Jocul didactic folosit în activitățile cu preșcolarii. Roata inteligentă

În contextul actual al educației, din punct de vedere al schimbărilor profunde din societatea românească, într-o eră a vitezei și a tehonologiei, dar și al dezvoltării într-un ritm alert al copiilor, observăm că de multe ori apare monotonia în procesul educativ. De aceea consider că este oportun să adaptăm activitățile de predare-învățare-evaluare la particularitățile fiecărui copil, în funcție de nevoile specifice și de posibilitățile acestora. Un proces educațional de calitate are ca premisă formarea autentică a cadrelor didactice, familiarizarea lor cu teoriile psihopedagogice moderne, sprijinind dezvoltarea autonomiei personale și sociale al copilului.

„Copilul este o fiinţă a cărui trebuinţă principală este jocul, … această trebuinţă spre joc este ceva esenţial naturii sale. Trebuinţa de a se juca este tocmai ceea ce ne va permite să îmbrăcăm şcoala cu viaţă, să procurăm şcolarului acele mobiluri de acţiune care se consideră de negăsit în sala de clasă.” (Eduard Claparede)

În învățământul preșcolar jocul reprezintă activitatea fundamentală. Jocul reprezintă o activitate fizică sau mentală fără finalitate practică și are o importanță hotărâtoare pentru dezvoltarea psihică a copilului (I. Cerghit). În psihologie, jocul este folosit ca mijloc de investigație, dar și ca procedeu terapeutic, atât pentru copii, cât și pentru adulți – De fapt, omul se joacă la toate vârstele,  chiar și la vârsta a treia (Ursula Șchiopu).

Funcțiile jocului în învățământul preșcolar, în concepția lui Jean Piaget (1996) sunt:
1. Funcția de adaptare, realizată pe două coordonate, prima reprezintă asimilarea realului la „eu”, a doua acomodarea prin imitație a „eului” la real;
2. Funcția formativă, prin dezvoltarea sub aspect cognitiv, afectiv, volițional;
3. Funcția catharctică, de descărcare a energiei și rezolvare a conflictelor afective, de trăire intensă;
4. Funcția de socializare, conștientizarea apartenenței sale la un grup, respectarea regulilor și rolurilor în jocuri.

Activitatea instructiv-educativă din grădiniță se realizează sub formă de joc, reprezentând prima formă de concepere a activității în învățământul preșcolar.

Jocul didactic îmbină activitatea de învățare cu munca, elementul instructiv și educativ cu elementul distractiv, conducând preșcolarul de la o activitate dezorganizată la un nivel ridicat de implicare și respectare a unor reguli și răspunde nevoilor afective de care au nevoie. Jocul didactic se clasifică astfel:
1. După conținut: – jocuri pentru educarea limbajului;
– Jocuri matematice;
– Jocuri pentru cunoașterea mediului;
– Jocuri pentru însușirea normelor de comportare civilizată.
2. După materialul didactic folosit:
– Jocuri fără material didactic;
– Jocuri cu material didactic.
3. După scop:
– Jocuri senzoriale;
– Jocuri intelectuale.

Jocul didactic utilizat frecvent de mine, ce a avut o contribuție importantă în transmiterea informațiilor preșcolarilor, dar și în consolidarea unor achiziții este „Roata inteligentă”. După cum ne indică și denumirea, materialul central utilizat este o roată, urmat de sarcinile de lucru atașate, simboluri, recompense.

Prima activitate în care am desfășurat jocul didactic și am utilizat „Roata inteligentă” a fost la o inspecție de gradul II, unde coordonam o grupă mare de 32 preșcolari, cu vârste cuprinse între 5-6/7 ani, o grupă nou-formată, cu reguli provenite din medii diferite, atât educaționale, cadre didactice numeroase, cât și familiale.  Având în vedere caracterizarea grupei, particularitățile specifice ale acesteia, a fost necesar să proiectez foarte minuțios activitatea, astfel încât să fie facil de transmis informațiile, dar și de a avea un feedback pozitiv din partea acestora.

Am desfășurat jocul didactic „Roata inteligentă”, în cadrul Domeniului experiențial științe, activitatea de cunoașterea mediului. Scopul ce l-am propus a fost acela de a dezvolta cunoștințele preșcolarilor legate de animalele domestice, dezvoltarea capacității de comunicare și cooperare într-un grup, abilitatea de a lucra în echipă și formarea spiritului de FairPlay.

Preșcolarii au fost organizați în două echipe, au purtat simboluri corespunzătoare echipelor, s-a desemnat  căpitanul echipei, captarea atenției a reprezentat un moment extraordinar, aceștia au observat apariția în sala de grupă a unei roate divers-colorată, înaltă, cu un diametru destul de mare, cu anumite bilețele atașate pe ea. Le-am prezentat regulile jocului, recompensele ce le vor obține în urma unui răspuns corect, acestea au fost expuse pe un flipchart, iar preșcolarii au fost mereu la curent cu scorul acestora, monitorizând frecvent punctajul. A urmat etapa de demonstrare a jocului, jocul de probă și desfășurarea jocului propriu-zis.

Pe parcursul jocului, preșcolarii au fost extrem de entuziasmați, se observa o bucurie pe chipul lor în momentul în care aceștia erau desemnați să vină și să mânuiască Roata inteligentă.

Bineînțeles, monotonia a dispărut, jocul didactic a devenit foarte atractiv, stârnindu-le interesul și curiozitatea, obiectivele propuse în proiectarea didactică au fost atinse.

Avantajele jocului didactic sunt: stârnirea interesului, captarea atenției,  dezvoltarea gândirii, a creativității, stimularea activă în procesul educativ. Pe lângă aceste avantaje există și dezavantaje: fiind organizați pe grupuri, cu sarcini simple, dar puține, în funcție de categoria de vârstă a preșcolarilor, nu pot fi antrenați toți preșcolarii în tipul de activitate ce se dorește a fi transmisă, fixată sau evaluată, mai ales acei preșcolari timizi ce nu doresc să iasă în evidență, activitatea se desfășoară pe un fundal zgomotos, astfel, informațiile nu sunt asimilate de către toți preșcolarii,  de asemenea, în cadrul unei activități în care se urmărește evaluarea cunoștințelor, cadrul didactic nu va reuși să aibă o diagnoză în ceea ce privește nivelul de dezvoltare al fiecărui copil.

Utilizarea jocului didactic în activitățile pe domenii experiențiale este un real succes, deoarece are rolul de a le dezvolta capacitatea de concentrare a preșcolarilor, le încurajează curiozitatea.

Desfășurând frecvent jocul didactic, activitatea va deveni mult mai atractivă și neașteptat de solicitată din partea preșcolarilor. Prin intermediul jocului didactic, cadrul didactic reușește să le mențină atenția copiilor pe tot parcursul activității.

Jocul didactic reprezintă o formă prin care preșcolarii pot fi motivați și încurajați de a gândi diferit, de a se exprima, de a manifesta creativitate în a găsi soluții pentru rezolvarea unei probleme într-o manieră plăcută.

Reușita unei activități realizate prin jocul didactic constă în utilizarea unui material didactic inovativ. Acesta are rolul de a capta atenția preșcolarilor, de a-i pregăti pentru următoarele etape din activitatea ce urmează a fi desfășurată și de a facilita formarea noțiunilor, înțelegerea informațiilor transmise, fixarea și consolidarea celor transmise.

Învățarea conștientă reprezintă observarea unor relații între întâmplări, obiecte, aceasta fiind rezultatul metodelor activ-participative, a participării directe a preșcolarului, prin reinterpretarea celor observate și manipularea materialului didactic.

Așadar, pentru a atinge obiectivele propuse, consider că un rol primordial îl are cadrul didactic prin competența sa de a adapta procesul de predare-evaluare la nevoile specifice ale preșcolarilor, prin diversificarea activităților și utilizarea cât mai frecvent a jocurilor didactice, alături de materiale didactice corespunzătoare.

Bibliografie
Constantin, C., 2014, Pedagogie,  Editura Polirom, București;
Mogonea, F., 2014, Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii,
Editura Paralela 45, Pitești, p. 205-208;