Jocurile teatrale – mijloc de dezvoltare emoțională și creativă a copilului

Jocul este cel mai accesibil și interesant mod prin care un copil își procesează și își exprimă impresiile, cunoștințele și emoțiile. Unul dintre tipurile de activitate creativă este dramatizarea. Activitatea teatrală ajută la rezolvarea multor probleme pedagogice legate de formarea expresivității vorbirii copilului, educația intelectuală, artistică și estetică.
Valoarea educativă a jocurilor de teatru este, de asemenea, enormă. Copiii își dezvoltă respectul unul față de celălalt. Ei învață bucuria asociată cu depășirea dificultăților de comunicare, îndoiala de sine. Evident, activitatea teatrală îi învață pe copii să fie indivizi creativi, capabili să perceapă noutatea, capacitatea de a improviza. Entuziasmul copiilor pentru jocul de teatru, confortul lor interior, slăbirea, comunicarea ușoară și neautoritară între un adult și un copil, complexul „Nu pot” care dispare aproape imediat – toate acestea surprind și atrag. În jocul teatral se realizează dezvoltarea emoțională: copiii se familiarizează cu sentimentele, stările de spirit ale personajelor.

Activitatea teatrală este una dintre cele mai populare și mai interesante domenii ale educației școlare Din punct de vedere al atractivității pedagogice, se poate vorbi de universalitatea, ludicul și orientarea socială a teatrului. Dintre toate tipurile de joc, jocul de teatru are un impact deosebit asupra dezvoltării capacității de a recunoaște starea emoțională a unei persoane prin expresii faciale, gesturi, intonație, capacitatea de a se pune în diverse situații și de a găsi modalități adecvate de ajutor. Activitatea teatrală este o sursă inepuizabilă de dezvoltare a trăirilor, experiențelor și descoperirilor emoționale, o cale de familiarizare cu bogăția spirituală. Drept urmare, copilul învață lumea cu mintea și inima, exprimându-și atitudinea față de bine și rău; învață bucuria asociată cu depășirea dificultăților de comunicare, îndoiala de sine. În cercetarea pedagogică, activitatea teatrală este considerată o condiție pentru educația estetică a copilului, abilitățile sale artistice și creativitatea.

Importanța actoriei teatrale este benefică și pentru dezvoltarea vorbirii. Îmbunătățirea dialogurilor și monologurilor, stăpânirea expresivității vorbirii. Activitatea teatrală creează premisele dezvoltării abilităților de comunicare cu semenii, trezește interes pentru literatură, artă populară. În cele din urmă, jocul de teatru este un mijloc de exprimare și de autoîmplinire pentru copil. Drama este unul dintre cele mai strălucitoare medii emoționale care modelează gustul copiilor. Afectează imaginația copilului în diferite moduri: prin vorbire, acțiune, pantomimă, muzică etc. Atunci când participă la jocurile de teatru, copiii își formează idei despre evenimentele din viața oamenilor, animalelor, plantelor, ceea ce le oferă posibilitatea de a înțelege mai bine lumea din jurul lor. În același timp, un joc teatral îi insuflă copilului un interes constant pentru cultura, literatură. Valoarea educativă a jocurilor de teatru este, de asemenea, enormă. Copiii își dezvoltă respectul unul față de celălalt. Ei învață bucuria asociată cu depășirea dificultăților de comunicare, îndoiala de sine.

Prin arta teatrului, ea contribuie la familiarizarea cu limbajul său expresiv, care pune bazele formării deprinderilor de percepere, înțelegere și interpretare a acțiunilor care formează fundamentele morale, ideile și acțiunile cuiva; formarea deprinderilor de comunicare reciprocă, muncă colectivă. În conformitate cu acest demers, programul asigură dezvoltarea personalității, motivației și abilităților copiilor în diverse activități în următoarele domenii de dezvoltare: socio-comunicativ, cognitiv, de vorbire, artistic și estetic și fizic.

La școală, activitatea teatrală este un bun prilej de a dezvălui potențialul creativ al copilului Copiii învață să observe idei interesante în lumea din jurul lor, să le întruchipeze, să-și creeze propria imagine artistică a unui personaj, să dezvolte imaginația creativă, gândirea asociativă, capacitatea de a vedea momente neobișnuite în obișnuit. Activitatea teatrală face posibilă și rezolvarea indirectă a multor situații problematice în numele oricărui personaj; ajută la depășirea timidității, a îndoielii de sine, a timidității. Exemplu: unui copil timid i se dă rolul unui urs, iar el, reîncarnându-se în rol, ia imaginea unui personaj puternic și îndrăzneț și se simte diferit. De asemenea, știe să iasă în public și să acționeze în caracter, să-și depășească timiditatea și rigiditatea. Copilul începe să simtă altfel, să se miște, să vorbească. În grup, profesorul trebuie să creeze condiții pentru dezvoltarea activității creative a copiilor. În teatru, încurajează creativitatea pentru a dezvolta capacitatea de a te agăța liber și liber de performanță. Încurajează improvizația prin expresii faciale, mișcări expresive și intonații. Evident, activitatea teatrală îi învață pe copii să fie indivizi creativi, capabili să perceapă noutatea, capacitatea de a improviza. Societatea noastră are nevoie de o persoană de o asemenea calitate care să fie curajoasă, să pășească în situația modernă, să stăpânească problema creativ, fără pregătire prealabilă, să aibă curajul să încerce să greșească până să găsească soluția potrivită.

Teatrul ar trebui să fie considerat încă o materie, de tratat în școli, grădinițe și în toate ciclurile de predare începând cu scopurile educaționale pe care le au. Evident, sunt multe și tocmai din acest motiv profesorii trebuie să facem teatru cu copiii noștri căutând astfel evoluția din toate abilitățile și punctele lor forte. Este pentru toate acestea comentate pe parcursul articolului pe care profesorii și profesioniștii a educației trebuie să încercăm să transmitem gustul pentru teatru și nu numai pentru realiza-l ci să-l vezi și că această admirație pentru dramatizare durează întregul viată, pentru ca învățarea pe care teatrul o transmite nu este doar la copilărie și tinerețe dar și la maturitate și bătrânețe. Cu teatrul mereu învață ceva nou.

Activitățile de teatru, cunoscute și sub numele de joc de simulare, sunt o componentă importantă a învățării timpurii. Când copiii se îmbracă în alte haine și se prefac a fi alți oameni, ei devin creativi,  își imaginează și explorează diferitele roluri și relații ale celorlalți.

Beneficiile studierii jocurilor teatrale în școală

• Jocurile teatrale reușește să-i facă pe elevi să fie mult mai atenți la propriul comportament, dar și al celor din jur.
• Jocurile teatrale sunt un „medicament” care te „scăpa” de tensiune, tristețe, depresie, frustrare, furie, supărare;
• Jocurile teatrale reușesc să facă elevii mai empatici, mai toleranți cu ceilalți dar și cu ei înșiși, insuflă înțelegere;
• Jocurile teatrale stimulează lucrul în echipă;
• Jocurile teatrale oferă mai multă încredere celor timizi care, în urma practicării acestor jocuri, ajung sa se descopere, să se cunoască mai bine și să devină conștienți de valorile pe care le posed;
• Jocurile teatrale calmează conflictele din clasă;
• Jocurile teatrale te ajută să scapi de fobii sau de prejudecăți;
• Jocurile teatrale susțin concentrarea pe momentul prezentului;

Prin intermediul jocurilor teatrale, copilul se descoperă și învață cum să se comporte si să-și dezvolte abilități precum atenția distributivă, concentrarea, spontaneitatea, imaginația, gândirea critică, concesia și colaborarea, gestionarea propriilor sentimente și emoții, vorbitul în public, coordonarea, comunicarea eficientă, adaptarea la situații noi jocurile teatrale reprezintă cea mai sănătoasă metodă prin intermediul căreia copilul învață permanent.

Jocurile teatrale pot fi folosite si pentru dezvoltarea inteligențelor multiple. Ca de exemplu, pentru dezvoltarea inteligenței kinestezice, un joc potrivit ar fi SAMURAI, deoarece dezvoltă atenția, ritmul, acuitatea simțurilor, dar și spiritul de echipă.  Jocul „Ascultarea sunetelor din jur”  dezvoltă inteligența interpersonală, naturalistă. Copiii vor închide ochii timp de 1 minut și vor fi invitați de coordonator să asculte toate sunetele din jur. Alte jocuri care pot fi folosite în dezvoltarea inteligențelor multiple sunt: „Locul meu frumos” și „Cine sunt eu?”.  Copiii vor fi invitați să se așeze într-un cerc, pe scăunele sau pe covoraș. Li se vor acorda câteva minute să se gândească și să rememoreze cel mai frumos loc în care au mers vreodată sau să se deseneze așa cum se percep ei. Cu aceste jocuri, putem dezvolta mai multe inteligențele: interpersonală, intrapersonală, lingvistică, vizual-spațială.

Aceste jocuri sunt surse inepuizabile în descoperirea de noi tehnici prin care copilul să se dezvolte emoțional, să învețe să decodeze ce simt alții, să relaționeze cu ceilalți, adică să aibă o conexiune mai profundă.

Cu ajutorul jocurilor teatrale, copilul își exteriorizează emoțiile, le identifică și le recunoaște, creează un cadru prielnic pentru stimularea inițiativei, accentuează creativitatea, spontaneitatea, învățarea activă, dar și o mai bună gestionare a emoțiilor.

Bibliografie

Cosmovici, A., Iacob, L.(1999). Psihologie școlară. Iași: Editura Polirom.
Corneanu, S. (2009). Ghid de dezvoltare emoțională: culegere de jocuri
Darie, B., Sehlanec R., Jieman A. (2016). Jocuri teatrale. București: Editura UNATC Press.