Jocul didactic – o modalitate de învățare a istoriei

Este o certitudine că prin latura lor distractivă, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv și creativ, al gândirii și imaginației, a interesului pentru lărgirea culturii istorice, la cercetarea istorică. În lucrarea de față, ne propunem să prezentăm jocurile didactice pe care le-am utilizat la clasa a VI-a, la disciplina istorie, pentru tema „Iluminismul – rațiune, drepturi, implicarea oamenilor în viața publică”. Am optat să utilizez jocurile didactice integrate în activitatea de predare-învățare-evaluare în vederea prevenirii monotoniei și plictiselii, dar mai ales din dorința de a aduce varietate și veselie. Am accentuat contribuția pe care o are un joc didactic în stimularea gândirii și a creativității.

Jocul didactic este o metodă de predare-învățare-evaluare bazată pe acțiune și simulare. Jocul este o activitate umană urmărită prin ea însăși, fără un scop material sau util vizibil, desfășurată după reguli benevol acceptate, activitate care generează emoții pozitive și satisface nevoia de plăcere și destindere a individului.

Jocul didactic Roata iluminismului

În încheierea activității didactice, am optat pentru o adaptare a unui joc intitulat „Roata iluminismului”. Am decis ca elevii să „pescuiască” un plic și un bilețel în care se afla sarcina de lucru. Am organizat activitatea nu individual, ci pe grupe de lucru, din dorința de a facilita rezolvarea sarcinii de lucru și de a crea competiție între cele 4 grupe, fiind implicat întreg colectivul de elevi al clasei și nu doar câțiva elevi. Fiecare grupă a extras un plic în care se afla una din cerințele care vizau cele patru teme: personalități ale iluminismului, trăsăturile iluminismului, iluminismul în spațiul românesc, biblioteca iluminismului.

După alocarea sarcinilor de lucru în cadrul grupei, elevii au început să le rezolve. Am observat că elevii au colaborat în vederea îndeplinirii sarcinii respective. Au încercat să îndeplinească cerința în timp cât mai scurt, din dorința de a fi printre cei mai rapizii elevi. Avantajele jocului au fost:

• A fost implicat întreg colectivul de elevi, prin organizarea acestuia în 4 grupe
• Elevii au colaborat în vederea realizării cât mai rapide a sarcinii de lucru
• Elevii nu au fost timorați că sunt verificate noțiunile, activitatea având o notă distractivă
• Elevii care nu știut să localizeze pe hartă au fost ajutați de colegii lor
• Elevii timizi au participat la activitate.

Printre dezavantaje, enumerăm:

• Nu toți elevii știu informația istorică (însă faptul că au rezolvat în grup i-a ajutat)
• Au existat și nemulțumiri în cadrul echipelor care nu au extras sarcinile de lucru pe tema preferată.

Jocul didactic Să dezlegăm misterul

Pentru verificarea cunoștințelor și a stârni curiozitatea de a identifica o parte din noțiunile cheie utilizate pe parcursul lecției am decis să utilizez o altă modalitate relaxantă, un joc didactic intitulat „Să dezlegăm misterul”. Elevii au primit tot în cadrul grupelor de lucru o fișă de lucru care le solicita să identifice noțiunile cheie, utilizând literele din careu și utilizându-le de sus în jos, de la dreapta la stânga și invers. Avantajele jocului didactic:

• În cadrul grupelor de lucru, elevii și-au împărțit sarcini clare de lucru în vederea dezlegării misterului
• S-a creat competiție între grupe, din dorința de a dezlega cât mai repede misterul
• Elevii au demonstrat că au cunoștințe științifice solide
• Jocul didactic „Să dezlegăm misterul” a permis evaluarea activității, implicând un număr foarte mare de elevi.

Dezavantajele jocului didactic

• Au apărut mici neînțelegeri legate de ritmul de lucru al unor elevi, care au fost considerați mai lenți, deci ei au fost „vinovați” că misterul a fost dezlegat mai greu.

Jocul didactic Ești…

Pentru a consolida cunoștințele, se poate utiliza metoda „Ești…”, în care elevul încearcă să intre în „pielea” unei personalități și să empatizeze cu aceasta. Avantajele jocului:

• Elevii au manifestat atenție pe parcursul orei, și au achiziționat informații
• Elevii au fost foarte creativi și dezinvolți
• Au utilizat și vehiculat corect informația istorică corespunzătoare.

Dezavantaje ale acestui joc:

• Nu au utilizat termeni specifici epocii istorice, utilizând formule de adresare din zile noastre.

Prin utilizarea acestor metode, am dezvoltat la elevi imaginația, rapiditatea și profunzimea gândirii memoriei, spiritul de observație și mai multe trăsături intelectuale care vor contribui la însușirea corectă a noțiunilor de istorie. Modalitățile active pe care le-am utilizat contribuie la îmbogățirea, fixarea, sistematizarea, aprofundarea și evaluarea cunoștințelor și deprinderilor elevilor.

Prin acest tip de demers didactic, e antrenată toată clasa în asimilarea cunoștințelor prin forțe proprii, elevii participând activ și efectiv la procesul de învățare ca protagoniști și nu ca spectatori. Prin această abordare a istoriei, elevii învață cu plăcere, cei timizi devin volubili, activi, mai curajoși, capătă încredere în capacitățile lor, învață să-și subordoneze interesele personale în fața intereselor grupului.

Bibliografie
• Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol – “Tendinţe în didactica istoriei”, Bucureşti, 2005, Editura Paralela 45
• Cerghit, Ioan, – “Metode de învăţământ”, Editura Poliorom, Iaşi, 2006
• Pânişoară, Ion-Ovidiu – “Comunicarea Eficientă”, Editura Polirom, Iaşi 2006
• Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta – “Predarea istoriei şieducaţiei pentru cetăţenie democratică: demersuri didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006
• Stan, Magda – ”Manual pentru clasa a VI a”, Editura Didactică și pedagogică , București, 2018
• Programa școlară pentru disciplina Istorie, clasele a V-a – a VIII-a , Bucureşti, 2017
• Petrovici, Minodora – “Istoria Universală în texte”, Editura Corint, Bucureşti, 2001
• Petrovici, Minodora “Istoria universală în texte”, Editura Corint, Bucureşti, 2003
• Țintea, Aurelia – ”Auxiliar Didactic. Istorie pentru clasa a VI-a . Unitatea I Călători și Călătorii Europa și lumea nouă”. Editura Revers, Craiova, 2021.