Studiu privind atitudinile față de învățarea limbii engleze în cadrul școlii online

Începând cu 11 martie 2020 Ministerul Educației și Cercetării decide suspendarea cursurilor față-în-față pe întreg teritoriul României. Consecința directă a acestei decizii este mutarea școlii exclusiv în spațiul online. Studiul nostru urmărește modul în care, odată cu mutarea activității didactice în spațiul virtual, s-a schimbat atitudinea elevilor față de învățarea limbii engleze (și, prin extrapolare, față de învățarea limbilor străine). Instrumentele folosite au fost fișa de observație și chestionarul. Concluziile studiului au fost formulate pe baza analizei datelor și interpretării rezultatelor chestionarelor aplicate.

Introducere

Toți actorii implicați (elevi, profesori, manageri ai instituțiilor școlare, părinți) sunt puși în fața unei provocări cu care nu s-au mai confruntat anterior și la care nu se gândea nimeni cu doar câteva luni înainte. Ei trebuie să descopere noi modalități de conectare socială și de continuare a activităților profesionale. În ciuda numeroaselor impedimente de natură logistică (absența dispozitivelor de lucru), pedagogică (nivelul scăzut al competențelor digitale în cazul unor profesori sau elevi) și tehnică (lipsa de racordare la internet sau chiar lipsa electricității în unele cazuri), școala online prinde contur și o înlocuiește pe cea tradițională pentru luni întregi.

Trăim astăzi într-o societate în care limba engleză este prezentă în numeroase domenii ale vieții noastre (tehnologii, mass-media, afaceri, turism etc.). Unii angajatori solicită la interviuri cunoștințe de limba engleză, obținerea unei burse implică în unele cazuri o scrisoare de intenție în limba engleză, tutorialele care ne ghidează în folosirea platformelor de e-learning utilizează tot limba engleză. Prin urmare, capacitatea de a comunica în această limbă constituie un avantaj major într-o societate în care engleza a devenit latina zilelor noastre.

În timp ce în cele 28 de state ale Uniunii Europene, există 24 de limbi oficiale și de lucru, engleza este fără discuție principala limbă străină studiată. În cele mai multe țări europene peste 90% dintre elevi studiază limba engleză cel puțin pe durata unui ciclu educațional.

Pe considerentul că achizițiile lingvistice au loc la vârste fragede, încă de la clasa pregătitoare, la vârsta de 6 ani, elevii au ca materie obligatorie o limbă străină, iar părinții optează de cele mai multe ori pentru engleză. Conform raportului Eurydice, publicat în 2017, ”Date cheie privind educația lingvistică în școlile din Europa”, învățământul românesc înseamnă 11 ani de studiu obligatoriu a primei limbi străine, timpul minim alocat predării fiind de 520 de ore. Conform aceluiași studiu ponderea timpului alocat predării limbilor străine este semnificativ mai mare în învățământul secundar decât în cel primar. Timpul de studiu este asemănător cu cel din alte state precum Grecia, Suedia, Slovenia, Belgia. Cu toate acestea, un alt raport publicat de Eurostat, pe 24 septembrie 2010, cu ocazia ”Zilei europene a limbilor” arată că doar 10 % din adulții din România declară că știu o limbă străină foarte bine (nivel C2, conform Cadrului european comun de referință pentru limbi străine), în comparație cu media europeană de 30%.  În general la sfârșitul ciclului liceal nivelurile B1 și B2 sunt cele mai înalte niveluri testate.

O posibilă explicație este faptul că un  anumit număr de ore, similar mediei europene, alocat predării și învățării unei limbi străine nu este suficient pentru a produce buni vorbitori de limbi străine. Învățarea unei limbi străine este un proces mult mai complex, dinamic și continuu care implică mai multe variabile. Olivares-Cuhat (2010)  consideră că există următoarele categorii de factori care influențează modul de învățare a limbilor străine: factori cognitivi precum inteligența, memoria, aptitudinea lingvistică; factori afectivi precum anxietatea, motivația, stima de sine; factori metacognitivi și factori sociali precum mediul de trai, veniturile familiei. Alte lucrări de specialitate clasifică factorii care influențează învățarea limbilor străine în factori interni (inteligența, memoria, gândirea) și externi (numărul de elevi dintr-o clasă, carisma și tactul profesorului, frecvența cu care elevii sunt expuși la limba străină, timpul pe care îl acordă învățării limbii străine, mediul din care provin). Toți acești factori conlucrează la succesul sau, dimpotrivă, la eșecul învățării.

“Learning of a language is an emotional experience, and the feelings that the learning process evokes will have a crucial bearing on the success or failure of the learning” (Învățarea unei limbi este o experiență emoțională și sentimentele pe care le provoacă această experiență vor avea o influență covârșitoare asupra succesului sau eșecului învățării.)

Învățarea limbii engleze presupune nu doar însușirea unui sistem lingvistic străin, ci și accesul la o nouă cultură. Un studiu complex publicat în 1979 de către Gardner, Lambart și Smythe  arată că există o strânsă legătură între motivație și atitudine față de limba străină și performanțele lingvistice la care ajung elevii. Pentru a atinge un nivel bun al limbii engleze, elevii trebuie să fie pregătiți psihic să se familiarizeze cu o cultură diferită de a lor. Trebuie avut în vedere că înainte de a începe să studieze limba engleză, elevii au avut avut contact cu aceasta prin intermediul internetului, a desenelor animate, a reclamelor etc. Chiar dacă nu au conștientizat acest lucru. Foarte rar se întâmplă ca un elev să nu fi fost expus niciodată la engleză. De asemenea ei au și o anumită atitudine față de această limbă, influențată de părinți, de experiențele lor didactice anterioare, de comunitatea în care trăiesc în general. O atitudine pozitivă din partea elevilor față de limba și cultura engleză constituie un bun punct de pornire pentru profesor. Dimpotrivă, dacă elevii nu prezintă interes pentru această cultură sau chiar o resping, demersul pedagogic este mult îngreunat. Pe parcursul învățării se formează alte atitudini care influențează de asemenea demersul pedagogic.

Un alt aspect important este faptul că atitudinea față de limba engleză nu trebuie analizat ca ceva izolat. Ea trebuie observată în legătură cu atitudinea elevilor față de cultura engleză în ansamblu, față de persoanele publice care vorbesc această limbă și față de școală în general.

Definirea conceptelor

Termenul „atitudine” este unul complex, definit în numeroase moduri de-a lungul timpului. Dicționarul explicativ al limbii române definește termenul „atitudine” drept „ținută sau poziție a corpului”, „fel de a fi sau de a se comporta, reprezentând adesea o anumită concepție”. Această definiție poate fi un punct de plecare în cercetarea de față, însă trebuie completată cu alte elemente din literatura de specialitate. Din mulțimea de definiții existente, am selectat doar câteva relevante pentru studiul de față.

Cea mai des citată defniție aparține lui Thurstone și a fost preluată și de Gardner. ”The concept attitude (denotes) ”the sum total of a man’s inclinations and feelings, prejudice or bias, preconceived notions, fears, threats and convictions about any specified topic.” (Conceptul de atitudine definește totalul înclinațiilor și sentimentelor, prejudecăților și intereselor, ideilor preconcepute, temerilor, amenințărilor și convingerilor față de un anumit subiect.)

O defniție mai recentă este cea dată de Harpin (1979): ”attitudes can be defined as learned predispositions to respond to objects or situations in particular ways. They are resistant to change, but not immutable, and are not amenable to direct observation.” (Atitudinea poat fi definite ca predispoziția învățată de a răspunde într-un mod specific la anumite situații. Ele sunt rezistente la schimbări, dar totuși nu de neclintit și nu pot fi analizate prin observație directă.)

Oricare ar fi definiția termenului, de reținut este faptul că acesta este unul extrem de complex însumând sentimente, credințe, convingeri, prejudecăți, interese etc. Câteva din caracteristicile fundamentale ale conceptului de ”atitudine” au fost anticipate de definițiile menționate anterior. Ele nu pot fi supuse observației directe, având în vedere că vorbim de un concept psihologic. Ele se formează în timp și sunt influențate de mediul și comunitate în care o persoană își desfășoară activitatea și se pot schimba.

Literatura de specialitate

Primele studii privind importanța atitudinii elevilor față de limba engleză în procesul învățării au fost făcute în 1959, deși se publicaseră câteva studii în acest sens în Marea Britanie și înainte de această dată (David Jordan – 1941 și W.R. Jones 1951). Gardner și Lambart, autorii menționați anterior au efectuat primele cercetări în acest sens, având un succes major. Ei au continuat cercetările ani de-a rândul. Studiile încercau să evidențieze efectele pe care le au atitudinile elevilor față de învățarea limbilor străine. Alți autori au analizataceste efecte pentru alte limbi precum Neidt și Hedlund (1967) pentru limba germană, iar T.H. Mueller și R.I.Miller (1970) pentru limba franceză. Cel mai important însă studiu pe care l-au realizat Gardner și Lambart a fost publicat în 1972. Ei au observat elevi care studiau franceza în Maine, Connecticut și Louisiana. Studiul este centrat asupra atitudinilor, valorilor și motivației elevilor în relație cu alți factori ai învățării. El este inspirat de studiile postbelice referitoare la atitudinile față diferite grupuri etnice și religioase. Concluzia generală la care au ajuns este că atitudinea este o caracteristică personală care influențează și determină progresul în învățarea unei limbi străine. Ei menționează de asemenea că atitudinea este un factor independent de inteligență și aptitudinea lingvistică, dezvoltându-se acasă, înainte de începerea studiului propriu-zis într-un cadru organizat. Ulterior, numeroase alte studii au fost realizate pentru a evidenția legătura dintre atitudini și învățare.

Metodologia de cercetare

Studiul își propune identificare atitudinilor elevilor din mediul urban față de învățarea limbii engleze în cadrul școlii online. Studiul urmărește de asemenea identificare problemelor principale cu care se confruntă elevii atunci când studiază o limbă străină. Rezultatele studiului constituie un instrument util pentru profesor care îi oferă informații despre modul în care se raportează comunitatea la limba engleză și îl dirijează spre alegerea unor metode de lucru adecvate la clasă.

Metodele folosite au fost investigația prin chestionar și observația. Primul chestionar vizează atitudinea elevilor față de învățarea în mediul online în general, iar al doilea se refera punctual la experiența de învățare a limbii engleze în cadrul școlii online.

Cele două chestionare a fost completat de 30 de elevi (băieți), înscriși în clasa a X a, la Liceul cu Program Sportiv Bacău. Chestionarele au fost aplicat la sfârșitul lunii decembrie 2020. Ele a fost aplicat prin intermediul platformei Google Classroom. Răspunsurile elevilor au fost contabilizate, iar ponderea răspunsurilor a fost exprimată procentual în studiul de față.

Fișele de observație au fost completate săptămânal de către profesorul de engleză, pe perioada școlii online (octombrie-decembrie 2020).

Elevii au vârste cuprinse între 16 și 17 ani. Ei au studiat limba engleză timp de 10 ani. Au domiciliul în municipiul Bacău, dar și în diverse comune din județele Bacău și Neamț.

Rezultatele obținute

Chestionar pentru elevi (1)

1. În perioada de suspendare a cursurilor, aţi participat la orele online?
a. Da (la toate)  81%
b. Da, parțial (nu am avut mereu acces la Internet/ dispozitiv) 19%
c. Nu (nu am avut acces la Internet/ dispozitiv)
d. Nu (alte motive)

2. Considerați că activitatea de învăţare online poate înlocui activitatea face-to-face?
a. Da
b. Nu     82%
c. Poate completa activitatea face-to-face       18%
d. Nu mă interesează

3. Ce platforme s-au folosit în comunicarea online?
a. Teams
b. Google Meet
c. Zoom
d. Google Classroom   100%
e. WhatsApp
f. Messenger
g. Skype

4. Cum ati descrie experiența de învățare online?
a. Prefer discuțiile din clasă            64%
b. Este utilă, însă doar pe perioadă scurtă  32%
c. Ar putea înlocui școala tradițională  4%

5. Ce v-a plăcut în învăţarea online?
a. Disponibilitatea profesorului     16%
b. Varietatea instrumentelor de lucru   34%
c. Uşurinţa în utilizare    20%
d. Utilitatea 5%
f. Inovarea  5%
g. Accesibilitatea (platforme, materiale, resurse)  17%
j. Autonomia în învățare  3%
k. Nimic

Care au fost principalele obstacole în calea tranziţiei la învăţarea online/ la distanţă?
a. Accesul profesorului la tehnologie
b. Accesul elevilor la tehnologie  52%
c. Nivelul scăzut de competenţă digitală în rândul profesorilor 3%
d. Nivelul scăzut de competenţă digitală în rândul elevilor      5%
e. Nu am întâmpinat dificultăţi   40%

Chestionar pentru elevi (2)

Fișa de observație

1 Este prezent la ora de limba engleză.
Toți elevii sunt prezenți la ora de engleză. 81 % din totalul de ore

2 Și-a făcut tema la engleză.
Toți elevii și-au făcut tema. 59 % din totalul de ore

3 Este atent pe parcursul orei de limba engleză și manifestă entuziasm.
Toți elevii prezenți au răspuns cel puțin o dată 95%

4 Ține camera deschisă
Toți elevii își deschid camerele 1% din totalul de ore.

Concluzii

Din interpretarea chestionarelor reiese faptul că elevii preferă învățământul face-to-face în detrimentul celui online. Nivelul scăzut de competențe digitale, atât a elevilor cât și a profesorilor sau lipsa echipamentului necesar îi determină pe elevi să considere învățarea online doar o componentă a procesului complex al învățării în general. Cei mai mulți dintre ei preferă să revină la școală, deoarece s-au adaptat greu la școala online, dat fiind faptul că acasă există mulți factori care să le distragă atenția. Acesta este și motivul pentru care toți elevii țin camerele deschise la un număr foarte mic de ore.

Cu toate acestea impedimente, atitudinea lor față de învățarea limbii engleze în mediul online este una favorabilă, așa cum reiese din chestionare. Prezența la orele de limba engleză este una ridicată, însă frecvența cu care elevii își fac temele nu este cea dorită. Procente ridicate de respondenți consideră limba engleză o materie importantă, a cărei studiere le poate oferi un avantaj la angajare. De asemenea engleza este considerată de mulți respondenți mai importantă decât alte limbi străine. Elevii s-au arătat mulțumiți de modul în care profesorul lucrează la clasă, dar nu sunt încântați de manuale. Din lipsa posibilităților financiare, ei nu își pot cumpăra manualul după care și-ar dori profesorul să lucreze și sunt obligați să folosească manuale foarte vechi și uzate, care au mai fost folosite de câteva generații.

Deși au o atitudine favorabilă învățării limbii engleze, totuși elevii nu știu cu exactitate motivul pentru care învață această limbă. Un scop clar pentru care studiază această materie (în afara faptului că este obiect de studiu obligatoriu, cuprins în planul cadru și probă de examen la bacalaureat) ar determina și o motivație mai puternică din partea elevilor pentru studiu.

O altă problemă cu care se confruntă profesorul este aceea că atât elevii cât și părinții consideră limba engleză dificilă. Sistemul fonetic și gramatical, precum și vocabularul diferit de cel al limbilor latine pot fi primele cauze ale faptului că limba este considerată dificil de învățat.

Teama constantă de a face greșeli și de a fi corectat de profesor sau ironizat de colegi, precum și presiunea notelor poate duce la inhibiții care sunt greu de depășit în cazul învățării unei limbi străine. Teama de a vorbi în engleză îi face pe elevi să fie lipsiți de inițiativă și să nu se implice în activitățile desfășurate în clasă.

Datele obținute în urma aplicării acestor chestionare pot sugera pentru profesor direcții în predarea viitoare a limbii engleze. Teama de a vorbi în limba engleză este una dintre principalele probleme. O atitudine încurajatoare din partea profesorului, o atmosferă relaxată în clasă, corectarea greșelilor cu tact fără a ofensa elevul, aprecierea fiecărui progres pot elimina sau cel puțin diminua aceste inhibiții.

Un alt aspect îngrijorător este acela că elevii nu știu clar pentru ce învață engleza. Aplicarea unor chestionare prin care să se analizeze nevoile elevilor ar putea constitui un prim pas pentru rezolvarea acestei probleme. Analiza nevoilor elevilor este însă uneori problematică, deoarece elevii pot să nu fie sinceri sau efectiv să nu își cunoască nevoile. În acest caz profesorul trebuie să predea limba străină ca pe un vehicul de comunicare folosit zilnic în comunitățile vorbitoare de engleză. Elevii trebuie să înțeleagă și să învețe engleză în context, nu ca pe o limbă moartă. Vocabularul și gramatica, precum și cititul sau scrisul în engleză sunt cu siguranță importante, dar ele nu trebuie prezentate ca ceva izolat care poate fi memorat acasă și reprodus în clasă.

Familiarizarea elevilor cu situații concrete de comunicare (filmulețe cu elevi britanici, fragmente din presa engleză specifică copiilor sau adolescenților, exemple de personalități care vorbesc engleza, desene animate, cântece actuale difuzate la radio, analiza meniului calculatorului etc.) le poate trezi interesul pentru această limbă străină. Implicarea elevilor în programe de mobilitate pentru tineret precum Erasmus constituie o altă oportunitate care trebuie valorificată.

Ca o concluzie generală a studiului, trebuie menționat faptul că profesorul de engleză pleacă în demersul său pedagogic de la premisa că atât elevii, cât și părinții lor au o atitudine pozitivă față de limba engleză și față de școală în general. Această atitudine favorabilă învățării este un punct forte extrem de important în a-i face pe elevi să înțeleagă că educația este șansa pe care o au în a-și depăși condiția. Tactul pedagogic, precum și metodele și mijloacele moderne de predare sunt cele care pot ajuta elevii să învețe cu plăcere această limbă străină și să devină buni vorbitori, în ciuda mediului defavorizat în care trăiesc.

Bibliografie
Agenția executivă pentru educație, audiovizual și cultură ( EACEA, Eurydice și Sprijin pentru politici), Date cheie privind predarea limbilor străine în școlile din Europa în 2017,  http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/key_data_series/143RO.pd
Gardner,R. C ,W. E. Lambert.(1972), Attitudes and Motivation in Second Language Learning.Massachausetts; Rowley: Newbury House Publishers, Inc.
Gardner, R. C. (1982),”Language Attitudes and Language Learning.” Attitudes Towards Language Variation. Ed. Ellen Bouchard Ryan and Howard Giles. London: Edward
Arnold, 1982. Print
Harpin, W. (1979), ”Attitudes to language and language teaching”, in English in Education, 13, no. 2.
Olivares-Cuhat(2010), Gabriela, Relative Importance of Learning Variables on L2
Performance, www.linguistik-online.de/43_10/olivarescuhat.html
Thurstone,L:L, Chave ,E.J,(1964), The Measurement of Attitude . Seventh Impression,
Chicago University Press.