Pregătirea profesorilor în utilizarea instrumentelor Google pentru educație (flash-research data)

În mai 2015, o echipă de cercetători în educație de la Universitatea din București, Universitatea Politehnica și Institutul de Științe ale Educației au inițiat o investigație asupra formării cadrelor didactice în utilizarea instrumentelor Google pentru educație, cu scopul de a defini mai bine obiectivele, activitățile și așteptările practicienilor privind utilizarea TIC – în fond, pentru a susține cu dovezi demersurile sau deciziile de inovare în educație, pentru a conferi un suport (mai) concertat introducerii noilor tehnologii în activitatea didactică și pentru a direcționa aceste activități către o utilizare responsabilă, semnificativă și corect proiectată din punct de vedere pedagogic, utilă elevilor [1].
Articolul prezintă pe scurt acest demers și constituie o invitație la utilizarea datelor obținute prin investigație, oferind acces la baza de date și la prelucrările statistice primare.

Investigația a urmărit relevarea valorii adăugate a formărilor privind utilizarea instrumentelor Google în educație, adresându-se profesorilor participanți la sesiunile specializate de formare organizate de diverși furnizori de educație. Chestionarul a fost disponibil online, la adresa: http://goo.gl/forms/3xZNHlP3uY, invitația fiind distribuită prin intermediul comunităților GEG din România și pe platforma iTeach.ro. 161 de cadre didactice au răspuns invitației, dintre care 159 participaseră la o sesiune ”formală” de instruire; respectivele 159 de chestionare completate au fost luate în calcul pentru generarea graficelor și histogramelor din acest sumar.

Demersul poate fi continuat și complementarizat cu alte analize privind, spre exemplu, utilizarea comunităților de practică (comunităților ”GEG”) pentru a susține cadrele didactice care au participat la formări, știută fiind valoarea CoP pentru a augmenta și a valorifica pe deplin achizițiile învățării din sesiunile directe de formare [2]. O altă direcție de explorat ar fi stabilirea măsurii în care aceste cursuri de formare în utilizarea instrumentelor Google sunt convergente sau se suprapun cu alte inițiative similare adresate (tot) cadrelor didactice, precum Intel Teach a companiei Intel [3] sau Parteneri pentru Educație a companiei Microsoft [4]. Nu în ultimul rând, ar fi nevoie de resurse pentru a desfășura o cercetare reprezentativă la nivel național pe această temă, pe fondul unor suspiciuni privind calitatea sau utilitatea unora dintre cursurile oferite cadrelor didactice.

Însă programul Google este la început, în România memorandumul cu Ministerul Educației fiind semnat ”abia” acum un an. În paralel, încercări de a monitoriza și a evalua procesul, rezultatele, impactul probabil că vor mai exista, încercând să găsească sensul și valoarea adăugată a acestor investiții impresionante, în special din partea cadrelor didactice. De remarcat și de subliniat ar fi, de asemenea, calitatea unor cursuri alternative de utilizare a instrumentelor Google pentru educație, oferite profesorilor exclusiv online, cu conținut similar, dar cu o abordare mai flexibilă și cu o audiență mai mare.

Investigația în discuție a luat în considerare ambele rute de formare – cea ”oficială”, parte a înțelegerii dintre Google și Ministerul Educației, care desfășoară o formare față-în-față de 12 ore pe parcursul a două zile, și cea ”neconvențională”, online, care are 36-40 de ore distribuite pe parcursul a 9 săptămâni, desfășurată în principal pe platforma iTeach.ro în format MOOC (iteach.ro/pg/cursuri/view/49572/).

Pe scurt, cursul, indiferent de forma de organizare, a fost primit foarte bine de participanții cadre didactice, care l-au considerat util, complementarizând competențele lor pedagogice și în domeniul disciplinei. Cu ajutorul instrumentelor Google, profesorii sunt mai eficienți în rezolvarea sarcinilor administrative, au mai multe oportunități de dezvoltare profesională, participă mai mult în proiecte educaționale colaborative și reușesc să creeze mai multe activități interactive, participative pentru elevi. Elevii participă mai mult la activitățile care includ aplicații online, înțelegând mai bine conținuturile învățării și fiind mai creativi.

Nu a fost constatată nicio diferență semnificativă între nivelul de satisfacție al participanților la cursul online și față-în-față, rezultatele acestor formări și efectele asupra elevilor. Fiecare dintre modalitățile de organizare față-în-față și online au relevat avantaje și dezavantaje, iar prima recomandare ca urmare a analizei rezultatelor ar fi ca programul să continue oferind ambele oportunități profesorilor, acordându-le egală importanță. Pentru exemplificare, reproducem unul dintre graficele rezultate, care reprezintă diferența de acces la cursurile Google pentru profesorii din rural.

Oricum, baza de date și prelucrările statistice sunt făcute publice pentru a putea permite utilizarea lor de către cadrele didactice, cercetători și factori de decizie în educație pentru: analize mai aprofundate, ameliorarea propriei activități, elaborarea de prezentări pentru seminarii și conferințe, publicarea de articole pe această temă:

• chestionarul: iteach.ro/pg/file/olimpius.istrate/read/56906/
• baza de date: iteach.ro/action/file/download?file_guid=56930
• sugestii și prelucrări statistice: iteach.ro/action/file/download?file_guid=56914

Vă invităm să lecturați prelucrările statistice și, mai ales, să le folosiți pentru le interpreta în manieră proprie și pentru a proiecta opinia personală în acest domeniu al utilizării noilor tehnologii pentru educație care promite atât de mult.

Referințe și bibliografie:
[1] Velea, Simona (2011). ICT in education: responsible use or a fashionable practice. The impact of eTwinning action on the education process. În: ”ICVL. Proceedings of the 6th International Conference on Virtual Learning”. Bucharest: University of Bucharest Publishing House. Online: icvl.eu/2011/disc/structura/icvl/documente/pdf/met/ICVL_ModelsAndMethodologies_paper12.pdf.
[2] Botnariuc, Petre & S. Țibu (2012). Building a virtual community of practice – a case study on parents counsellors in Romanian disadvantaged areas. In: ”Conference proceedings of” eLearning and Software for Education”(eLSE)”. Online: editurauniversitara.ro.
[3] Toma, Steliana (coord.), S. Găbureanu, S. Făt, C. Novak (2009). Impact Evaluation of Intel Teach Programme in Romania. Bucharest: Elearning.Romania. Online: librarie.agata.ro/wp-content/uploads/2013/02/Intel_Teach_Impact_2009_en.pdf
[4] Foamete, Sanda & M. Langworthy (2010). Educaţia inovatoare. Sondaj: România. Microsoft Partners in Learning. Online: eos.ro
[5] Istrate, Olimpius (2009). ICT Bringing Innovation in Teaching Practice. Case study: Romania. Online: adlunap.ro/else2009/journal/papers/2009/1060.1.Istrate.pdf
[6] Istrate, Olimpius (2013). Criteria for elearning programmes evaluation. In: ”Journal of Advanced Distributed Learning Technology” JADLET, vol. I/2013. Online: jadlet.com/index.php/jadlet/article/view/12

Notă:
Autorii mulțumesc profesorilor participanți la investigație și în mod special formatorilor în utilizarea Google pentru educație și inspectorilor școlari care au contribuit la distribuția chestionarelor, la clarificarea unor aspecte în ce privește formările, la interpretarea corectă a datelor – dintre care enumerăm:

• dna prof. Ana Nicoleta Avramescu (Colegiul Tehnic Matei Corvin, Hunedoara)
• dna prof. Carmen Negrea (Colegiul National Tudor Vladimirescu, Tg. Jiu)
• dna prof. Nectara Mircioaga (Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși, București)
• dna prof. Mariana Tămaș (Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, Oradea)
• dna prof. Carmen-Daniela Macadon (Liceul Tehnologic Grigore C. Moisil, Buzău)
• dna prof. Mihaela Chirica (Colegiul Naţional Pedagogic Ştefan cel Mare, Bacău)
• dna inspector Elisabeta Ana Naghi (Ministerul Educației Naționale)