Utilizarea platformelor de învățare și formatului blended-learning în procesul educațional. Studiu de caz: aplicația Padlet în orele de limba și literatura română, nivel liceal

Potrivit UNESCO, la nivel global, urmare a contextului pandemic, peste 1,7 miliarde de copii au studiat de acasă începând cu luna aprilie 2020, ceea ce a impus o adaptare, atât la nivelul Ministerului Educației din România, cât și la nivelul fiecărei instituții de învățământ, dar mai ales în cazul fiecărui cadru didactic interesat de o educație de calitate. În sistemul educațional din România, subjugat majoritar metodelor clasice și resurselor tradiționale, adaptarea la mediul online s-a dovedit mai greoaie decât în cazul altor sisteme de educație iar trecerea mult prea rapidă dintr-un spațiu educațional în altul a condus la o pierdere semnificativă a unor repere evolutive în vederea atingerii obiectivelor Agendei pentru educație 2030.
Revenirea în spațiul clasic, formal, a impus, ulterior, o reorientare rapidă a cadrelor didactice, care au putut constata impactul decisiv al utilizării strategiilor digitale asupra educabililor. În perioada de (re)adaptare survenită perioadei pandemice, profesorului de limba și literatura română – fie că predă la nivel gimnazial, fie liceal –, i s-a facilitat nu doar accesul la Cuvânt, la Cunoaștere, cât mai ales la dezvoltarea mult mai firească a competențelor-cheie/ ale viitorului lansate de Comisia Europeană în anul 2012.

Devenită o necesitate, un imperativ al educației, învățarea combinată (blended-learning) la orele de limba și literatura română, realizată prin experiențe didactice creative și atractive, permite, pe lângă dezvoltarea competențelor digitale (accesarea, utilizarea, administrarea, coroborarea instrumentelor digitale atât în orele de gramatică, precum și în cele de literatură), creșterea capacității de adaptare (stabilirea și atingerea unor standarde și țeluri ridicate pentru sine, dar și pentru cei din jur), dezvoltarea curiozității intelectuale și a creativității (prin receptivitatea la nou, prin adaptarea la situații-limită, prin găsirea de soluții creative la orice sarcină de lucru etc.), exersarea gândirii critice (prin înțelegerea și realizarea unor alegeri complexe, prin identificarea conexiunilor dintre elemente, sisteme, moduri de existență etc.).

În plus, profesorul de limba și literatura română poate construi frecvent demersul didactic pe urmărirea  dezvoltării competențelor de comunicare (ghidând elevii spre înțelegerea și realizarea unor acte de comunicare orală și/sau scrisă, multimedia eficientă, într-o varietate de contexte reale sau imaginate, pornind de la situații concrete sau ficționale, din textele predate). Aparent imposibil de dezvoltat în orele de literatură, competența referitoare la identificarea, formularea și soluționarea problemelor poate constitui una dintre oportunitățile oferite elevilor în soluționarea unor probleme identificate în textele citite. De asemenea, varianta blended-learning în timpul orelor de română constituie un cadru excelent pentru dezvoltarea capacității de colaborare, de exersare a diverselor roluri și responsabilități, de empatizare și de respectare a opiniilor diferite; modelul oferit atât de personalitatea cadrului didactic, cât și de personajele literare cu care elevii intră în contact poate reprezenta o sursă constantă de repere pentru dezvoltarea responsabilității sociale, dar și a competenței de autoformare, cu privire la monitorizarea propriilor nevoi de înțelegere și învățare.

Consider că orele de literatură de la nivel liceal au devenit, în condițiile învățării combinate, o oportunitate nemaipomenită nu doar pentru dezvoltarea tuturor competențelor-cheie ale secolului XXI, ci și pentru urmărirea progresivă a creșterii interesului elevilor pentru lectură și text, pentru lumile ficționale, prefigurate cu ajutorul unor metode și instrumente digitale accesibile și atractive; strategia didactică utilizată în orele de învățare combinată a dovedit că implicarea elevilor în proiecte colaborative virtuale, accentul pus pe autoreflexivitate, pe empatie și impact emoțional, pe responsabilitate și autoformare generează reușite în plan personal și colectiv. Crearea unui mediu autentic de învățare presupune adaptarea strategiilor didactice la interesul elevilor, la preocupărilor lor continue; reinventarea permanentă a profesorului necesită căutarea unor metode și strategii clasice, dar și digitale, care să îi ușureze procesul de predare-învățare-evaluare și, în același timp, să îl ajute pe elev să perceapă universul imaginar ca pe o posibilitate de explorare generoasă a mai multor spații și timpuri, să cunoască mai bine trecutul, să reconfigureze momentul prezent și să-și proiecteze acțiunile de viitor cu determinare, să se implice responsabil în soluționarea de probleme, să reacționeze constant și relevant în vederea proiectării propriului viitor.

Desigur, din multitudinea platformelor didactice, din complexitatea aplicațiilor și instrumentelor digitale, profesorului de limba română îi revine sarcina să realizeze o selecție riguroasă, în scopul alegerii unei strategii eficiente, adaptate nivelului clasei, dar și fiecărui individ. Spre exemplificare, identificăm aplicația PADLET ca fiind una dintre cele mai atractive și mai generoase variante utilizate atât în perioada de școală online, cât și în educația postpandemică, în sistemul de învățare blended-learning, o posibilitate de antrenare a tuturor elevilor în realizarea unor sarcini de lucru individuale sau în echipă, atât pentru predarea de noi conținuturi de către elevi (flipped classroom), cât și în prezentarea de proiecte/ studii de caz sau în evaluarea unor sarcini de lucru.

PADLET este o aplicație gratuită disponibilă în peste 40 de limbi, cu o interfață prietenoasă și intuitivă, un mijloc de colaborare la distanță extrem de eficient și de atractiv din punct de vedere vizual. În cazul colaborării, înregistrarea cu un cont nu este obligatorie, astfel că o singură persoană poate crea o pagină de lucru și, prin trimiterea unui link, oricine poate avea acces și poate completa, la orice oră, în orice moment al zilei. Se poate lucra cu un număr nelimitat de colaboratori, se poate oferi acces la moderator, administrator sau simplu cititor (decizia poate fi anulată/ reluată oricând). Aplicația acceptă încărcarea unor documente și fișiere diverse (documente PDF., audio/ video, conținut de pe YouTube, Instagram, Twitter și din alte aproximativ 400 de aplicații) și poate fi folosită nu doar de pe un computer, ci este și disponibilă pe Android și iOS (iPhone, iPad, etc.) și dispozitivele Kindle.

Postările pot fi adăugate cu ușurință, printr-un singur click, prin copiere/ lipire sau  glisare/ eliberare a elementului dorit. Informațiile pot fi adăugate într-o temă potrivită, alegând unul dintre fundalurile colorate sau încărcând propriul fundal. Aspectele alese sunt, de asemenea, atractive (postarea sub formă de coloane tematice/ pagină de ziar/ aspect cărămidă etc.) și pot fi oricând reorganizate, prin căutarea unui șablon potrivit. Distribuirea documentului este simplă, prin trimiterea unui click, iar salvarea și exportarea lui se poate realiza sub forma unei fotografii sau a unui document PDF/ Excel.

Varianta gratuită limitează, din păcate, numărul de documente create, dar acestea pot fi arhivate și se poate reveni oricând la ele, prin dezarhivare.

Conform noilor cercetări, există diferite tipuri de software educațional, dintre care pot fi amintite: software interactiv de învățare (prezentarea interactivă a unor cunoștințe);  software de simulare (simularea unor situații reale pe care elevul poate să le studieze pentru a formula diverse concluzii); software de exersare – drill and practice (pentru formare de priceperi și deprinderi specifice); software de investigație (dezvoltă gândirea critică, implică rezolvarea de situații problemă); software tematic – tutoriale (abordează teme diverse din programa școlară); software de testare (administrează diverse probe de evaluare). Considerăm că aplicația PADLET înglobează toate aceste elemente, fiind un exercițiu interactiv de învățare, o posibilitatea de simulare a diferitelor experiențe, o bună ocazie de exersare a priceperilor/ competențelor digitale, dar și o metodă excelentă de investigație.

Iată, spre exemplificare, câteva situații de învățare blended-learning în care am folosit cu succes aplicația PADLET în anul școlar 2024-2025, ca variantă a educației combinate:

Disciplina: Limba și literatura română
Clasa: a IX-a
Unitatea 2: Iubirea
Tipul lecției: interdisciplinară, mixtă
Titlul lecției: Colecționarii de valori

Competențe dezvoltate:
1.3. exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și opinii privind textele receptate
2.2. identificarea temei textului propus pentru studiu
2.4 analizarea componentelor structurale și expresive ale textelor literare studiate și discutarea rolului acestora în tratarea temelor

Textul-suport: Veronica D. Niculescu, „Luchian: ochii, sufletul, mâna”, Iași, Polirom, 2020

Sarcina de lucru: împărțiți aleatoriu în echipe de câte 4-5 membri, elevii trebuie să citească unu-două capitole din romanul propus (capitolele au fost alese prin tragere la sorți), să discute între ei și să încarce rezultatele în aplicația PADLET. Observațiile finale, imaginile/ tablourile alese sunt prezentate în fața clasei, iar elevii ajung să citească „în cascadă” un roman contemporan.

Utilizarea aplicației PADLET s-a dovedit a fi, în acest caz, un instrument eficient de reunire atât a fragmentelor de text, un spațiu colaborativ primitor și generos în posibilități de încărcare a dovezilor colaborării între membrii echipelor.

Disciplina: Limba și literatura română
Clasa: a X-a
Unitatea: Textul epic de lungi dimensiuni. Romanul
Tipul lecției: mixtă
Titlul lecției: „Enigma Otiliei” de G. Călinescu

Competențe dezvoltate:
1.4. Redactarea unor compoziții despre textele studiate și alcătuirea unor proiecte
2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ
2.4. Folosirea unor modalități diverse de înțelegere și de interpretare a textelor literare studiate

Sarcina de lucru:
Organizați în echipe de câte patru-șase membri, elevii au avut ca sarcină principală de lucru lectura atentă a unei secvențe epice din romanul „Enigma Otiliei” de G. Călinescu și realizarea unei dramatizări/ a unui booktrailer a(l) fragmentului ales. Sarcina de lucru vizează nu doar dezvoltarea competenței de comprehensiune a textului, ci și dezvoltarea colaborării, rezolvarea de probleme (întâlnite pe parcursul regizării/ interpretării/ filmării fragmentului), precum și dezvoltarea competențelor digitale (montarea cadrelor, adăugarea de text, editarea videoclipului etc.). Toate produsele au fost încărcate într-un spațiu virtual comun asigurat de aplicația PADLET, beneficiul major al acestui instrument digital fiind posibilitatea vizionării de către colegii din alte echipe a tuturor produselor încărcate, astfel fiind posibilă și o interevaluare (după vizionarea tutuor proiectelor, elevii pot comenta sau aprecia postările colegilor).

Folosirea cu succes a metodelor și mijloacelor virtuale în orele blended learning la disciplina limba și literatura română reprezintă, negreșit, o cale spre dezvoltarea continuă a competențelor-cheie ale viitorului, în măsura în care elevii vor fi înconjurați de atitudini motivaționale, inovative și care le asigură adaptarea la o lume necunoscută (creativitate, gândire critică, dorința de a adresa întrebări și de a găsi rapid răspunsuri favorabile, atenția acordată progresului personal, dar și colectiv, gestionarea timpului și o mai bună organizare, responsabilizarea prin luarea unor decizii în timp real, conștient, solicitarea și acceptarea ideilor celorlalți, respectul și colaborarea în lucrul în echipă etc.).

Concluzionând, considerăm că schimbarea atitudinii elevilor față de școală, în general, față de de lectură, în particular, în orele de literatură, va fi posibilă doar atunci când elevii noștri vor avea un mediu sigur, autentic, creativ de învățare, atunci când fiecare cadru didactic își va reorganiza activitățile de învățare adaptate la particularitățile de vârstă, la interesele și la noile caracteristici intergeneraționale. Pe scurt, atunci când fiecare dintre noi, profesorii, va reuși să conștientizeze că, pentru a realiza educație de calitate, este necesar, în primul rând, să acționăm și să educăm CU și DIN iubire pentru elevi, supunându-ne tuturor transformărilor necesare cu seninătate, creativitate și determinare.

Bibliografie
1. Dana Crăciun, Gabriela Grosseck (coord.), „Ghid practic de resurse educationale si digitale pentru instruire online”, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2021, p. 23
2. en.unesco.org/covid19/educationresponse , ultima accesare: 04.08.2025