Proiectele educative, generatoare de experiențe didactice formative. Exemple de bune practici

Potențialul larg al proiectelor educative de parteneriat local este generator de căutări şi soluții variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria şi în dragostea din  sufletul copiilor. Din practica școlară, pot spune că proiectele de parteneriat școală-familie-comunitate de succes necesită planificare, implementare și evaluare continuă bine gândite. Proiectarea parteneriatului trebuie să urmărească niște etape bine stabilite pentru atingerea scopului propus. Conţinutul acestor activităţi din cadrul proiectelor educative nu se regăseşte în programa şcolară, ci este concepută cu elevii, în funcţie de dorinţele şi necesităţile lor. Ele aduc noul, îmbină utilul/ învățarea cu plăcutul, oferind dascălului posibilitatea de a observa comportamentul copiilor şi în afara orelor de curs, în afara hotarului clasei, proiecte educative ce presupun activități outdoor, descoperindu-i şi ajutând astfel dascălul la conceperea ulterioară a demersului didactic în sala de clasă.

Proiectele educative permit folosirea eficientă a timpului liber, dezvoltarea capacităţii de a lucra în grup, de a coopera în realizarea unor produse finite, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor individuale de caracter.

Este important să se ţină seama de vârsta copilului şi să se realizeze alegerea în funcţie de posibilităţile acestuia, deoarece un eşec poate atrage după sine refuzul şi chiar o imagine negativă de sine a copilului.

Componenta educativ- extracurriculară acestor proiecte educative de parteneriat local este privită cu bucurie de către părinţi deoarece îşi ştiu copiii implicaţi în activităţi educative care au ca scop dezvoltarea lor armonioasă, fiind uneori compensate de lipsa locurilor de petrecere a timpului liber.

În continuare, voi prezenta obiectivul urmărit și impactul avut în comunitate de proiectele de parteneriat inițiate și organizate, la nivelul instituției:

a) Cartea un prieten de nădejde
Obiective urmărire:
Parteneriatul educaţional dezvoltă plăcerea de a citi, deschide porţile cunoaşterii şi ale prieteniei dintre elevi. Este necesar ca activităţile propuse să dezvolte elevilor deprinderi de citire conştientă, fluent; să cunoască avantajele existenţei unei biblioteci; să cunoască modul de aşezare a cărţilor într-o bibliotecă, precum şi modul de căutare, modul de lucru în colectivitate.
Impactul proiectului:
Parteneriatul educaţional a trezit în sufletele prichindeilor curiozitatea şi plăcerea de a parcurge paginile cărţilor, multiple, variate şi pline de învăţături. Copiii au devenit mai responsabili, mai atenţi, mai pregătiţi pentru viitor. Au descoperi în paginile cărților răsfoite multe din micile, dar esenţiale, secrete ale vieţii.

b) Sănătos și responsabil
Obiective urmărite:
Prezentul parteneriat are ca scop formarea  unei  atitudini pozitive  şi  responsabile faţă  de  sănătatea  proprie  şi  a  celor  din  jur. Numai astfel vom putea spera ca preșcolarii și școlarii de astăzi vor fi urmașii sănătoși de mâine.
Impactul proiectului:
Ȋn cadrul proiectului de parteneriat cu dispensarul uman din localitatea s-a urmărit cunoașterea de către copii a normelor de igienă individuală într-o societate democratică, bazată pe respectul față de valori, însuşirea de către copii a  noţiunilor  legate de  sănătate  şi  boală  în vederea  dezvoltării  armonioase  a  personalităţii; însuşirea  unor  norme  igienico- sanitare pentru  asigurarea  echilibrului  dintre  sănătatea  individuală  şi  cea  colectivă; dar și informarea copiilor despre unele boli şi metodele de prevenire a acestora.

c) Doi parteneri, același scop – educarea copiilor
Obiective urmărite:
Asigurarea continuităţii procesului de instruire şi educaţie de la familie la școală prin utilizarea metodelor și tehnicilor de parenting în scopul îmbunătățirii acestuia împreună cu doamna consilier şcolar al unităţii și psihologul.
Impactul proiectului:
Acest parteneriat încurajează familia să stabilească ţelurile de atins pentru copiii lor, iar şcoala să stabilească obiectivele pentru obţinerea succesului şcolar.
Atunci când cele două medii educaţionale ( şcoala şi familia) se completează şi se susţin, ele pot asigura într-o mare măsură o bună integrare a copilului în activitatea şcolară, dar şi în viaţa socială. Indiferent de mediul economic sau cultural al familiei, când părinţii sunt parteneri cu şcoala în educaţia copiilor lor, se observă o îmbunătăţire a performanţelor elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, precum şi reducerea ratei de abandon şcolar sau chiar a scăderii delicvenţei juvenile.

d) Micii pietoni
Obiective urmărite:
Proiectul de parteneriat cu poliția a urmărit ca părinţii, profesorii, poliţistul trebuie să formeze o echipă unită pentru a ajuta copiii cât mai de timpuriu să cunoască şi să respecte regulile de circulaţie și să-şi formeze o conduită preventivă.
Impactul proiectului:
Conştientizarea respectului pentru viaţa personală şi a celor din jur pe drumurile publice.

e) Pompierii, prietenii noștri
Obiective urmărite:
Proiectul de parteneriat cu unitățile de pompieri a avut în vedere cunoaşterea regulilor de comportare în diferite situaţii de urgenţă: cutremur, alunecări de teren, incendii, inundaţii etc.
Impactul proiectului:
Deprinderea elevilor Școlii Gimnaziale Izbiceni cu regulile de comportament în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.

f) Clubul de lectură
Obiective urmărite:
Dezvoltarea în rândul elevilor a capacităţilor de comunicare şi relaţionare, formarea dragostei pentru carte şi a respectului pentru marii noştri scriitori. Realizarea unor activităţi commune cu părinții.
Impactul proiectului:
Ȋn cadrul Clubului de lectură, copiii iau contact cu lectura sprijiniți de părinți, aceștia făcând echipă cu copilul lor. Ȋn fiecare an de “Ziua Internațională a cititului împreună”, părinții copiilor au venit şi au citit alături de copii lor o poveste, în cadrul proiectului “ZICI pentru aici”. Atât copiii, cât şi părinţii au luat contact cu autori noi şi cu operele acestora, actuale societăţii de astăzi. Părinţii au observat că poveştile copilăriei lor nu mai reprezintă un real interes pentru copii, societatea schimbându-se.

g) Pe aripile fanteziei în lumea copilăriei
Obiective urmărite:
Afirmarea şi stimularea potenţialului creativ artistic şi plastic al elevilor din învǎţǎmântul primar.
Impactul proiectului:
Proiectul a fost un valoros schimb de idei, iar produsele finale au adus satisfacţii copiilor. Participanţii la proiect au descoperit ce înseamnă toleranţa, bucuria de a dărui, munca în echipă. Comunitatea şi familia au fost stimulate în a se implica efectiv în activităţile desfăşurate în cadrul căminului cultural.

h) Şcoala de vară „Joc și creație”
Obiective urmărite:
“Şcoala de vară joc și creație” organizată de Școala Gimnazială Izbiceni, combină libertatea vacanței cu jocul educativ și nevoia de stimulare a implicării voluntare a elevilor cu dificultăţi de învăţare susţinuţi de colegii lor voluntari în activităţi recreativ-instructive de recuperare a rămânerii în urmă la învăţătură/dezvoltare personală pentru prevenirea şi combaterea eşecului şcolar, cu promovarea şi valorizarea potenţialului individual şi de grup a acestora, precum şi însuşirea, pe termen scurt şi lung, a unor alternative real-educative de petrecere a timpului liber.
Impactul proiectului:
Prin acest proiect s-a urmărit să se prezinte un alt tip de școală, fără note, fără stres. Doar activități creative, inedite, vesele, dar cu un scop extrem de serios: acumularea de cunoștințe solide din domeniul literaturii, teatrului, științei. Toate prin joc!

i) Vreau să schimb fața comunei mele!
Obiective urmărite:
• conştientizarea păstrării unui mediu curat
Impactul proiectului:
Ȋn cadrul campaniei “Let’s Do It, România!”, copiii împreună cu părinţii lor au participat la activitatea de voluntariat în domeniul educaţiei ecologice. Sub îndemnul “Un gest mic, contează!”, părinţii au înţeles că educaţia viitorilor cetăţeni de mâine este şi în mâinile lor. Nu contează dacă la şcoală li se comunică norme de comprtare în societate, dacă, atunci când sunt cu părinţii, părinţii sunt cei care îi învață în mod natural aceste deprinde civilizate. Ei au ajuns astfel să înţeleagă că sunt modele de urmat pentru proprii copii. Prin acest gen de activitate s-a urmărit educarea părinţilor prin intermediul copiilor.

j) Mai buni cu bunicii noştri
Obiective urmărite:
• solidaritate şi empatie față de persoanele în etate
Impactul proiectului:
Părinţii împreună cu copiii au confecţionat mărţişoare pe care, în cadrul unui târg le-au vândut, iar cu banii strânşi au cumpărat produse alimentare. Aceste produse au fost duse unui centru de bătrâni de părinţii şi copiii participanţi. Emoţia şi bucuria bătrânilor a fost nemăsurată, prin gestul lor, copiii aducând un zâmbet pe feţele brăzdate de vreme ale bunicilor, iar părinţii au înţeles că familia este cel mai important lucru.

k) Bucuria sărbătorilor
Obiective urmărite:
• înţelegerea importanţei familiei și a rolului acesteia în viața fiecărui om
Impactul proiectului:
Părinţii şi copiii au realizat podoabe pentru bradul de Crăciun pe care le-am comercializat. Cu banii rezultaţi din vânzarea acestora s-au cumpărat cadouri copiilor din centrele de copii care au fost date în apropierea Crăciunului. Activitatea a fost însoţită de colinde şi cântece de iarnă susţinute de elevi împreună cu părinţii. Lipsurile acelor copii şi ochii plini de recunoştinţă pentru darurile primite

l) Baterel şi lumea NON-E
Obiective urmărite:
• conştientizarea importanţei reciclării pentru planetă şi pentru oameni
Impactul proiectului:
Pe parcursul unei luni, părinţii au colectat baterii folosite şi le-au donat centrelor de colectare. Ei au urmărit cu elevii filmuleţe privind poluarea mediului din cauza acestor deşeuri şi efectele negative pe care poluare le au asupra naturii şi a omului.

m) S.O.S. Planeta Pământ
Obiective urmărite:
• înţelegerea rolului pădurilor pentru planetă şi om
Impactul proiectului:
Activitatea s-a concretizat în plantarea de copaci în parcul din localitate şi îngrijirea lor săptămânală de echipele părinte – copil. Copiii au înţeles rolul pădurilor în natură, iar părinţii s-au bucurat de activităţile cu copiii lor.

n) În trecut sunt rădăcinile noastre…
Obiective urmărite:
• lărginea orizontului
• însuşirea unor noţiuni despre trecutul ţării
Impactul proiectului:
Realizarea unei excursii părinţi – elevi la Cetatea dacică Sucidava aflată în oraşul Corabia, pe malul Dunării. Deşi se află în apropiere, mulţi părinţi nu au avut posibilitatea sau timpul de a vizita vechea construcţie dacică care atestă prezenţa romanilor pe acest teritoriu aflat în sudul judeţului. Având ca scop îmbogăţirea cunoştinţelor despre poporul român şi despre viaţa din trecut, atât copiii, cât şi părinţii au avut posibilitatea de a interacţiona cu dascălul şi sub alte forme, diferit decât cele formale, de a învăța şi experimenta lucruri noi.

o) Clubul meseriilor rurale
Obiective urmărite:
• dezvoltarea simţului gospodăresc
• însuşirea deprinderii de a consuma produse naturale
Impactul proiectului:
Zona în care mi-am desfăşurat activitatea de cercetare este una legumicolă, grădinăritul fiind una din principalele ocupaţii ale părinţilor din zonă. Am profitat de acest lucru şi am încercat să dezvolt simţul gospodăresc al copiilor şi să le explic despre importanţa unei alimentaţii sănătoase prin realizarea unui târg de produse tradiţionale în curtea școlii. Activitatea a fost primită cu bucurie de părinţi şi de copii. De asemenea am încercat să readuc la viață tradițiile populare specifice zonei.

Prin metodele şi strategiile aplicate am căutat să țin seama de vârsta lor, de plăcerea de a comunica şi de a se mișca, de aceea m-am gândit ca ele să fie bazate pe joc, mișcare, interacțiune cu ceilalți colegi şi discuții care par libere, dar care au fost atent și corect îndrumate, de învățător, pentru a-mi atinge obiectivul în acea activitate din cadrul proiectului de parteneriat. Pentru a  obţine rezultate cât mai bune am considerat ca sunt necesare anumite schimbări și strategii de predare în funcţie de stilul individual de învăţare al elevului şi am folosit material didactic adecvat:

• Planșe cu imagini pentru a dezvolta limbajul. Imaginile constituind să fie punctul de plecare pentru discutii frontale, care să dezvolte atenția şi creativitatea;
• Material distributiv (mici cartonașe cu imagini reprezentând animale, plante, lucruri cunoscute din mediul elevilor) pentru fiecare copil, pentru a se încuraja munca individuală;
• Calculatorul îi ajută pe elevi să vadă ceea ce nu pot vedea în mediul lor obișnuit de viață (prezentări Power Point), jocurile diverse ce au fost folosite pentru fixarea cunoștințelor, pentru reactualizarea lor, pentru predare;
• Folosirea situațiilor de joc în învăţare, jocurile de rol, dramatizarea, folosirea povestirilor pentru stimularea funcțiilor intelectuale, dar și modelarea procesele afectiv- motivationale. Prin joc elevul sa poata transfigura obiectele şi fenomenele, relațiile, să își asume roluri. Funcția de comunicare a limbajului a fost cultivată în mod deosebit. Prin intermediul jocului elevul s-a simți responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. Elevul și-a putut asuma roluri luate, fie din viața cotidiană, fie din povești;
• Interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun pentru a crea conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului propus, îmbinarea metodelor folosite la celelalte materii: comunicare în limba română, matematică și științe, arte vizuale si abilități  practice, muzică și mișcare, joc și mișcare.
• Prin lucrul în grup am oferit elevilor o gamă largă de interrelații care să-i sprijine în  învăţare şi să evidențiez rolul social al acesteia. Am utilizat mai multe modalități de a forma grupuri mici de lucru: în funcție de marcajele pe care le conțin materialele de lucru (cartonașe cu diferite simboluri: culori, flori, forme geometrice), în funcție de categorii de concepte și în funcție de cerința dată. Grupurile formate au fost pe categorii: de opinii, de lucru dirijat, de discuții libere, de simulare, de dezbateri. Pentru gruparea optimă a copiilor în cadrul activităților am considerat că este deosebit de util un mobilier modular. Aranjarea meselor am făcut-o în funcție de nevoile de interacțiune anticipate de tipul de activitate, de spațiul avut la dispoziție şi de numărul de elevi;
• Folosirea metodelor interactive: brainstorming, jurnalul cu dublă intrare, ciorchinele, cubul, eseul de cinci minute etc.;
• Rezolvarea creativă a conflictelor din grupul de copii;
• Colaborarea cu familia – părinții pot și își oferă sprijinul, uneori, la realizarea activităților din cadrul proiectelor educative de parteneriat local;
• Strategii pentru creșterea stimei de sine şi a încrederii în propria eficiență;
• Copiii care participă la astfel de programe de educație remedială pot fi învățați să-şi aprecieze succesele ca rezultat al efortului propriu sau al propriilor capacități şi să evite să pună succesele lor pe seama norocului, a întâmplării ori facilității situației. I-am învățat că nu trebuie să atribuie eșecul unor cauze externe şi stabile sau a unor cauze interne şi instabile. I-am învățat pe copii să gândească pozitiv atunci când se află în fața unei activități dificile și să nu se judece prea sever şi să nu se culpabilizeze atunci când greșesc.

Din experiența acestor proiecte de parteneriat reușite, pot evidenția faptul că implicarea adecvată a membrilor presupune activități desfășurate la nivelul clasei de elevi, acasă, precum și participarea la deciziile care se iau la nivelul școlii. În cadrul parteneriatelor realizate cu familia și alte instituții de la nivelul comunității locale sunt apreciate atât modalitățile mărunte, dar importante, prin care părinții sau membrii comunității, sprijină educația copiilor, pregătindu-i zi de zi, pentru activitatea de învățare, cât și prin modalitățile vizibile de implicare în activitatea școlii.

Cea mai acută nevoie a copiilor din comunitatea studiată este continuarea şi dezvoltarea proiectelor educaționale de parteneriat local.