Noi modalități de utilizare a resurselor educaționale deschise pentru educație fizică și sport

Este profesor de educație fizică de 22 de ani, în cadrul aceleiași unități școlare. Dedicată activităților școlare, dar și celor extrașcolare, atât pe disciplina sa, cât și pe alte specialități. Îi plac dansul, lectura, activitățile motrice și se implică în activități de într-ajutorare, participând la multe voluntariate împreună cu elevi de toate vârstele. Participarea la multiplele programe de formare, dar și la activitățile extrașcolare se datorează interesului pentru starea de bine a elevilor, precum și ideii de îmbunătățire și actualizare permanentă a informațiilor, adaptabilitate, flexibilitate.

Liceul Teoretic Jean Monnet (Bucureşti)

Plecând de la necesitatea susținerii orelor de educație fizică în formă online, cu materiale pregătite prin intermediul digitalizării voi prezenta mai pe larg dacă există o conștientizare a unei realități în privința susținerii lecțiilor de educație fizică în format hibrid sau în format complet online, în care să se păstreze lucrul practic, fără a cădea în extrema lucrului online. Se pune accent pe utilizarea unor modele, metode și tipuri de învățare moderne, unde, cu interacțiune profesor-elev, materialele pot fi realizate și prezentate exclusiv online, dar aplicabilitatea lor este pe parte practică, cu demonstrații și discuții (avem Flipped Room, Hyflex, aplicații Google, eficiența și impactul în predare-învățare). Digitalizarea lecțiilor și predarea online nu defavorizează și nu anulează complet lucrul practic (cu toată recunoașterea sinceră că nu poate fi exact ca lucrul natural, în spațiul corespunzător, cu siguranța materialelor utilizate și cu prezența fizică a profesorului), pentru că putem organiza lecțiile astfel încât să combinăm lucrul practic individual și colectiv, cu realizarea unor teme, indiferent dacă implică sau nu utilizarea calculatorului, iar temele pot fi cu realizare în lecția respectivă, dar și cu realizare tardivă, implicând căutarea de resurse informaționale cu aplicabilitate tematică practică și/sau teoretică.

Totul a pornit de la o întrebare pentru un sondaj, postată de către mine pe o platformă educațională: „Considerați că predarea educației fizice jumătate online, jumătate cu participare fizică poate fi cu același impact pentru cei care lucrează de acasă, ținând cont că ei nu beneficiază de același spațiu de lucru, iar profesorul nu le poate acorda aceeași atenție ca celor pe care îi are în față?”. Atunci am fost hotărâtă să vorbesc și să prezint mai pe larg dacă există o conștientizare a unei realități în privința susținerii lecțiilor de educație fizică în format hibrid sau în format complet online.

Au fost multe negări din partea noastră, a profesorilor de specialitate, suntem mulți care încă mai contestăm realizarea unor lecții complexe, cu respectarea programelor, cu posibilitatea de demonstrație practică (lipsa reală a spațiului de lucru din casele elevilor), cu atingerea obiectivelor operaționale și cu urmărirea competențelor specifice sau generale. S-a observat, după zile de predare, că ceea ce se întâmpla nu făcea decât să încurce predarea propriu-zisă. Acei copii online nu beneficiază decât de 20-30% din ceea ce ar trebui să le fie transmis în mod normal. Hibridul nu se poate realiza pocnind din degete, ci trebuie să asiguri totul, înainte de a porni la drum: tablete, camere în clase, ecrane mari care să permită audio-vizual performant, sonorizare bună, indiferent că lecția se efectuează în sala de clasă, sau pe teren, sau în sala de sport. Iar la educație fizică, unii copii să lucreze pe teren, în timp ce cei de acasă nu pot beneficia de aceeași atenție și aceleași mijloace de lucru… sunt lucruri de care doar cei care se confruntă direct le pot înțelege concret.

Atenția noastră, a profesorilor, este pusă greu la încercare prin urmărirea, corectarea, atribuirea de exerciții de lucru diferite și discuția permanentă cu ambele grupuri, pentru a răspunde și la eventuale întrebări, dar și pentru încurajări.

Un lucru important, de care nu trebuie să uităm, este necesitatea supravegherii elevilor de la ciclul primar, pe tot parcursul activității motrice, de către părinți. În cadrul orelor de educație fizică se asigură permanent corectarea, sprijinul fizic și moral, încurajarea nu doar verbală, ci și prin îndreptarea segmentelor corporale, atingerea fizică propriu-zisă, pentru evitarea diferitelor accidentări, ținând cont și de faptul că dezvoltarea simțului corporal și coordonarea tempo-spațială nu este bine dezvoltată până la vârsta de 8-9 ani, perceperea propriului corp orientarea și organizarea spațială fiind încă în formare, la elevii din grupa pregătitoare. Însă… părinții sunt acasă? Pot acorda atenție propriilor copii în acel moment, toți?

Pentru predarea online, ceea ce se ușurează este controlul grupei, acum apare echitabilitatea tratării colectivului, însă au apărut întrebări și în acest context, ca de exemplu: cum pot lucra și efectua lecția de educație fizică cu respectarea verigilor lecției, cu interactivitate, păstrând creativitatea de la utilizarea ludicului în orice tip de temă și să ating și obiectivele finale, respectând competențele specifice și generale?
CUM ALTEFL S-AR PUTEA FACE? Răspunsul ține de flexibilitatea și adaptarea profesorului, cu găsire de soluții optime, oportune pentru toată grupa de elevi. Echitabilitatea este greu de atins, dar plecând de la îndrumările „gândiți-vă, aveți grijă, nu riscați, descoperiți și găsiți soluții” am descoperit că putem să ne atingem finalitatea obiectivelor propuse. Pentru predarea în scenariu hibrid, optim este să se lucreze practic, fără restricții, asta este eficiența disciplinei. Secundar, să se lucreze online cu toată grupa, existând, astfel, acea echitabilitate a lucrului cu grupa.

O variantă de adaptare, pentru partea de lucru în scenariu hibrid, bazată pe înțelegere din partea părinților și a elevilor este ca partea de început a lecției să se realizeze la comun, partea fundamentală diferit (cei prezenți care beneficiază de spațiu și materiale netransmisibile să profite de acest lucru, iar cei de acasă, cu spațiu restrâns și imposibilitate de a executa toate exercițiile, să primească un link cu exerciții mai mult statice, adaptate spațiului lor de lucru), iar revenirea după efort, partea de încheiere să regrupeze colectivul de elevi. Pe moment, fără a mă opri din căutare, mi-am dat seama că aceasta este o relativă soluție. Umblatul cu laptopul/ tableta prin curtea școlii, reglarea monitorului pentru a putea fi vizualizat totul de către cei de acasă, mutarea laptopului/ tabletei dintr-un loc în altul, în funcție de spațiul în care execut un alt exercițiu, toate acestea sunt lucruri care pot da de furcă și necesită exercițiu și experiență.  În urma multiplelor webinare naționale la care am participat, am conștientizat că se poate realiza lecția de educație fizică cu predare online. Am dat peste multe aplicații (precizez că folosesc și materiale create de mine în Canva, Quizizz, chestionare Google forms, puzzle în JIGSAW PLANET, PADLET-uri,  LEARNING APPS, GOOGLE SLIDE, WORD WALL, alte aplicații Google), am descoperit tipuri de învățare pe care le putem integra eficient pe tot parcursul susținerii lecțiilor, putem apela la metode diferite de lucru, cum ar fi FLIPPED ROOM sau modelul de lecție UCL (University College London). Bineînțeles, nu uităm de jocurile interactive utilizate atât la începutul lecției, pentru crearea unei atmosfere destinse și pentru contactul prim cu clasa, dar și pe parcursul lecției, pentru a se evita monotonia posibilă, însă și la finalul lecției, pentru a încheia cu o stare optimă și veselă și pentru a înlătura o eventuală oboseală fizică instalată de la exercițiile utilizate pe parcursul lecției (metode interactive de joc și joacă).

Referirea de acum încolo se va face pe diversitatea lecției de educație fizică în contextul actual, cu o digitalizare intensă a activităților de predare, dar și de învățare și va trece dincolo de lucrul practic al profesorului în fața camerei, iar elevii să lucreze în paralel cu el, sau dincolo de trimiterea de link-uri cu filmulețe după care elevii să lucreze, iar profesorul să corecteze și să îndrum de „dincolo” de camera video a telefonului, tabletei sau calculatorului personal. Vom urmări anumite tipuri de lecții de educație fizică în care se combină practicul cu teoria, lucrul individual cu cel de grup, spiritul de echipă, colectivul cu personalul fiecăruia, creativitatea și reacțiile spontane cu cele bine gândite cu ceva timp înainte de prezentare „flipped room” este o abordare pedagogică în care instruirea directă se mută din spațiul de învățare de grup în spațiul de lucru individual, iar spațiul de grup se transformă într-un mediu de învățare dinamic, interactiv, în care profesorul devine îndrumător pentru elevii angajați creativ în diferite subiecte.

Față de învățarea tradițională, aici este vorba de o învățare răsturnată, în care atenția este pe elev, iar partea cognitivă este asimilată înaintea părții practice. Elevul va ști cu ce se va confrunta și va veni direct pe rezolvare, pe aplicație practică.

“Clasa inversată”,  clasa orientată spre discuții, clasa orientată spre demonstrații, metoda grupului, înlocuirea profesorului sunt metode FLIPPED CLASSROOM, cu diferite avantaje, printre care și acela că, dacă un elev a absentat din diferite motive, această absență nu va diminua bagajul informațional, fiecare învățând în ritm propriu.

Totodată, un alt avantaj este acela că au mai mult timp de colaborare în echipă, vor veni cu informații din surse suplimentare, cu întrebări, opinii, păreri, adică nu vor avea doar subiectul și informațiile predate de către profesor, ci vor descoperi prin căutare individuală sau prin intermediul lucrului în echipă, prin colaborare și comunicare. Toate acestea le vor spori înțelegerea, simțul responsabilității și aprofundarea subiectului nu numai teoretic, ci și practic”. Să vedem aplicabilitatea modelului de “clasă inversată” unde pornim de la etapele de implementare a acestui model: plan, înregistrare, distribuire, grupare, regrupare. Am folosit și metoda standard, dar și metodele demonstrației și cea orientată spre discuții.

De exemplu, pentru opționalul de Baschet, ca joc sportiv, optim ca lucru suplimentar, de consolidare a unor elemente, noțiuni și procedee tehnico-tactice, care nu pot fi realizate în doar cele 10 minute acordate baschetului ca temă, în lecția clasică de educație fizică. Împreună cu elevii vom descoperi beneficiile asupra organismului a  practicării baschetului, vom vedea în Google Slides informații de regulament de care avem nevoie în a le aplica și unde am pus accentul pe principalele elemente tehnice (pasa, driblingul și aruncarea la coș), dar și pe principalele 3 greșeli (pași, dublu dribling, fault) și vom vedea anumite sfaturi utile în individualizarea antrenamentului. Pentru a înțelege mai bine anumite lucruri, am atașat informații suplimentare (în link-uri atașate avem informații despre regulament și ce reprezintă baschetul în sine, în Canva prezentăm regulile clasice din baschet, ce a fost și ce s-a mai păstrat, în Jamboard avem spiritul de echipă necesar atât la antrenamente , cât și în joc/meci și vom lucra pe baza activităților practice de la antrenamentele noastre săptămânale – offline sau online, actual). Există, bineînțeles și  exerciții de autoevaluare, prin care putem întări cunoștințele asimilate anterior.

Cum am decis  în  a lua fiecare etapă din cele menționate în legătură cu opționalul de baschet?

Pasul 1 – parcurgerea  individuală, cu încredere, a  prezentării din Google Slides, unde elevii vor găsi multe lucruri utile, simple și la îndemână, atât în slides , cât și în link-urile inserate, interactivitatea și gif-urile inserate nefăcându-l să se simtă singur în studiul său individual (planul). În acel slide realizat de către profesor vor fi prezentate informații legate de subiectul tematic.

Pasul 2 – urmărirea individuală a sfaturilor, filmelor explicative, a înregistrărilor atașate sau realizate de către profesor, în care acesta poate explica copiilor ce trebuie să facă, ce cuprinde activitatea și la ce pași să recurgă și ei.

Pasul 3 – întâlnirea în Meet pentru a face un scurt rezumat, a puncta lucrurile esențiale, a discuta despre ce s-a înțeles și ce nelămuriri sunt, găsirea de  informații suplimentare pentru a completa prezentarea (aici este distribuirea).

Pasul 4 – realizarea echipelor pentru lucrul pe grupe, unde elevii se pot îndruma reciproc, își pot acorda suport, sfaturi și ajutor interpersonal (gruparea).

Pasul 5 – evaluare individuală prin intermediul testului de tip chestionar. După această evaluare va avea loc regruparea, unde se vor discuta toate concluziile și se va urmări atingerea obiectivului final sau operațional.

Un alt exemplu de grupare a informațiilor și de predare a lor este după modelul UCL, pentru „clasa inversată”, în care se pleacă de la șase tipuri de învățare precizate în imaginea nr.1, cu folosirea formei descriptive de legare a elementelor în funcție de ceea ce vrei să cuprinzi în predare și de ceea ce vrei să puncteze elevul în învățare, marcând în căsuțe verigile, acțiunea  și durata fiecăreia.

Fig. 1 - Șase tipuri de învățare (Citește/ Privește/ Ascultă, Discută, Colaborează, Caută, Pune în practică, Creează)

Fig. 1 – Șase tipuri de învățare (Citește/ Privește/ Ascultă, Discută, Colaborează, Caută, Pune în practică, Creează)

Fig. 2 - Exemplu de distribuire a temelor utilizând 3 tipuri de învățare din cele 6 existente (Citește/ Privește/ Ascultă, Discută, Pune în practică)

Fig. 2 – Exemplu de distribuire a temelor utilizând 3 tipuri de învățare din cele 6 existente (Citește/ Privește/ Ascultă, Discută, Pune în practică)

Cu aplicațiile Google și cu extensiile Chrome, lecția poate fi diversificată: poți folosi JAMBOARD în care să inserezi notițe pentru elevi elevi, teme individuale în care fiecare va avea pagina lui de scris, teme pe colective mici de elevi, le poți poți da link-uri informaționale și apoi ei să creioneze, să atașeze imagini sau să insereze alte resurse pe tema respectivă sau chiar mini filmulețe cu ei în timp ce exersează sau realizează exercițiile tematice. (vezi imaginile nr. 3 și 4)

Fig. 3 - Conectare, Cooperare - Jamboard

Fig. 3 – Conectare, Cooperare – Jamboard

Fig. 4 - Schimbare, Colaborare, Rezolvare - Jamboard

Fig. 4 – Schimbare, Colaborare, Rezolvare – Jamboard

Totodată poți folosi inversarea de rol profesor-elev, elev-profesor, în care elevul va arăta implicarea sa în realizarea unor teme sau exerciții prin distribuirea către profesor a unor sarcini de testare e lecției concepute de către el, elevul, sau de predare a unor exerciții din orice verigă în timp ce profesorul și restul colegilor devin executanți. S-a testat foarte bine capacitatea de înțelegere a beneficiilor exercițiilor alese, de impactul lor asupra întregului organism, de alegerea corectă sau nu în conformitatea cu tema respectivă, regulile de aplicare în lecția de educație fizică și sport, iar totul se bazează pe Cooperare, Comunicare, Conectare, Corelare (principii ale învățării moderne, dar și centrate pe persoană) în conformitate cu obiectivele operaționale – aplicându-se astfel învățarea modernă și centrată pe persoană, dar și pe Contribuție, Schimbare și Combinare intrând, astfel, în sfera învățării centrate pe mediul social.

Fig. 5 - Material Classroom bazat pe Conectare și Comunicare, din învățarea centrată pe mediul social

Fig. 5 – Material Classroom bazat pe Conectare și Comunicare, din învățarea centrată pe mediul social

Un alt model de curs pe care l-am aplicat la ore se bazează pe modelul HYFLEX, care este extrem de flexibil și permite elevilor opțiunea de a participa online sau față în față la cursuri, ceea ce a semănat cu scenariul hibrid al școlii și unde elevii participau pe rând la ambele variante de susținere a lecției. Pentru a realiza acest model, se abordează diferite noțiuni tematice, care pot fi asimilate și în varianta online, dar și din varianta față în față și se discută, apoi, despre modul în care se poate realiza de către ambele părți, dar și cui îi este mai ușor de realizat și, de asemenea unde au fost întâmpinate dificultăți de realizare. Informațiile și discuțiile pot avea loc pe Padlet și pe pagini create special pentru comentariile tematice. Exemplul a fost doar pentru baschet, dar aplicabilitatea există în toate lecțiile de educație fizică, pe tema corespunzătoare planificării anuale. Lucrând în Google Classroom se pot crea teme simple, teme notate, teme cu chestionar, întrebări legate de aspectele practice ale unor exerciții utilizate în cadrul unor lecții sau asupra unor exerciții ce urmează să fie utilizate practic în lecții viitoare. Copiii pot avea de construit, dar și de arătat și de condus diferite  structuri de exerciții, complexe de dezvoltare fizică generală, exerciții pentru tonifierea diferitelor grupe musculare, exerciții pentru dezvoltarea diferitelor calități motrice, exerciții de relaxare , de gimnastică cerebrală, exerciții de tip stretching etc. Gama este extrem de largă. după cum se vede și se bazează mult și pe competențele digitale ale profesorului, nu numai pe aptitudinile sale motrice. Abilitățile fizice, în situația actuală, trebuie combinate cu cele digitale, cu aptitudinile, deprinderile, capacitățile de comunicare, creare, colaborare, gestiune a informațiilor, de îndeplinire a sarcinilor, dar și de împărtășire a conținutului în mod eficient.

În concluzie, se constată că digitalizarea lecțiilor și predarea online nu defavorizează și nu anulează complet lucrul practic (cu toată recunoașterea sinceră că nu poate fi exact ca lucrul natural, în spațiul corespunzător, cu siguranța materialelor utilizate și cu prezența profesorului îndrumător lângă elev), pentru că se pot organiza lecțiile de așa natură încât să existe combinarea lucrului practic, atât individual, cât și colectiv, cu partea de realizare a unor teme, indiferent dacă implică sau nu utilizarea calculatorului pe moment sau pe o perioadă lungă, temele putând fi cu realizarea în lecția respectivă, dar și cu realizare tardivă, implicând căutarea de resurse informaționale cu aplicabilitate tematică practică și/sau teoretică.

O pregătire suplimentară, o parcurgere a unor cursuri de digitalizare, plus abilitățile practice ale cadrului didactic, alături de aptitudinile acestuia de a gestiona grupurile de lucru vor mai ușura un pic din impactului trecerii sistemului educațional complet la predarea online.

 

Cuvinte cheie: educație fizică, digitalizare, lecții hibrid, învățare modernă
Accesări: 2.629