Integrarea inteligenței artificiale generative în didactica Informaticii și TIC: modele, instrumente și implicații etice (Studiu)

Prezentul studiu analizează integrarea Inteligenței Artificiale (IA) în curriculumul de Informatică și TIC, propunând un cadru de lucru care îmbină rigoarea tehnică cu utilizarea creativă a noilor instrumente generative. Lucrarea explorează fundamentele învățării automate (Machine Learning), utilitatea asistenților de cercetare precum NotebookLM și eficiența metodologiei TCREI în scrierea instrucțiunilor (prompting). Un accent deosebit este pus pe dimensiunea etică, abordând riscurile legate de bias și halucinații, promovând totodată strategia „Human-in-the-Loop” ca metodă fundamentală de control în educația digitală modernă.

Articol integral →

Lecții din perioada pandemiei privind facilitarea învățării la ciclul primar

Învățământul hibrid din ultimii ani mi-a solicitat atât competențele digitale, cât și disponibilitatea de a învăța să folosesc în mediul virtual diferite aplicații și site-uri utile desfășurării lecțiilor.
În acest articol, prezint pe scurt câteva procedee didactice și materiale folosite în activitatea didactică pe perioada pandemiei. Am găsit aceste materiale pe site-uri străine și mi s-au părut interesante. Elevii mei au fost încântați și atrași de aceste modalități de abordare a activităților de predare și de învățare.

Articol integral →

Experiența la catedră în „perioada online”

Pare ciudat să pronunț în aceeași expresie cuvintele catedră și online, deoarece par a fi antonime, sau cel puțin așa păreau până acum ceva timp, când, obligați fiind, am experimentat experiența „la catedra din living”, în „perioada online”. Ceea ce la început părea o distracție, prin natura discuțiilor purtate în primele întâlniri online, s-a dovedit a fi o realitate cu care a trebuit să ne obișnuim o perioadă destul de lungă din anul școlar trecut, ba chiar ne simțim amenințați din pricina pandemiei și pentru derularea unei perioade din acest an sub sintagma școlii online. Dacă la început elevii aveau probleme fie cu pornirea și oprirea microfonului, fie nu vedeau ecranul partajat din diverse motive tehnice, treptat au reușit să se adapteze la aceste schimbări și orele de curs au început să prindă contur, asemenea celor față în față. În acest sens, m-au ajutat foarte mult abilitățile de utilizare a calculatorului și bineînțeles, dorința de autoperfecționare, sau, cum îmi place să spun, am descoperit multe lucruri noi prin încercare și eroare.

Articol integral →

Studiu privind atitudinile față de învățarea limbii engleze în cadrul școlii online

Începând cu 11 martie 2020 Ministerul Educației și Cercetării decide suspendarea cursurilor față-în-față pe întreg teritoriul României. Consecința directă a acestei decizii este mutarea școlii exclusiv în spațiul online. Studiul nostru urmărește modul în care, odată cu mutarea activității didactice în spațiul virtual, s-a schimbat atitudinea elevilor față de învățarea limbii engleze (și, prin extrapolare, față de învățarea limbilor străine). Instrumentele folosite au fost fișa de observație și chestionarul. Concluziile studiului au fost formulate pe baza analizei datelor și interpretării rezultatelor chestionarelor aplicate.

Articol integral →

Noi modalități de utilizare a resurselor educaționale deschise pentru educație fizică și sport

Plecând de la necesitatea susținerii orelor de educație fizică în formă online, cu materiale pregătite prin intermediul digitalizării voi prezenta mai pe larg dacă există o conștientizare a unei realități în privința susținerii lecțiilor de educație fizică în format hibrid sau în format complet online, în care să se păstreze lucrul practic, fără a cădea în extrema lucrului online. Se pune accent pe utilizarea unor modele, metode și tipuri de învățare moderne, unde, cu interacțiune profesor-elev, materialele pot fi realizate și prezentate exclusiv online, dar aplicabilitatea lor este pe parte practică, cu demonstrații și discuții (avem Flipped Room, Hyflex, aplicații Google, eficiența și impactul în predare-învățare). Digitalizarea lecțiilor și predarea online nu defavorizează și nu anulează complet lucrul practic (cu toată recunoașterea sinceră că nu poate fi exact ca lucrul natural, în spațiul corespunzător, cu siguranța materialelor utilizate și cu prezența fizică a profesorului), pentru că putem organiza lecțiile astfel încât să combinăm lucrul practic individual și colectiv, cu realizarea unor teme, indiferent dacă implică sau nu utilizarea calculatorului, iar temele pot fi cu realizare în lecția respectivă, dar și cu realizare tardivă, implicând căutarea de resurse informaționale cu aplicabilitate tematică practică și/sau teoretică.

Articol integral →

Învățământul online – necesitate sau provocare la progres

Am pășit cu sfială pe un teritoriu nou, am apelat la tehnici și strategii cu care înainte doar cochetam. Tot ceea ce părea de nerealizat s-a realizat. Sarcinile de lucru, fișele, teme, toate erau trimise online, urmând a fi citite, corectate, notate, retrimise. Un proces laborios, care necesită răbdare, voință, putință de a fi conectat și prezent… mult timp… în viața elevilor noștri. Însă acest tip de învățământ nu poate suplini învățământul clasic, în sala de curs, în bancă, având acces la tablă și notițe. Am simțit lipsa elevilor și a cadrelor didactice din punct de vedere fizic, emoțional și sufletesc. Elevii, dar și dascălii, au nevoie să se vadă, să își zâmbească, să se corecteze, să se încurajeze reciproc. O simplă privire, un zâmbet, un banal gest fac ca actul educațional să capete sens, să depășească pragul de informație. Educația formală, informală și nonformală întregește portretul tânărului, îl ajută să își identifice nevoile, să găsească metode de a se integra cu succes în societate.

Articol integral →

Jurnalul profesorului-părinte în perioada #STĂMACASĂCUFOLOS!

Trăim zilele acestea o perioadă unică în viața noastră, a tuturor, o perioadă cu panică, spaimă, teroare, frustrări și lista poate continua. Din păcate, viața ni s-a îngreunat tuturor, dar este și mai mare păcat că noi înșine ne complicăm existenta și nu ne gândim mai mult la copii.
Prezenta lucrare este o frântură dintr-un jurnal de reflecție realizat într-o perioada ciudată pe care o traversăm. Cine s-ar fi gândit că voi avea timp pentru un astfel de jurnal? Și, totuși, viața ne rezervă surprize. Pentru că peste zeci de ani vom povesti cum am petrecut această perioadă, și, probabil vom mai uita detalii, mi-am propus să scriu acest jurnal.

Articol integral →

Tehnologii Google utilizate în educație

Scopul prezentei lucrări este cel de a aduce în prim plan tehnologia oferită de Google, cu accent pe aplicațiile ce vin în folosul elevilor, profesorilor, dar și a celor ce își doresc dezvoltarea proprie personală și profesională, fără a avea parte de prezența fizică a unui îndrumător, de un profesor ce ghidează procesul de învățare-evaluare. Dezvoltarea individului începe odată cu educația acestuia, iar avansul tehnologic este în strânsă legătură cu această dezvoltare, putând să o influențeze pozitiv, sau negativ, în funcție de când, cum și cât este utilizată. Pentru educație, integrarea tehnologiei este un mijloc de reîmprospătare a strategiei didactice, prin crearea unui nou tip de interacțiune profesor-elev. Aplicațiile Google oferă un spațiu virtual relativ, cu informații reale. Orice tehnologie necesită a fi înțeleasă, gestionată și implicată în mod corect, pentru a-și putea dovedi eficiența în acțiunea de extindere, de aprofundare și de aplicare a cunoștințelor.

Articol integral →