Transdisciplinaritate în cadrul orelor de limba și literatura română – exemple practice
Profesor titular al Școlii Gimnaziale Roșia, din anul 2011, disciplina Limba și literatura română, cu o activitate de 17 ani în învățământ, profesor-diriginte pe tot parcursul activității didactice, activități de predare în alternativa educațională Waldorf, între anii 2005-2011, gradul didactic I, absolventă a Facultății de Litere și Arte, studii de licență cu specializările Limba și literatura română-Limba și literatura engleză și master cu specializarea Limba și literatura română în cadrul ULBSibiu, Facultatea de Litere și Arte, participare la cursuri acreditate de formare profesională continuă, la webinarii, seminarii și în contact permanent cu tot ceea ce înseamnă noutate în domeniul limbii și literaturii române, limbii și literaturii engleze, management educațional etc. În prezent, profesor de Limba și literatura română/Limba engleză și director adjunct la Școala Gimnazială Roșia, studentă la Facultatea de Litere și Arte Sibiu, specializarea Științe ale Informării și Documentării, anul II și la masterul de Studii curatoriale în documentarea instituțional-educațională, anul I. Pasionată de lectură, incluziune școlară, muzică, artă, drumeții în natură, biserici fortificate, explorarea mediului rural (tradiții, obiceiuri, patrimoniu cultural).
Prin proiectarea unui demers didactic transdisciplinar, în cadrul disciplinei Limba și literatura română, explorarea textelor literare pornește de la valorificarea experiențelor proprii, până la realizarea propriilor judecăți de valoare asupra acestora. Strategiile didactice bazate pe transdisciplinaritate nu sunt doar atractive pentru elevi, ci contribuie activ și la dezvoltarea gândirii critice, a creativității, a creșterii stimei de sine, a încrederii în propriul potențial, a expresivității emoționale, a autoeficacității, a acceptării, a empatiei și a toleranței față de cei din jur. Consider că pentru o învățare activă și productivă este necesară coeziunea grupului, dar și promovarea incluziunii școlare. Toate acestea sunt posibile prin activitățile interdisciplinare și transdisciplinare, ce implică utilizarea diverselor metode activ-participative, ce presupun interacțiune și cooperare între elevi și elevi-profesor.
În contextul schimbării programelor școlare de gimnaziu pe latura paradigmei dezvoltării personale, în calitate de cadre didactice suntem nevoiți să căutăm în permanență acele strategii didactice care să contribuie semnificativ la dezvoltarea potențialului de învățare al fiecărui elev.
În cadrul orelor de limba și literatura română, am căutat mereu acele strategii didactice care să fie nu doar atractive pentru elevi, ci să contribuie activ și la dezvoltarea gândirii critice, a creativității, a creșterii stimei de sine, a încrederii în propriul potențial, a expresivității emoționale, a autoeficacității, a acceptării, a empatiei și a toleranței față de cei din jur.
Consider că pentru o învățare activă și productivă este necesară coeziunea grupului, dar și promovarea incluziunii școlare.
Toate acestea sunt posibile prin activitățile interdisciplinare și transdisciplinare, ce implică utilizarea diverselor metode activ-participative și presupun interacțiune și cooperare între elevi și elevi-profesor, conceptul de transdisciplinaritate fiind definit ca „ceea ce se află în același timp și între discipline, și înlăuntrul diverselor discipline, și dincolo de orice disciplină oarecare. Finalitatea transdisciplinarității este înțelegerea lumii prezente, din perspectiva unității cunoașterii”. (Daniela Crețu, Adriana Nicu. „Pedagogie pentru definitivat și gradul didactic II”, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2009, p.131)
Prin proiectarea unui demers didactic transdisciplinar, în cadrul disciplinei Limba și literatura română, explorarea textelor literare pornește de la valorificarea experiențelor proprii, până la realizarea propriilor judecăți de valoare asupra acestora.
O activitate didactică ce a vizat utilizarea transdisciplinarității a fost pe baza textului-suport „Prâslea cel Voinic și merele de aur”, basm popular românesc cules de către Petre Ispirescu. Demersul proiectiv s-a bazat pe competențele generale și specifice ale disciplinelor Limba și literatura română, Educație socială, Educație fizică și sport, Educație plastică, Informatică și TIC.
Inspirată de activitățile propuse în pachetul educațional al Proiectului „BEE – Beneficiile egalității de gen în educația timpurie”, elaborat de către Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G., am proiectat un demers didactic foarte apreciat de către elevi. Având în vedere că în majoritatea textelor literare întâlnim eroi și nu eroine, m-am gândit că ar fi potrivit să schimbăm personajele masculine cu cele feminine, eroul nostru fiind în acest caz o eroină, Prâslița cea Voinică.
Adaptarea textului original la noul text s-a realizat prin mai multe sarcini de lucru: realizarea caracterizării personajului-eroină prin utilizarea adjectivelor, ilustrarea noii variante prin desene sugestive, realizarea unor felicitări în aplicația Canva pentru ziua de naștere a Prâsliței, realizarea hărții textului și a unui afiș prin care comunitatea școlară urma să afle despre lansarea noului basm, realizarea unui joc de rol în care elevii să preia rolurile opuse din punct de vedere al genului, realizarea unor jocuri sportive în care fetele să preia rolul băieților etc.
Acest demers didactic contribuie la dezvoltarea competențelor generale și specifice din programa școlară a disciplinei Limba și literatura română și a celorlalte discipline enumerate, promovează egalitatea de gen, evidențiază puterea creatoare, precum și faptul că și fetele pot dovedi curaj și forță.
O altă activitate transdisciplinară, pornind de la limba și literatura română, a vizat dezvoltarea noțiunilor de educație financiară, prin exersarea abilităților de gestionare a unui buget personal. Astfel, pornind de la textul literar „Vizită…” de Ion Luca Caragiale, utilizând materialele din cadrul proiectului extrașcolar al celor de la Școala de bani, după studiul propriu-zis al textului (autor, narator, acțiune, personaje, caracterizarea personajelor), elevii au realizat un exercițiu de planificare a bugetului din punctul de vedere al naratorului, în ceea ce privește vizita făcută doamnei Popescu și lui Ionel. Astfel, împărțiți în echipe, elevii au rezolvat următorul scenariu didactic: „Având un buget de 200 de lei, ești nevoit să cauți un cadou adecvat pentru Ionel, un cadou pentru doamna Popescu și să te deplasezi până la locuința acestora pe o distanță de 5 km, într-o zi ploioasă. Cum îți vei gestiona bugetul propus? Ce soluții găsești pentru a te încadra în acest buget?”
Metodele activ-participative utilizate în cadrul celor două activități au fost: conversația euristică, dezbaterea, problematizarea, turul galeriei, lectura predictivă, jocul de rol, jocul sportiv, reflecția, experimentul, organizatorul grafic, învățarea prin cooperare etc.
Cuvinte cheie: lectură, transdisciplinaritate, exemple de bune practici
Accesări: 2.316




Ministerul Educaţiei