu aplicațiile practice ale acestora asupra organismului și mediului înconjurător, am propus următoarele activități de învățare:

• recunoaşterea proprietăților unor substanțe cu acţiune poluantă asupra mediului şi organismelor, printr-un demers investigativ, consultând diferite surse, pe echipe (acțiunea unor medicamente, îngrășăminte chimice, pesticide, săpunuri, detergenți);
• implicarea în acțiuni concrete de protejare a mediului înconjurător: Poluarea apei/ aerului/ solului, Efectele utilizării îngrășămintelor chimice;
• realizarea unor acțiuni practice în gospodărie privind scoaterea petelor cu ajutorul unor substanțe/amestecuri;
• exemplificarea unor situații din viața cotidiană în care acționează unele substanțe chimice, precum pesticidele, îngrășămintele chimice;
• prezentarea informațiilor privind rolul pe care îl are apa, elementele esențiale vieții, cât și substanțele precum sarea de bucătărie, vitaminele, antibioticele, zahărul, magneziul, calciu, fierul, cupru, în organism.

Având în vedere dezvoltarea competențelor digitale din profilul de formare al absolventului de gimnaziu, prin introducerea calculatorului în activitățile propuse, elevii au accesat, interpretat, s-au documentat și au prezentat informațiile obținute în urma acestor demersuri investigative, într-un mod mai plăcut și atractiv, sub formă de proiecte, prezentări PPT, utizând diferite aplicații interactive.

În activitățile realizate am constatat că strategiile interactive aplicate au contribuit și la dezvoltarea competențelor de comunicare, a unei atitudini pozitive față de învățare, prin împărtășirea experiențelor și consolidarea încrederii în propriile forțe. Aceste metode în strânsă legătură cu cele tradiționale: expunerea, conversația, explicaţia, demonstraţia, lucrul cu diferite resurse, exerciţiul, au contribuit cu succes la o învățare activă.

Ca urmare, folosind în activitățile de învățare, metode și tehnici interactive, cu valoare motivantă și stimulativă, îi plasăm pe elevi în centrul unor experiențe de învăţare, care să le dezvolte gândirea critică, curiozitatea, dorința de implicare, determinându-i să caute şi să dezvolte soluţii la diverse probleme referitoare la procese/fenomene chimice din viața cotidiană.

Pentru asimilarea cunoştinţelor, a informaţiei, se pot utiliza metode de informare, documentare precum: observaţia, sinelg, lectura ghidată. Componenta priceperi şi deprinderi care are ca scop dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi cele psihomotorii ale elevilor, folosește ca metode: studiu de caz, brainstorming, ciorchinele, Gândiți-Lucrați în perechi-Comunicați, cubul, metoda „6-3-5”, diagrama Venn-Euler, conversaţia, problematizarea, rezolvarea de exerciții.

Ciorchinele este un organizator grafic care încurajeză elevii să gândească liber, contribuind la dezvoltarea gândirii şi a capacității de sinteză. Fiecare temă propusă poate fi organizată sub forma unui ciorchine structurat sau nestructurat punând elevii în situația de a realiza conexiuni între noțiunile însușite.

Gândiți- Lucrați în perechi- Comunicați este o activitate de învăţare prin colaborare şi care constă în faptul că elevii reflectează asupra unei informații, observații experimentale, text scurt, fiind solicitați să își exprime o opinie, cuprinzând trei etape de acţiune, realizate individual, în perechi și în grup, care poate fi aplicată în orice moment al lecției, având ca scop și dezvoltarea abilităților de comunicare.

Cubul este o metodă de dezvoltare a gândirii critice, care determină elevul să prezinte un proces/fenomen din perspective multiple, contribuind la argumentarea rațională, dezvoltând capacitatea de colabora, de a dialoga constructiv și de a-și asuma sarcini în grup. Pe feţele cubului sunt notate operaţiile mentale pe care elevul urmează să le dezvolte: descrie, aplică, clasifică, argumentează, asociază, compară. De exemplu, le tema “Poluarea, o problemă mereu în actualitate”, elevii descriu fenomenul de poluare, clasifică tipurile de poluare, argumentează necesitatea prevenirii și combaterii acestui fenomen global, compară poluarea în diferite zone ale globului.

Diagrama Venn-Euler este un organizator grafic utilizat pentru a compara două idei, fenomene, evidențiind trăsăturile comune şi pe cele diferite. De exemplu, la tema “Rolul elementelor chimice în organismului uman”, elevii compară Fierul și Cupru/ Calciu și Magneziu, folosind un astfel de organizator grafic, având ca rol realizarea unei analize comparative.

Un rol aparte revine tehnologiilor informaţionale (TIC), când elevii vor utiliza aplicații, grafice, pentru prezentarea unor elemente din organismul uman, a unor substanțe, fenomene din natură. Componenta atitudini formează la elevi atitudini şi comportamente, și aici se pot aplica ca metode: studiul de caz, investigația științifică, dezbaterea, jurnalul reflexiv.

Învățarea bazată pe investigație implică elevul să cerceteze, să experimenteze, să analizeze, să construiască argumente logice, să formuleaze propriile concluzii, să lucreze împreună în echipe, pe cont propriu, să creeze și să comunice pentru a găsi răspunsul la o întrebare sau o situație problematică din lumea reală.

De exemplu, la tema „Bicarbonatul de sodiu, ingredientul minune din casă”, investigația ajută elevii în a-și forma abilități (de a pune întrebări, de a cerceta, de a analiza, de a-și exprima eficient opiniile) și capacități (gândire critică, lucru în echipă, de comunicare, de colaborare, de luare de decizii) necesare atât la viitorul loc de muncă, cât și în viața personală. Deci, această metodă promovează învăţarea activă şi învăţarea prin colaborare/ cooperare, dezvoltând învăţarea în profunzime.

Se integrează și experimentul direct sau virtual, folosit în predare, învăţare și evaluare, având o deosebită valoare formativă, întrucât le dezvoltă elevilor spiritul de observare, investigare, de prelucrare şi interpretare a datelor experimentale și de manipulare a instrumentelor de lucru.

Elevii pot realiza și singuri, acasă, experimente la teme precum, “Prepararea unor amestecuri în gospodărie”, „Sfaturi utile privind scoaterea petelor”, „Acidul acetic diluat (oțetul), beneficii și utilizări”. Astfel, își formează deprinderi și abilități practice.

În aplicarea programei de opțional, munca în echipă joacă un rol important în formarea și dezvoltarea competențelor, având valențe multiple în ceea ce privește latura cognitivă, stimulând interesul elevilor şi capacitatea de a analiza și verifica diferite concepte și de a realiza transferul de achiziții în diferite contexte de viață.

Nu putem vorbi despre învățare eficientă fără evaluare, care utilizată corect poate furniza feedback, poate motiva și orienta învățarea spre succes, poate reflecta eficienţa disciplinei opționale prin prisma raportului dintre competențele proiectate şi rezultatele obţinute de către elevi în procesul de învăţare.

Evaluarea este un demers care lasă suficient loc creativității cadrelor didactice în ceea ce privește aplicarea instrumentelor și tehnicilor de evaluare. Eficienţa activităților de evaluare este dată de priceperea mânuirii acestora de către profesor, pentru că, în urma acestui proces, elevul va demonstra nu numai cunoştinţe, ci şi abilități, atitudini, dezvoltându-și competența “a învăța să înveți”, atât de necesară în formarea și consolidarea profilului absolventului de gimnaziu.

Se pot utiliza următoarele tipuri de evaluare: evaluarea curentă cât și evaluarea formativă care poate fi integrată în mod constant şi operativ pe tot parcursul procesului instructiv.

Evaluarea formativă este integrată prin instrumente tradiţionale şi moderne precum: observarea sistematică (a comportamentelor elevilor), realizată prin fișe de observare, grilele de evaluare criterială, verificarea sistematică a temelor (scrise şi orale) efectuate acasă şi în clasă, întrebările de evaluare, analiza greşelilor, jurnalul reflexiv, investigația, proiectul, referatul, portofoliul, autoevaluarea.

Autoevaluarea este un instrument important de evaluare, pentru că îi implică activ pe elevi în propria formare. Elevii își observă progresul și își modifică comportamentul, învață ce înseamnă munca de calitate, cum să-și evalueze activitatea în funcție de a celorlalți, devin mai implicați și mai concentrați când li se cere opinia și observă că ei sunt centrul de decizie pentru propriile acțiuni. În vederea formării şi dezvoltării competenţelor de autoevaluare, se pot folosi diferite tehnici: eseul de 5 minute, jurnalul reflexiv, diagrama “Știu.Vreau să știu. Am învățat”, tehnica 3-2-1.

Eseul de 5 minute îi ajuta pe elevi să-şi adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră cu elevii și din perspectiva acestora. Încurajează exprimarea personalităţii elevilor, stimulând învăţarea activă şi conştientă.

Jurnalul reflexiv, care vizează următoarele întrebări: Ce am intenționat?, Ce am obținut?, Ce reacții au avut elevii? (pozitive/ • au valorificat noțiunile teoretice însușite referitoare la formula chimică a unei substanțe, prin rezolvarea exercițiilor din fișele de lucru; • au manifestat interes în cadrul activităților realizate în echipă, implicându-se în rezolvarea exercițiilor propuse; negative/• nerespectarea de către unii elevi a timpului de lucru alocat pentru rezolvarea unor sarcini, timp care a fost prelungit pentru finalizarea acestora; • dificultăți în ceea ce privește implicarea unor elevi în cadrul echipelor de lucru); Ce feedback am oferit elevilor? (• am evaluat fișele de lucru realizate individual și pe echipe; • am valorizat activitatea fiecărei echipe; • am încurajat elevii să adreseze întrebări, să se implice în rezolvarea sarcinilor de lucru, să se autoevalueze folosind fișe de reflecție la sfârșitul fiecărei ore; • am apreciat modul de implicare al elevilor în activitățile propuse, dar și calitatea temelor rezolvate acasă; • i-am motivat permanent prin aplicarea în cadrul activităților a unor metode interactive, centrate pe elev (cubul, ciorchinele, investigația, modelarea, jocul didactic). Ce aș fi putut face mai bine? (• să folosesc exerciții adaptate nevoilor de învățare ele elevilor; • să organizez mai bine timpul alocat sarcinilor de învățare), Ce îmi propun pentru data următoare? (• să monitorizez mai bine activitatea fiecărui elev; • să folosesc fișe cu caracter diferențiat, adaptate nevoilor de învățare ale elevilor, liste de verificare a progresului cât și fișe de observare a elevilor).

Proiectul este un instrument de evaluare care urmărește să plaseze elevul într-o situaţie de cercetare autentică, cultivându-i responsabilitatea pentru propria învăţare, stimulând astfel creativitatea, facilitând dezvoltarea încrederii în propriile forţe.

Proiectele se pot realiza individual sau în echipe, respectând etapele corespunzătoare, iar prezentarea se poate face sub formă de planșă, colaj, prezentare PPT, folosind diverse aplicații digitale. Astfel, prin documentarea unor teme cu care se confrunta comunitatea locală (apa-are un conținut foarte mare de nitriți, râul Soloneț-poluat cu deșeuri), elevii au învățat cum să relaționeze pozitiv cu ceilalți, cum să-și asume responsabilități și norme de conduite, cât și cum să manifeste interes pentru identificarea unor soluții în rezolvarea unor sarcini de învățare în grup.

Deci, indiferent de metoda aplicată, scopul acestora este de a dezvolta competențe de reflectare asupra activității, de corectare și adaptare din mers, punând accent pe autoevaluare și evidențierea progresului în învățare.

Având în vedere aplicabilitatea practică a chimiei, consider că predarea, învățarea și evaluarea la disciplinele opționale trebuie să se realizeze interactiv, creativ, atractiv şi în context inter şi transdisciplinar, utilizând astfel cunoştinţe din alte domenii având ca scop integrarea conştientă a chimiei în viaţa cotidiană a tuturor.

Bibliografie

1. Suport de curs Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți- CRED, 2020;
2. Şoitu Laurenţiu, Strategii centrate pe elev, MEC, Bucureşti, 2006;