Argument
Cântecul popular românesc nu reprezintă doar o formă de conservare a patrimoniului cultural, ci poate deveni, printr-o valorificare pedagogică adecvată, un stimul pentru explorarea emoțiilor, evocarea amintirilor, dezvoltarea comunicării și consolidarea sentimentului de apartenență. În activitățile de consiliere și asistență psihopedagogică, muzica poate crea un context mai puțin formal în care elevul este invitat să vorbească despre sine pornind nu de la o întrebare directă, ci de la emoția produsă de un stimul artistic.
Episodul 62 al proiectului educațional „Horea de sâmbătă” valorifică o strofă din cântecul „Mai ții minte, măi dragă Marie”, din repertoriul Mariei Lătărețu. Dincolo de valoarea sa folclorică, întrebarea care structurează cântecul – mai ții minte? – poate deveni punctul de plecare al unei activități de consiliere centrate pe memorie afectivă, persoane semnificative, apartenență, recunoștință și resurse personale.
De la cântecul tradițional la experiența personală
Muzica are capacitatea de a reactiva experiențe autobiografice și de a facilita asocierea dintre amintiri și emoții. Într-o activitate de consiliere, această caracteristică poate fi utilizată fără a transforma cântecul într-un simplu pretext didactic.
Audierea unei secvențe muzicale poate fi urmată de întrebări precum: Ce emoție ai simțit? La ce persoană, loc sau moment te-ai gândit? Ce amintire ai vrea să păstrezi? Ce ai învățat din acea experiență? Ce ai putea spune astăzi unei persoane importante pentru tine?
În acest fel se realizează trecerea de la receptarea artistică la reflecția personală. Elevul nu este solicitat să ofere un răspuns „corect”, ci este încurajat să identifice semnificații proprii.
„Mai ții minte?” – o întrebare cu potențial psihopedagogic
Memoria autobiografică participă la construirea continuității identitare. Experiențele trecute, oamenii semnificativi și emoțiile asociate acestora contribuie la modul în care persoana își construiește povestea despre sine.
În contextul consilierii școlare, evocarea unei amintiri pozitive poate permite identificarea unor resurse care uneori rămân neobservate: persoane care au oferit sprijin, momente în care elevul a depășit o dificultate, contexte în care s-a simțit acceptat, competențe pe care le-a descoperit sau valori care au devenit importante.
Prin urmare, întrebarea „Mai ții minte?” poate fi continuată educațional printr-o întrebare esențială: „Ce îți oferă astăzi acea amintire?” Astfel, trecutul nu este explorat doar din perspectivă nostalgică, ci este transformat într-o posibilă resursă pentru prezent.
Muzica și alfabetizarea emoțională
Una dintre competențele importante urmărite prin consilierea psihopedagogică este capacitatea elevului de a recunoaște, diferenția și exprima emoțiile.
După audierea cântecului, elevii pot identifica emoția dominantă și intensitatea acesteia. Pentru unii poate fi dorul, pentru alții bucuria, liniștea, nostalgia sau recunoștința. Diversitatea răspunsurilor devine ea însăși o oportunitate educațională: același stimul poate genera trăiri diferite, iar aceste diferențe sunt firești.
Activitatea poate contribui astfel la dezvoltarea vocabularului emoțional, la exprimarea experiențelor personale și la exersarea ascultării empatice.
Dimensiunea intergenerațională
Cântecul tradițional oferă și posibilitatea construirii unor punți între generații. Elevilor li se poate propune să discute cu un părinte, bunic sau altă persoană apropiată despre un cântec care îi trezește amintiri.
Întrebarea „Ce cântec îți amintește de tinerețea ta?” poate genera un dialog pe care rutina cotidiană îl lasă adesea în plan secund. În acest context, patrimoniul cultural devine patrimoniu afectiv: cântecul transmite nu numai melodii și cuvinte, ci și istorii personale, contexte familiale, valori și experiențe.
Modalități de utilizare în consilierea și asistența psihopedagogică
Resursa poate fi utilizată în consilierea individuală sau de grup, în activități privind autocunoașterea, dezvoltarea socio-emoțională, comunicarea interpersonală, relațiile cu familia și apartenența culturală.
O activitate poate avea aproximativ 30–45 de minute și poate cuprinde patru momente: audierea fragmentului din episodul „Horea de sâmbătă”, identificarea emoției dominante, completarea individuală a fișei RED și o etapă voluntară de împărtășire și reflecție.
Este important ca profesorul consilier să păstreze caracterul voluntar al dezvăluirii personale. Un elev poate alege o amintire neutră sau poate refuza să relateze public experiența evocată. Resursa urmărește facilitarea reflecției, nu forțarea expunerii emoționale.
Rolul profesorului consilier
În această activitate, profesorul consilier nu interpretează amintirile elevilor și nu stabilește ce ar trebui aceștia să simtă. Rolul său este acela de facilitator: creează un climat de siguranță, validează diversitatea emoțiilor, formulează întrebări deschise și ajută elevul să identifice resursele pe care experiențele sale le pot oferi.
O întrebare simplă precum „Ce iei cu tine din această amintire?” poate muta accentul de la evocare către dezvoltare personală.
Concluzii
Prin proiectul „Horea de sâmbătă”, cântecul tradițional poate dobândi o funcție educațională complementară celei culturale. O melodie cunoscută, o strofă sau chiar o întrebare desprinsă din universul cântecului pot constitui puncte de pornire pentru activități autentice de autocunoaștere și dezvoltare socio-emoțională.
Episodul 62, construit în jurul cântecului „Mai ții minte, măi dragă Marie”, propune o asemenea întâlnire între patrimoniul muzical și consilierea psihopedagogică.
Uneori, o singură strofă poate deschide o lume de amintiri. Iar o amintire, privită cu sens, poate deveni o resursă pentru prezent.
ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED) https://www.youtube.com/watch?v=YiIaSWeDapE&list=PLLC5-R08oIo4U4GabU1pvrtbvtdEQXL1l&index=55
„Mai ții minte?” – Harta unei amintiri care îmi dă putere
Domeniu Consiliere și asistență psihopedagogică
Tema Autocunoaștere, memorie afectivă și resurse personale
Resursă-stimul „Horea de sâmbătă”, Episodul 62 – fragment din „Mai ții minte, măi dragă Marie”, repertoriul Maria Lătărețu
Beneficiari Elevi de gimnaziu și liceu, cu adaptarea cerințelor la vârstă
Durata recomandată 30–45 minute
Formă de organizare Individual, perechi sau grup
Tipul resursei Fișă RED pentru consiliere psihopedagogică
Competențe vizate
Identificarea și exprimarea adecvată a emoțiilor; explorarea experiențelor autobiografice cu semnificație pozitivă; identificarea persoanelor și situațiilor care constituie resurse personale; dezvoltarea comunicării empatice; consolidarea sentimentului de apartenență și a legăturilor intergeneraționale.
Obiective
La finalul activității, elevul va putea să identifice cel puțin o emoție declanșată de audierea cântecului, să asocieze stimulul muzical cu o experiență sau persoană semnificativă, să identifice o resursă personală desprinsă din experiența evocată și să formuleze un mesaj pozitiv orientat către prezent sau viitor.
FIȘA ELEVULUI
1. ASCULT
Ascultă fragmentul muzical. Nu căuta răspunsul „corect”. Observă pur și simplu ce apare în mintea și în sufletul tău.
2. SIMT
Cântecul m-a făcut să simt:
........................................................................................
Intensitatea emoției (1–10): 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3. ÎMI AMINTESC
Expresia „Mai ții minte?” mă duce cu gândul la:
☐ o persoană ☐ un loc ☐ o întâmplare ☐ copilărie ☐ familie
☐ un moment în care am fost fericit/ă ☐ altceva: .................................
Amintirea mea, în câteva cuvinte:
........................................................................................
........................................................................................
4. OAMENII CARE RĂMÂN CU NOI
O persoană importantă pentru mine este:
........................................................................................
Ce am primit sau am învățat de la această persoană?
........................................................................................
5. DESCOPĂR RESURSA
Când mă gândesc la această amintire, îmi dau seama că am în mine:
☐ curaj ☐ răbdare ☐ speranță ☐ iubire ☐ perseverență
☐ încredere ☐ recunoștință ☐ altă resursă: ....................................
Această resursă mă poate ajuta acum să:
........................................................................................
6. DACĂ AȘ PUTEA SPUNE ASTĂZI CEVA…
Unei persoane importante din amintirea mea i-aș spune:
„......................................................................................”
7. CÂNTECUL MEU, POVESTEA MEA
Există un cântec care îmi amintește de o persoană sau de un moment important?
Titlul/cântecul: ....................................................................
Îmi amintește de: ..................................................................
De ce este important pentru mine?
........................................................................................
8. DIN TRECUT SPRE VIITOR
Din amintirea mea păstrez:
........................................................................................
Astăzi aleg să:
........................................................................................
Pentru viitor îmi doresc să:
........................................................................................
Întrebarea de final
Dacă amintirea ta ți-ar putea vorbi astăzi, ce crezi că ți-ar spune?
........................................................................................
........................................................................................
Provocare intergenerațională
Întreabă un părinte, un bunic sau o persoană apropiată: „Ce cântec îți amintește cel mai mult de tinerețea ta și de ce?” Ascultă povestea fără să o întrerupi. La următoarea întâlnire, poți împărtăși grupului ceea ce ai descoperit, numai dacă dorești.
Indicații metodologice pentru profesorul consilier
Se recomandă prezentarea activității ca invitație la reflecție, nu ca evaluare. Nu se notează răspunsurile și nu se solicită obligatoriu citirea lor în fața grupului. Profesorul consilier poate încheia activitatea prin întrebarea: „Ce resursă ai descoperit astăzi în propria ta poveste?” În cazul în care stimulul muzical reactivează o experiență dificilă, elevului trebuie să i se ofere posibilitatea de a opri activitatea, de a alege o amintire neutră sau pozitivă și, atunci când este necesar, de a continua individual discuția cu profesorul consilier.
Extensie creativă
Elevii pot realiza un „Playlist al amintirilor care ne fac bine”, fiecare propunând un cântec asociat unei experiențe pozitive, fără obligația de a explica public experiența personală. Astfel, playlistul clasei poate deveni o hartă sonoră a diversității experiențelor și o modalitate de a descoperi că, dincolo de diferențele dintre noi, emoțiile creează punți.
Bibliografie orientativă
Juslin, P. N., & Sloboda, J. A. (Eds.). (2010). Handbook of music and emotion: Theory, research, applications. Oxford University Press.
McAdams, D. P. (2001). The psychology of life stories. Review of General Psychology, 5(2), 100–122.
Saarikallio, S. (2011). Music as emotional self-regulation throughout adulthood. Psychology of Music, 39(3), 307–327.
UNESCO. (2003). Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage.
Notă privind utilizarea RED: Fișa poate fi utilizată și adaptată în scop educațional, cu menționarea autorului și a proiectului educațional „Horea de sâmbătă”.
]]>
Publicat în 11. 09. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: consiliere școlară, red, educație socio-emoțională, colinde românești, valori, empatie, tradiție și educație
Categorie: cultură – societate – educaţie
Argument
Cântecul popular românesc nu reprezintă doar o formă de conservare a patrimoniului cultural, ci poate deveni, printr-o valorificare pedagogică adecvată, un stimul pentru explorarea emoțiilor, evocarea amintirilor, dezvoltarea comunicării și consolidarea sentimentului de apartenență. În activitățile de consiliere și asistență psihopedagogică, muzica poate crea un context mai puțin formal în care elevul este invitat să vorbească despre sine pornind nu de la o întrebare directă, ci de la emoția produsă de un stimul artistic.
Episodul 62 al proiectului educațional „Horea de sâmbătă” valorifică o strofă din cântecul „Mai ții minte, măi dragă Marie”, din repertoriul Mariei Lătărețu. Dincolo de valoarea sa folclorică, întrebarea care structurează cântecul – mai ții minte? – poate deveni punctul de plecare al unei activități de consiliere centrate pe memorie afectivă, persoane semnificative, apartenență, recunoștință și resurse personale.
De la cântecul tradițional la experiența personală
Muzica are capacitatea de a reactiva experiențe autobiografice și de a facilita asocierea dintre amintiri și emoții. Într-o activitate de consiliere, această caracteristică poate fi utilizată fără a transforma cântecul într-un simplu pretext didactic.
Audierea unei secvențe muzicale poate fi urmată de întrebări precum: Ce emoție ai simțit? La ce persoană, loc sau moment te-ai gândit? Ce amintire ai vrea să păstrezi? Ce ai învățat din acea experiență? Ce ai putea spune astăzi unei persoane importante pentru tine?
În acest fel se realizează trecerea de la receptarea artistică la reflecția personală. Elevul nu este solicitat să ofere un răspuns „corect”, ci este încurajat să identifice semnificații proprii.
„Mai ții minte?” – o întrebare cu potențial psihopedagogic
Memoria autobiografică participă la construirea continuității identitare. Experiențele trecute, oamenii semnificativi și emoțiile asociate acestora contribuie la modul în care persoana își construiește povestea despre sine.
În contextul consilierii școlare, evocarea unei amintiri pozitive poate permite identificarea unor resurse care uneori rămân neobservate: persoane care au oferit sprijin, momente în care elevul a depășit o dificultate, contexte în care s-a simțit acceptat, competențe pe care le-a descoperit sau valori care au devenit importante.
Prin urmare, întrebarea „Mai ții minte?” poate fi continuată educațional printr-o întrebare esențială: „Ce îți oferă astăzi acea amintire?” Astfel, trecutul nu este explorat doar din perspectivă nostalgică, ci este transformat într-o posibilă resursă pentru prezent.
Muzica și alfabetizarea emoțională
Una dintre competențele importante urmărite prin consilierea psihopedagogică este capacitatea elevului de a recunoaște, diferenția și exprima emoțiile.
După audierea cântecului, elevii pot identifica emoția dominantă și intensitatea acesteia. Pentru unii poate fi dorul, pentru alții bucuria, liniștea, nostalgia sau recunoștința. Diversitatea răspunsurilor devine ea însăși o oportunitate educațională: același stimul poate genera trăiri diferite, iar aceste diferențe sunt firești.
Activitatea poate contribui astfel la dezvoltarea vocabularului emoțional, la exprimarea experiențelor personale și la exersarea ascultării empatice.
Dimensiunea intergenerațională
Cântecul tradițional oferă și posibilitatea construirii unor punți între generații. Elevilor li se poate propune să discute cu un părinte, bunic sau altă persoană apropiată despre un cântec care îi trezește amintiri.
Întrebarea „Ce cântec îți amintește de tinerețea ta?” poate genera un dialog pe care rutina cotidiană îl lasă adesea în plan secund. În acest context, patrimoniul cultural devine patrimoniu afectiv: cântecul transmite nu numai melodii și cuvinte, ci și istorii personale, contexte familiale, valori și experiențe.
Modalități de utilizare în consilierea și asistența psihopedagogică
Resursa poate fi utilizată în consilierea individuală sau de grup, în activități privind autocunoașterea, dezvoltarea socio-emoțională, comunicarea interpersonală, relațiile cu familia și apartenența culturală.
O activitate poate avea aproximativ 30–45 de minute și poate cuprinde patru momente: audierea fragmentului din episodul „Horea de sâmbătă”, identificarea emoției dominante, completarea individuală a fișei RED și o etapă voluntară de împărtășire și reflecție.
Este important ca profesorul consilier să păstreze caracterul voluntar al dezvăluirii personale. Un elev poate alege o amintire neutră sau poate refuza să relateze public experiența evocată. Resursa urmărește facilitarea reflecției, nu forțarea expunerii emoționale.
Rolul profesorului consilier
În această activitate, profesorul consilier nu interpretează amintirile elevilor și nu stabilește ce ar trebui aceștia să simtă. Rolul său este acela de facilitator: creează un climat de siguranță, validează diversitatea emoțiilor, formulează întrebări deschise și ajută elevul să identifice resursele pe care experiențele sale le pot oferi.
O întrebare simplă precum „Ce iei cu tine din această amintire?” poate muta accentul de la evocare către dezvoltare personală.
Concluzii
Prin proiectul „Horea de sâmbătă”, cântecul tradițional poate dobândi o funcție educațională complementară celei culturale. O melodie cunoscută, o strofă sau chiar o întrebare desprinsă din universul cântecului pot constitui puncte de pornire pentru activități autentice de autocunoaștere și dezvoltare socio-emoțională.
Episodul 62, construit în jurul cântecului „Mai ții minte, măi dragă Marie”, propune o asemenea întâlnire între patrimoniul muzical și consilierea psihopedagogică.
Uneori, o singură strofă poate deschide o lume de amintiri. Iar o amintire, privită cu sens, poate deveni o resursă pentru prezent.
ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED) https://www.youtube.com/watch?v=YiIaSWeDapE&list=PLLC5-R08oIo4U4GabU1pvrtbvtdEQXL1l&index=55
„Mai ții minte?” – Harta unei amintiri care îmi dă putere
Domeniu Consiliere și asistență psihopedagogică
Tema Autocunoaștere, memorie afectivă și resurse personale
Resursă-stimul „Horea de sâmbătă”, Episodul 62 – fragment din „Mai ții minte, măi dragă Marie”, repertoriul Maria Lătărețu
Beneficiari Elevi de gimnaziu și liceu, cu adaptarea cerințelor la vârstă
Durata recomandată 30–45 minute
Formă de organizare Individual, perechi sau grup
Tipul resursei Fișă RED pentru consiliere psihopedagogică
Competențe vizate
Identificarea și exprimarea adecvată a emoțiilor; explorarea experiențelor autobiografice cu semnificație pozitivă; identificarea persoanelor și situațiilor care constituie resurse personale; dezvoltarea comunicării empatice; consolidarea sentimentului de apartenență și a legăturilor intergeneraționale.
Obiective
La finalul activității, elevul va putea să identifice cel puțin o emoție declanșată de audierea cântecului, să asocieze stimulul muzical cu o experiență sau persoană semnificativă, să identifice o resursă personală desprinsă din experiența evocată și să formuleze un mesaj pozitiv orientat către prezent sau viitor.
FIȘA ELEVULUI
1. ASCULT
Ascultă fragmentul muzical. Nu căuta răspunsul „corect”. Observă pur și simplu ce apare în mintea și în sufletul tău.
2. SIMT
Cântecul m-a făcut să simt:
........................................................................................
Intensitatea emoției (1–10): 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3. ÎMI AMINTESC
Expresia „Mai ții minte?” mă duce cu gândul la:
☐ o persoană ☐ un loc ☐ o întâmplare ☐ copilărie ☐ familie
☐ un moment în care am fost fericit/ă ☐ altceva: .................................
Amintirea mea, în câteva cuvinte:
........................................................................................
........................................................................................
4. OAMENII CARE RĂMÂN CU NOI
O persoană importantă pentru mine este:
........................................................................................
Ce am primit sau am învățat de la această persoană?
........................................................................................
5. DESCOPĂR RESURSA
Când mă gândesc la această amintire, îmi dau seama că am în mine:
☐ curaj ☐ răbdare ☐ speranță ☐ iubire ☐ perseverență
☐ încredere ☐ recunoștință ☐ altă resursă: ....................................
Această resursă mă poate ajuta acum să:
........................................................................................
6. DACĂ AȘ PUTEA SPUNE ASTĂZI CEVA…
Unei persoane importante din amintirea mea i-aș spune:
„......................................................................................”
7. CÂNTECUL MEU, POVESTEA MEA
Există un cântec care îmi amintește de o persoană sau de un moment important?
Titlul/cântecul: ....................................................................
Îmi amintește de: ..................................................................
De ce este important pentru mine?
........................................................................................
8. DIN TRECUT SPRE VIITOR
Din amintirea mea păstrez:
........................................................................................
Astăzi aleg să:
........................................................................................
Pentru viitor îmi doresc să:
........................................................................................
Întrebarea de final
Dacă amintirea ta ți-ar putea vorbi astăzi, ce crezi că ți-ar spune?
........................................................................................
........................................................................................
Provocare intergenerațională
Întreabă un părinte, un bunic sau o persoană apropiată: „Ce cântec îți amintește cel mai mult de tinerețea ta și de ce?” Ascultă povestea fără să o întrerupi. La următoarea întâlnire, poți împărtăși grupului ceea ce ai descoperit, numai dacă dorești.
Indicații metodologice pentru profesorul consilier
Se recomandă prezentarea activității ca invitație la reflecție, nu ca evaluare. Nu se notează răspunsurile și nu se solicită obligatoriu citirea lor în fața grupului. Profesorul consilier poate încheia activitatea prin întrebarea: „Ce resursă ai descoperit astăzi în propria ta poveste?” În cazul în care stimulul muzical reactivează o experiență dificilă, elevului trebuie să i se ofere posibilitatea de a opri activitatea, de a alege o amintire neutră sau pozitivă și, atunci când este necesar, de a continua individual discuția cu profesorul consilier.
Extensie creativă
Elevii pot realiza un „Playlist al amintirilor care ne fac bine”, fiecare propunând un cântec asociat unei experiențe pozitive, fără obligația de a explica public experiența personală. Astfel, playlistul clasei poate deveni o hartă sonoră a diversității experiențelor și o modalitate de a descoperi că, dincolo de diferențele dintre noi, emoțiile creează punți.
Bibliografie orientativă
Juslin, P. N., & Sloboda, J. A. (Eds.). (2010). Handbook of music and emotion: Theory, research, applications. Oxford University Press.
McAdams, D. P. (2001). The psychology of life stories. Review of General Psychology, 5(2), 100–122.
Saarikallio, S. (2011). Music as emotional self-regulation throughout adulthood. Psychology of Music, 39(3), 307–327.
UNESCO. (2003). Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage.
Notă privind utilizarea RED: Fișa poate fi utilizată și adaptată în scop educațional, cu menționarea autorului și a proiectului educațional „Horea de sâmbătă”.
]]>
Argument
Cântecul popular românesc nu reprezintă doar o formă de conservare a patrimoniului cultural, ci poate deveni, printr-o valorificare pedagogică adecvată, un stimul pentru explorarea emoțiilor, evocarea amintirilor, dezvoltarea comunicării și consolidarea sentimentului de apartenență. În activitățile de consiliere și asistență psihopedagogică, muzica poate crea un context mai puțin formal în care elevul este invitat să vorbească despre sine pornind nu de la o întrebare directă, ci de la emoția produsă de un stimul artistic.
Episodul 62 al proiectului educațional „Horea de sâmbătă” valorifică o strofă din cântecul „Mai ții minte, măi dragă Marie”, din repertoriul Mariei Lătărețu. Dincolo de valoarea sa folclorică, întrebarea care structurează cântecul – mai ții minte? – poate deveni punctul de plecare al unei activități de consiliere centrate pe memorie afectivă, persoane semnificative, apartenență, recunoștință și resurse personale.
De la cântecul tradițional la experiența personală
Muzica are capacitatea de a reactiva experiențe autobiografice și de a facilita asocierea dintre amintiri și emoții. Într-o activitate de consiliere, această caracteristică poate fi utilizată fără a transforma cântecul într-un simplu pretext didactic.
Audierea unei secvențe muzicale poate fi urmată de întrebări precum: Ce emoție ai simțit? La ce persoană, loc sau moment te-ai gândit? Ce amintire ai vrea să păstrezi? Ce ai învățat din acea experiență? Ce ai putea spune astăzi unei persoane importante pentru tine?
În acest fel se realizează trecerea de la receptarea artistică la reflecția personală. Elevul nu este solicitat să ofere un răspuns „corect”, ci este încurajat să identifice semnificații proprii.
„Mai ții minte?” – o întrebare cu potențial psihopedagogic
Memoria autobiografică participă la construirea continuității identitare. Experiențele trecute, oamenii semnificativi și emoțiile asociate acestora contribuie la modul în care persoana își construiește povestea despre sine.
În contextul consilierii școlare, evocarea unei amintiri pozitive poate permite identificarea unor resurse care uneori rămân neobservate: persoane care au oferit sprijin, momente în care elevul a depășit o dificultate, contexte în care s-a simțit acceptat, competențe pe care le-a descoperit sau valori care au devenit importante.
Prin urmare, întrebarea „Mai ții minte?” poate fi continuată educațional printr-o întrebare esențială: „Ce îți oferă astăzi acea amintire?” Astfel, trecutul nu este explorat doar din perspectivă nostalgică, ci este transformat într-o posibilă resursă pentru prezent.
Muzica și alfabetizarea emoțională
Una dintre competențele importante urmărite prin consilierea psihopedagogică este capacitatea elevului de a recunoaște, diferenția și exprima emoțiile.
După audierea cântecului, elevii pot identifica emoția dominantă și intensitatea acesteia. Pentru unii poate fi dorul, pentru alții bucuria, liniștea, nostalgia sau recunoștința. Diversitatea răspunsurilor devine ea însăși o oportunitate educațională: același stimul poate genera trăiri diferite, iar aceste diferențe sunt firești.
Activitatea poate contribui astfel la dezvoltarea vocabularului emoțional, la exprimarea experiențelor personale și la exersarea ascultării empatice.
Dimensiunea intergenerațională
Cântecul tradițional oferă și posibilitatea construirii unor punți între generații. Elevilor li se poate propune să discute cu un părinte, bunic sau altă persoană apropiată despre un cântec care îi trezește amintiri.
Întrebarea „Ce cântec îți amintește de tinerețea ta?” poate genera un dialog pe care rutina cotidiană îl lasă adesea în plan secund. În acest context, patrimoniul cultural devine patrimoniu afectiv: cântecul transmite nu numai melodii și cuvinte, ci și istorii personale, contexte familiale, valori și experiențe.
Modalități de utilizare în consilierea și asistența psihopedagogică
Resursa poate fi utilizată în consilierea individuală sau de grup, în activități privind autocunoașterea, dezvoltarea socio-emoțională, comunicarea interpersonală, relațiile cu familia și apartenența culturală.
O activitate poate avea aproximativ 30–45 de minute și poate cuprinde patru momente: audierea fragmentului din episodul „Horea de sâmbătă”, identificarea emoției dominante, completarea individuală a fișei RED și o etapă voluntară de împărtășire și reflecție.
Este important ca profesorul consilier să păstreze caracterul voluntar al dezvăluirii personale. Un elev poate alege o amintire neutră sau poate refuza să relateze public experiența evocată. Resursa urmărește facilitarea reflecției, nu forțarea expunerii emoționale.
Rolul profesorului consilier
În această activitate, profesorul consilier nu interpretează amintirile elevilor și nu stabilește ce ar trebui aceștia să simtă. Rolul său este acela de facilitator: creează un climat de siguranță, validează diversitatea emoțiilor, formulează întrebări deschise și ajută elevul să identifice resursele pe care experiențele sale le pot oferi.
O întrebare simplă precum „Ce iei cu tine din această amintire?” poate muta accentul de la evocare către dezvoltare personală.
Concluzii
Prin proiectul „Horea de sâmbătă”, cântecul tradițional poate dobândi o funcție educațională complementară celei culturale. O melodie cunoscută, o strofă sau chiar o întrebare desprinsă din universul cântecului pot constitui puncte de pornire pentru activități autentice de autocunoaștere și dezvoltare socio-emoțională.
Episodul 62, construit în jurul cântecului „Mai ții minte, măi dragă Marie”, propune o asemenea întâlnire între patrimoniul muzical și consilierea psihopedagogică.
Uneori, o singură strofă poate deschide o lume de amintiri. Iar o amintire, privită cu sens, poate deveni o resursă pentru prezent.
ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED) https://www.youtube.com/watch?v=YiIaSWeDapE&list=PLLC5-R08oIo4U4GabU1pvrtbvtdEQXL1l&index=55
„Mai ții minte?” – Harta unei amintiri care îmi dă putere
Domeniu Consiliere și asistență psihopedagogică
Tema Autocunoaștere, memorie afectivă și resurse personale
Resursă-stimul „Horea de sâmbătă”, Episodul 62 – fragment din „Mai ții minte, măi dragă Marie”, repertoriul Maria Lătărețu
Beneficiari Elevi de gimnaziu și liceu, cu adaptarea cerințelor la vârstă
Durata recomandată 30–45 minute
Formă de organizare Individual, perechi sau grup
Tipul resursei Fișă RED pentru consiliere psihopedagogică
Competențe vizate
Identificarea și exprimarea adecvată a emoțiilor; explorarea experiențelor autobiografice cu semnificație pozitivă; identificarea persoanelor și situațiilor care constituie resurse personale; dezvoltarea comunicării empatice; consolidarea sentimentului de apartenență și a legăturilor intergeneraționale.
Obiective
La finalul activității, elevul va putea să identifice cel puțin o emoție declanșată de audierea cântecului, să asocieze stimulul muzical cu o experiență sau persoană semnificativă, să identifice o resursă personală desprinsă din experiența evocată și să formuleze un mesaj pozitiv orientat către prezent sau viitor.
FIȘA ELEVULUI
1. ASCULT
Ascultă fragmentul muzical. Nu căuta răspunsul „corect”. Observă pur și simplu ce apare în mintea și în sufletul tău.
2. SIMT
Cântecul m-a făcut să simt:
........................................................................................
Intensitatea emoției (1–10): 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3. ÎMI AMINTESC
Expresia „Mai ții minte?” mă duce cu gândul la:
☐ o persoană ☐ un loc ☐ o întâmplare ☐ copilărie ☐ familie
☐ un moment în care am fost fericit/ă ☐ altceva: .................................
Amintirea mea, în câteva cuvinte:
........................................................................................
........................................................................................
4. OAMENII CARE RĂMÂN CU NOI
O persoană importantă pentru mine este:
........................................................................................
Ce am primit sau am învățat de la această persoană?
........................................................................................
5. DESCOPĂR RESURSA
Când mă gândesc la această amintire, îmi dau seama că am în mine:
☐ curaj ☐ răbdare ☐ speranță ☐ iubire ☐ perseverență
☐ încredere ☐ recunoștință ☐ altă resursă: ....................................
Această resursă mă poate ajuta acum să:
........................................................................................
6. DACĂ AȘ PUTEA SPUNE ASTĂZI CEVA…
Unei persoane importante din amintirea mea i-aș spune:
„......................................................................................”
7. CÂNTECUL MEU, POVESTEA MEA
Există un cântec care îmi amintește de o persoană sau de un moment important?
Titlul/cântecul: ....................................................................
Îmi amintește de: ..................................................................
De ce este important pentru mine?
........................................................................................
8. DIN TRECUT SPRE VIITOR
Din amintirea mea păstrez:
........................................................................................
Astăzi aleg să:
........................................................................................
Pentru viitor îmi doresc să:
........................................................................................
Întrebarea de final
Dacă amintirea ta ți-ar putea vorbi astăzi, ce crezi că ți-ar spune?
........................................................................................
........................................................................................
Provocare intergenerațională
Întreabă un părinte, un bunic sau o persoană apropiată: „Ce cântec îți amintește cel mai mult de tinerețea ta și de ce?” Ascultă povestea fără să o întrerupi. La următoarea întâlnire, poți împărtăși grupului ceea ce ai descoperit, numai dacă dorești.
Indicații metodologice pentru profesorul consilier
Se recomandă prezentarea activității ca invitație la reflecție, nu ca evaluare. Nu se notează răspunsurile și nu se solicită obligatoriu citirea lor în fața grupului. Profesorul consilier poate încheia activitatea prin întrebarea: „Ce resursă ai descoperit astăzi în propria ta poveste?” În cazul în care stimulul muzical reactivează o experiență dificilă, elevului trebuie să i se ofere posibilitatea de a opri activitatea, de a alege o amintire neutră sau pozitivă și, atunci când este necesar, de a continua individual discuția cu profesorul consilier.
Extensie creativă
Elevii pot realiza un „Playlist al amintirilor care ne fac bine”, fiecare propunând un cântec asociat unei experiențe pozitive, fără obligația de a explica public experiența personală. Astfel, playlistul clasei poate deveni o hartă sonoră a diversității experiențelor și o modalitate de a descoperi că, dincolo de diferențele dintre noi, emoțiile creează punți.
Bibliografie orientativă
Juslin, P. N., & Sloboda, J. A. (Eds.). (2010). Handbook of music and emotion: Theory, research, applications. Oxford University Press.
McAdams, D. P. (2001). The psychology of life stories. Review of General Psychology, 5(2), 100–122.
Saarikallio, S. (2011). Music as emotional self-regulation throughout adulthood. Psychology of Music, 39(3), 307–327.
UNESCO. (2003). Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage.
Notă privind utilizarea RED: Fișa poate fi utilizată și adaptată în scop educațional, cu menționarea autorului și a proiectului educațional „Horea de sâmbătă”.
]]>
Publicat în 11. 09. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: consiliere școlară, red, educație socio-emoțională, colinde românești, valori, empatie, tradiție și educație
Categorie: cultură – societate – educaţie
Argument
Cântecul popular românesc nu reprezintă doar o formă de conservare a patrimoniului cultural, ci poate deveni, printr-o valorificare pedagogică adecvată, un stimul pentru explorarea emoțiilor, evocarea amintirilor, dezvoltarea comunicării și consolidarea sentimentului de apartenență. În activitățile de consiliere și asistență psihopedagogică, muzica poate crea un context mai puțin formal în care elevul este invitat să vorbească despre sine pornind nu de la o întrebare directă, ci de la emoția produsă de un stimul artistic.
Episodul 62 al proiectului educațional „Horea de sâmbătă” valorifică o strofă din cântecul „Mai ții minte, măi dragă Marie”, din repertoriul Mariei Lătărețu. Dincolo de valoarea sa folclorică, întrebarea care structurează cântecul – mai ții minte? – poate deveni punctul de plecare al unei activități de consiliere centrate pe memorie afectivă, persoane semnificative, apartenență, recunoștință și resurse personale.
De la cântecul tradițional la experiența personală
Muzica are capacitatea de a reactiva experiențe autobiografice și de a facilita asocierea dintre amintiri și emoții. Într-o activitate de consiliere, această caracteristică poate fi utilizată fără a transforma cântecul într-un simplu pretext didactic.
Audierea unei secvențe muzicale poate fi urmată de întrebări precum: Ce emoție ai simțit? La ce persoană, loc sau moment te-ai gândit? Ce amintire ai vrea să păstrezi? Ce ai învățat din acea experiență? Ce ai putea spune astăzi unei persoane importante pentru tine?
În acest fel se realizează trecerea de la receptarea artistică la reflecția personală. Elevul nu este solicitat să ofere un răspuns „corect”, ci este încurajat să identifice semnificații proprii.
„Mai ții minte?” – o întrebare cu potențial psihopedagogic
Memoria autobiografică participă la construirea continuității identitare. Experiențele trecute, oamenii semnificativi și emoțiile asociate acestora contribuie la modul în care persoana își construiește povestea despre sine.
În contextul consilierii școlare, evocarea unei amintiri pozitive poate permite identificarea unor resurse care uneori rămân neobservate: persoane care au oferit sprijin, momente în care elevul a depășit o dificultate, contexte în care s-a simțit acceptat, competențe pe care le-a descoperit sau valori care au devenit importante.
Prin urmare, întrebarea „Mai ții minte?” poate fi continuată educațional printr-o întrebare esențială: „Ce îți oferă astăzi acea amintire?” Astfel, trecutul nu este explorat doar din perspectivă nostalgică, ci este transformat într-o posibilă resursă pentru prezent.
Muzica și alfabetizarea emoțională
Una dintre competențele importante urmărite prin consilierea psihopedagogică este capacitatea elevului de a recunoaște, diferenția și exprima emoțiile.
După audierea cântecului, elevii pot identifica emoția dominantă și intensitatea acesteia. Pentru unii poate fi dorul, pentru alții bucuria, liniștea, nostalgia sau recunoștința. Diversitatea răspunsurilor devine ea însăși o oportunitate educațională: același stimul poate genera trăiri diferite, iar aceste diferențe sunt firești.
Activitatea poate contribui astfel la dezvoltarea vocabularului emoțional, la exprimarea experiențelor personale și la exersarea ascultării empatice.
Dimensiunea intergenerațională
Cântecul tradițional oferă și posibilitatea construirii unor punți între generații. Elevilor li se poate propune să discute cu un părinte, bunic sau altă persoană apropiată despre un cântec care îi trezește amintiri.
Întrebarea „Ce cântec îți amintește de tinerețea ta?” poate genera un dialog pe care rutina cotidiană îl lasă adesea în plan secund. În acest context, patrimoniul cultural devine patrimoniu afectiv: cântecul transmite nu numai melodii și cuvinte, ci și istorii personale, contexte familiale, valori și experiențe.
Modalități de utilizare în consilierea și asistența psihopedagogică
Resursa poate fi utilizată în consilierea individuală sau de grup, în activități privind autocunoașterea, dezvoltarea socio-emoțională, comunicarea interpersonală, relațiile cu familia și apartenența culturală.
O activitate poate avea aproximativ 30–45 de minute și poate cuprinde patru momente: audierea fragmentului din episodul „Horea de sâmbătă”, identificarea emoției dominante, completarea individuală a fișei RED și o etapă voluntară de împărtășire și reflecție.
Este important ca profesorul consilier să păstreze caracterul voluntar al dezvăluirii personale. Un elev poate alege o amintire neutră sau poate refuza să relateze public experiența evocată. Resursa urmărește facilitarea reflecției, nu forțarea expunerii emoționale.
Rolul profesorului consilier
În această activitate, profesorul consilier nu interpretează amintirile elevilor și nu stabilește ce ar trebui aceștia să simtă. Rolul său este acela de facilitator: creează un climat de siguranță, validează diversitatea emoțiilor, formulează întrebări deschise și ajută elevul să identifice resursele pe care experiențele sale le pot oferi.
O întrebare simplă precum „Ce iei cu tine din această amintire?” poate muta accentul de la evocare către dezvoltare personală.
Concluzii
Prin proiectul „Horea de sâmbătă”, cântecul tradițional poate dobândi o funcție educațională complementară celei culturale. O melodie cunoscută, o strofă sau chiar o întrebare desprinsă din universul cântecului pot constitui puncte de pornire pentru activități autentice de autocunoaștere și dezvoltare socio-emoțională.
Episodul 62, construit în jurul cântecului „Mai ții minte, măi dragă Marie”, propune o asemenea întâlnire între patrimoniul muzical și consilierea psihopedagogică.
Uneori, o singură strofă poate deschide o lume de amintiri. Iar o amintire, privită cu sens, poate deveni o resursă pentru prezent.
ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED) https://www.youtube.com/watch?v=YiIaSWeDapE&list=PLLC5-R08oIo4U4GabU1pvrtbvtdEQXL1l&index=55
„Mai ții minte?” – Harta unei amintiri care îmi dă putere
Domeniu Consiliere și asistență psihopedagogică
Tema Autocunoaștere, memorie afectivă și resurse personale
Resursă-stimul „Horea de sâmbătă”, Episodul 62 – fragment din „Mai ții minte, măi dragă Marie”, repertoriul Maria Lătărețu
Beneficiari Elevi de gimnaziu și liceu, cu adaptarea cerințelor la vârstă
Durata recomandată 30–45 minute
Formă de organizare Individual, perechi sau grup
Tipul resursei Fișă RED pentru consiliere psihopedagogică
Competențe vizate
Identificarea și exprimarea adecvată a emoțiilor; explorarea experiențelor autobiografice cu semnificație pozitivă; identificarea persoanelor și situațiilor care constituie resurse personale; dezvoltarea comunicării empatice; consolidarea sentimentului de apartenență și a legăturilor intergeneraționale.
Obiective
La finalul activității, elevul va putea să identifice cel puțin o emoție declanșată de audierea cântecului, să asocieze stimulul muzical cu o experiență sau persoană semnificativă, să identifice o resursă personală desprinsă din experiența evocată și să formuleze un mesaj pozitiv orientat către prezent sau viitor.
FIȘA ELEVULUI
1. ASCULT
Ascultă fragmentul muzical. Nu căuta răspunsul „corect”. Observă pur și simplu ce apare în mintea și în sufletul tău.
2. SIMT
Cântecul m-a făcut să simt:
........................................................................................
Intensitatea emoției (1–10): 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3. ÎMI AMINTESC
Expresia „Mai ții minte?” mă duce cu gândul la:
☐ o persoană ☐ un loc ☐ o întâmplare ☐ copilărie ☐ familie
☐ un moment în care am fost fericit/ă ☐ altceva: .................................
Amintirea mea, în câteva cuvinte:
........................................................................................
........................................................................................
4. OAMENII CARE RĂMÂN CU NOI
O persoană importantă pentru mine este:
........................................................................................
Ce am primit sau am învățat de la această persoană?
........................................................................................
5. DESCOPĂR RESURSA
Când mă gândesc la această amintire, îmi dau seama că am în mine:
☐ curaj ☐ răbdare ☐ speranță ☐ iubire ☐ perseverență
☐ încredere ☐ recunoștință ☐ altă resursă: ....................................
Această resursă mă poate ajuta acum să:
........................................................................................
6. DACĂ AȘ PUTEA SPUNE ASTĂZI CEVA…
Unei persoane importante din amintirea mea i-aș spune:
„......................................................................................”
7. CÂNTECUL MEU, POVESTEA MEA
Există un cântec care îmi amintește de o persoană sau de un moment important?
Titlul/cântecul: ....................................................................
Îmi amintește de: ..................................................................
De ce este important pentru mine?
........................................................................................
8. DIN TRECUT SPRE VIITOR
Din amintirea mea păstrez:
........................................................................................
Astăzi aleg să:
........................................................................................
Pentru viitor îmi doresc să:
........................................................................................
Întrebarea de final
Dacă amintirea ta ți-ar putea vorbi astăzi, ce crezi că ți-ar spune?
........................................................................................
........................................................................................
Provocare intergenerațională
Întreabă un părinte, un bunic sau o persoană apropiată: „Ce cântec îți amintește cel mai mult de tinerețea ta și de ce?” Ascultă povestea fără să o întrerupi. La următoarea întâlnire, poți împărtăși grupului ceea ce ai descoperit, numai dacă dorești.
Indicații metodologice pentru profesorul consilier
Se recomandă prezentarea activității ca invitație la reflecție, nu ca evaluare. Nu se notează răspunsurile și nu se solicită obligatoriu citirea lor în fața grupului. Profesorul consilier poate încheia activitatea prin întrebarea: „Ce resursă ai descoperit astăzi în propria ta poveste?” În cazul în care stimulul muzical reactivează o experiență dificilă, elevului trebuie să i se ofere posibilitatea de a opri activitatea, de a alege o amintire neutră sau pozitivă și, atunci când este necesar, de a continua individual discuția cu profesorul consilier.
Extensie creativă
Elevii pot realiza un „Playlist al amintirilor care ne fac bine”, fiecare propunând un cântec asociat unei experiențe pozitive, fără obligația de a explica public experiența personală. Astfel, playlistul clasei poate deveni o hartă sonoră a diversității experiențelor și o modalitate de a descoperi că, dincolo de diferențele dintre noi, emoțiile creează punți.
Bibliografie orientativă
Juslin, P. N., & Sloboda, J. A. (Eds.). (2010). Handbook of music and emotion: Theory, research, applications. Oxford University Press.
McAdams, D. P. (2001). The psychology of life stories. Review of General Psychology, 5(2), 100–122.
Saarikallio, S. (2011). Music as emotional self-regulation throughout adulthood. Psychology of Music, 39(3), 307–327.
UNESCO. (2003). Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage.
Notă privind utilizarea RED: Fișa poate fi utilizată și adaptată în scop educațional, cu menționarea autorului și a proiectului educațional „Horea de sâmbătă”.
]]>
Celebrated on 26 September, the European Day of Languages marks another momentous occasion dedicated to honoring Europe's rich linguistic tapestry. This annual celebration serves as a powerful reminder of our shared cultural heritage, encouraging lifelong language learning and inspiring people of all ages to appreciate the diverse ways we communicate and connect.
At the heart of this year's celebration is the inspiring official theme, "Languages unite! How languages shape inclusion". The 2026 focus emphasizes how multilingualism drives true inclusion, supports diverse and vibrant classrooms, and empowers active democratic participation across European societies.
To bring this theme to life, an exciting variety of engaging activities and events are taking place, with educators able to discover or register their own initiatives through the EDL Events Database https://edl.ecml.at/en/Events/Events-Database. Spanning everything from local school projects to dynamic digital spaces, these events offer wonderful opportunities for everyone to explore, learn, and celebrate the languages that unite us.
]]>
Publicat în 07. 09. 2026 de Claudia-Emilia Frînculeasă
Categorie: experienţe pedagogice
Celebrated on 26 September, the European Day of Languages marks another momentous occasion dedicated to honoring Europe's rich linguistic tapestry. This annual celebration serves as a powerful reminder of our shared cultural heritage, encouraging lifelong language learning and inspiring people of all ages to appreciate the diverse ways we communicate and connect.
At the heart of this year's celebration is the inspiring official theme, "Languages unite! How languages shape inclusion". The 2026 focus emphasizes how multilingualism drives true inclusion, supports diverse and vibrant classrooms, and empowers active democratic participation across European societies.
To bring this theme to life, an exciting variety of engaging activities and events are taking place, with educators able to discover or register their own initiatives through the EDL Events Database https://edl.ecml.at/en/Events/Events-Database. Spanning everything from local school projects to dynamic digital spaces, these events offer wonderful opportunities for everyone to explore, learn, and celebrate the languages that unite us.
]]>
Celebrated on 26 September, the European Day of Languages marks another momentous occasion dedicated to honoring Europe's rich linguistic tapestry. This annual celebration serves as a powerful reminder of our shared cultural heritage, encouraging lifelong language learning and inspiring people of all ages to appreciate the diverse ways we communicate and connect.
At the heart of this year's celebration is the inspiring official theme, "Languages unite! How languages shape inclusion". The 2026 focus emphasizes how multilingualism drives true inclusion, supports diverse and vibrant classrooms, and empowers active democratic participation across European societies.
To bring this theme to life, an exciting variety of engaging activities and events are taking place, with educators able to discover or register their own initiatives through the EDL Events Database https://edl.ecml.at/en/Events/Events-Database. Spanning everything from local school projects to dynamic digital spaces, these events offer wonderful opportunities for everyone to explore, learn, and celebrate the languages that unite us.
]]>
Publicat în 07. 09. 2026 de Claudia-Emilia Frînculeasă
Categorie: experienţe pedagogice
Celebrated on 26 September, the European Day of Languages marks another momentous occasion dedicated to honoring Europe's rich linguistic tapestry. This annual celebration serves as a powerful reminder of our shared cultural heritage, encouraging lifelong language learning and inspiring people of all ages to appreciate the diverse ways we communicate and connect.
At the heart of this year's celebration is the inspiring official theme, "Languages unite! How languages shape inclusion". The 2026 focus emphasizes how multilingualism drives true inclusion, supports diverse and vibrant classrooms, and empowers active democratic participation across European societies.
To bring this theme to life, an exciting variety of engaging activities and events are taking place, with educators able to discover or register their own initiatives through the EDL Events Database https://edl.ecml.at/en/Events/Events-Database. Spanning everything from local school projects to dynamic digital spaces, these events offer wonderful opportunities for everyone to explore, learn, and celebrate the languages that unite us.
]]>
https://youtu.be/eUmQdIeS-aw?si=XH0rqjGPXMlqgYGG
Introducere
Cântecul popular românesc reprezintă mai mult decât o expresie artistică transmisă din generație în generație. El păstrează modele de viață, valori, emoții, forme de relaționare și reprezentări despre comunitate, iubire, familie și apartenență. Prin mesajul său direct și prin apropierea de experiențele cotidiene, folclorul poate deveni o resursă valoroasă și în activitățile de consiliere psihopedagogică.
În cadrul proiectului cultural-educațional „Horea de sâmbătă”, episodul 61 aduce în atenție cântecul „Trecui asară prin codru”, cunoscut în interpretarea lui Nicolae Mureșan. Textul conturează un univers rural tradițional în care codrul, satul, sărbătoarea, jocul și alegerea perechii de viață se leagă într-o succesiune firească.
Cântecul poate fi valorificat educațional nu doar pentru recuperarea și promovarea patrimoniului cultural, ci și pentru explorarea identității personale, a relațiilor interpersonale, a apartenenței la comunitate și a procesului de luare a deciziilor.
Cântecul popular ca resursă educațională
Folclorul oferă elevilor posibilitatea de a intra în contact cu experiențe umane exprimate într-o formă simbolică și accesibilă. Prin cântec, adolescenții pot identifica emoții, situații de viață și alegeri fără a fi nevoiți să vorbească imediat despre propriile experiențe.
Acest mecanism creează o distanță psihologică utilă. Elevul poate discuta inițial despre personajul cântecului, despre alegerile acestuia sau despre lumea prezentată și abia ulterior poate realiza conexiuni cu propria viață.
În activitatea de consiliere, cântecul popular poate facilita dezvoltarea:
• autocunoașterii;
• capacității de exprimare emoțională;
• sentimentului de apartenență;
• respectului pentru tradiție și diversitate culturală;
• capacității de luare a deciziilor;
• competențelor de comunicare și relaționare;
• reflecției asupra valorilor personale.
Codrul – spațiu al drumului interior
Primele imagini ale cântecului îl prezintă pe protagonist trecând prin codru. Codrul poate fi interpretat simbolic drept spațiu al drumului, al căutării și al întâlnirii cu sine.
Imaginea trecerii prin pădure permite formularea unor întrebări cu valoare de autocunoaștere:
Prin ce „codru” trec eu în această perioadă a vieții mele?
Pentru un adolescent, „codrul” poate însemna o alegere școlară, o relație dificilă, o schimbare, o situație de nesiguranță sau nevoia de a lua o decizie.
În acest fel, elementul folcloric se transformă într-o metaforă accesibilă pentru explorarea propriilor experiențe.
Satul și sărbătoarea – nevoia de apartenență
Ajungerea în sat și întâlnirea comunității aflate în sărbătoare introduc tema apartenenței.
Oamenii sunt descriși prin port, obiceiuri și participarea la viața comunitară. Identitatea individuală apare astfel integrată într-un cadru colectiv.
În consilierea psihopedagogică, această secvență poate deschide discuții despre întrebări precum:
Unde simt că aparțin?
Care sunt grupurile importante pentru mine?
Ce tradiții ale familiei sau comunității mele consider valoroase?
Ce păstrez din ceea ce am primit de la generațiile anterioare?
Identitatea sănătoasă nu se dezvoltă în izolare. Familia, școala, grupul de prieteni și comunitatea contribuie la construirea imaginii de sine și la sentimentul de continuitate personală.
„Danțul” – spațiu al întâlnirii și relaționării
În cântec, participarea la jocul satului reprezintă momentul întâlnirii dintre oameni.
În limbajul consilierii, această secvență poate fi asociată cu dezvoltarea abilităților sociale.
Elevii pot fi invitați să reflecteze asupra felului în care intră într-un grup, inițiază o conversație, construiesc prietenii sau gestionează emoțiile care apar în situațiile sociale.
Activitatea poate porni de la o întrebare simplă:
Ce mă ajută să mă simt bine într-un grup?
Răspunsurile pot evidenția valori precum respectul, acceptarea, cooperarea, autenticitatea, încrederea și empatia.
Alegerea – între impuls, valori și responsabilitate
Personajul cântecului privește oamenii din jur și se gândește la alegerea unei fete cu care și-ar putea întemeia o familie.
Dincolo de dimensiunea tradițională a textului, această secvență poate fi valorificată pentru discutarea procesului decizional.
Adolescenții se confruntă permanent cu alegeri: prieteni, activități, traseu educațional, profesie, relații, comportamente sau stil de viață.
Profesorul consilier poate introduce un model simplu al unei decizii responsabile:
Mă opresc – mă gândesc – analizez alternativele – anticipez consecințele – aleg – îmi asum alegerea.
Astfel, cântecul devine punct de plecare pentru dezvoltarea unei competențe esențiale în viață: capacitatea de a decide conștient.
„Norocul” – între întâmplare și acțiune personală
Versurile suplimentare introduc motivul căutării norocului.
Această temă poate genera o activitate foarte potrivită pentru consiliere:
Cât din ceea ce mi se întâmplă depinde de noroc și cât depinde de mine?
Elevii pot identifica elemente pe care nu le pot controla și elemente asupra cărora pot interveni.
De exemplu, nu putem controla toate situațiile întâlnite, însă putem influența modul în care răspundem, cât efort depunem, ce ajutor solicităm și ce decizii luăm.
Activitatea contribuie la dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate și a responsabilității personale.
Propunere de activitate de consiliere
Activitatea poate purta titlul „Prin codrul alegerilor mele” și poate fi realizată individual sau cu un grup de elevi din ciclul gimnazial ori liceal.
Profesorul consilier prezintă cântecul sau un fragment al acestuia, după care elevii identifică principalele imagini:
codrul – satul – sărbătoarea – danțul – alegerea – norocul – nunta.
Pentru fiecare imagine se realizează o corespondență cu experiențele personale:
Codrul – o dificultate sau o etapă prin care trec.
Satul – comunitatea căreia îi aparțin.
Sărbătoarea – lucrurile care îmi aduc bucurie.
Danțul – relațiile și întâlnirile importante.
Alegerea – o decizie pe care trebuie să o iau.
Norocul – lucrurile pe care nu le pot controla.
Drumul – lucrurile pe care le pot face eu.
Activitatea poate continua prin completarea unei fișe de lucru și prin discuții în perechi sau în grup.
Rolul consilierului școlar
Într-o asemenea activitate, rolul profesorului consilier nu este acela de a interpreta în locul elevului, ci de a crea contexte de reflecție.
Întrebările deschise sunt mai importante decât răspunsurile prestabilite.
Consilierul poate utiliza formulări precum:
„Ce înseamnă pentru tine această imagine?”
„La ce situație din viața ta te face să te gândești?”
„Ce ai putea face diferit?”
„Cine te-ar putea sprijini?”
„Ce resurse ai deja?”
Prin asemenea întrebări, elevul este orientat spre propriile soluții și spre conștientizarea resurselor personale.
Dimensiunea intergenerațională
Un avantaj suplimentar al utilizării folclorului în educație îl reprezintă deschiderea spre dialogul dintre generații.
Elevilor li se poate propune să discute cu părinții sau bunicii despre jocurile satului, despre sărbători, despre modul în care se întâlneau tinerii și despre tradițiile locale.
O întrebare adresată familiei poate deveni:
„Cum se făcea danțul în satul vostru?”
În acest fel, activitatea de consiliere depășește spațiul școlii și contribuie la reconectarea elevilor cu istoria familiei și a comunității.
Concluzii
„Trecui asară prin codru” poate fi privit nu doar ca un cântec popular despre codru, sat, joc și dragoste, ci și ca o mică poveste despre drumul omului către ceilalți și către sine.
Codrul devine metafora drumului personal, satul exprimă apartenența, danțul reprezintă întâlnirea, iar alegerea miresei poate deveni punct de plecare pentru discutarea deciziilor importante.
Integrarea cântecului popular în activitățile de consiliere psihopedagogică permite apropierea educației socio-emoționale de patrimoniul cultural. Elevii pot descoperi astfel că în spatele unui cântec vechi se află întrebări foarte actuale:
Cine sunt? Unde aparțin? Ce aleg? Ce pot controla? Încotro merg?
Prin proiectul „Horea de sâmbătă”, cântecul tradițional poate deveni astfel nu numai patrimoniu păstrat, ci și resursă educațională vie.
Bibliografie
Bruner, J. (1996). The culture of education. Harvard University Press.
Erikson, E. H. (1968). Identity: Youth and crisis. W. W. Norton & Company.
Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. Bantam Books.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person: A therapist’s view of psychotherapy. Houghton Mifflin.
Vygotsky, L. S. (1978). Mind in society: The development of higher psychological processes. Harvard University Press.
FIȘĂ RED – „PRIN CODRUL ALEGERILOR MELE” https://www.youtube.com/watch?v=pUc9b3UxEjU&list=RDpUc9b3UxEjU&start_radio=1
Domeniu: Consiliere și orientare / Consiliere psihopedagogică
Nivel recomandat: gimnazial – liceal
Durata: 45–50 de minute
Resursă culturală: cântecul popular „Trecui asară prin codru”
Proiect: „Horea de sâmbătă” – Episodul 61
Obiectivee vizate
Elevul va fi capabil:
• să identifice emoții și experiențe sugerate de textul unui cântec;
• să reflecteze asupra propriei identități și apartenențe;
• să identifice resurse personale și sociale;
• să analizeze o situație de alegere;
• să distingă între lucrurile pe care le poate controla și cele pe care nu le poate controla;
• să formuleze o acțiune concretă pentru atingerea unui obiectiv personal.
________________________________________
1. CODRUL MEU
În cântec, personajul trece prin codru.
Imaginează-ți că viața ta din această perioadă este un drum printr-un codru.
Prin ce „codru” treci acum?
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Ce este mai dificil pe acest drum?
……………………………………………………………………
Ce te ajută să mergi înainte?
……………………………………………………………………
________________________________________
2. SATUL MEU – LOCUL ÎN CARE APARȚIN
În cântec, personajul ajunge într-un sat aflat în sărbătoare.
Completează:
Mă simt „acasă” atunci când…
……………………………………………………………………
Oamenii lângă care pot fi eu însumi/însămi sunt…
……………………………………………………………………
Un lucru important pe care l-am învățat de la familia sau comunitatea mea este…
……………………………………………………………………
________________________________________
3. DANȚUL RELAȚIILOR
„Danțul” reprezintă în cântec locul în care oamenii se întâlnesc.
Alege trei lucruri care sunt importante pentru tine într-o relație:
☐ respect
☐ sinceritate
☐ încredere
☐ umor
☐ sprijin
☐ empatie
☐ libertate
☐ responsabilitate
☐ cooperare
☐ altceva: ……………………………….
Cele mai importante trei pentru mine sunt:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
3. ……………………………….
De ce?
……………………………………………………………………
________________________________________
4. ALEGEREA
Gândește-te la o alegere pe care trebuie să o faci în perioada următoare.
Alegerea mea este:
……………………………………………………………………
PASUL 1 – Ce variante am?
Varianta A: …………………………………………………………..
Varianta B: …………………………………………………………..
Varianta C: …………………………………………………………..
PASUL 2 – Ce se poate întâmpla?
Avantajele variantei A:
……………………………………………………………………
Riscurile variantei A:
……………………………………………………………………
Avantajele variantei B:
……………………………………………………………………
Riscurile variantei B:
……………………………………………………………………
PASUL 3 – Ce contează pentru mine?
Valorile de care vreau să țin cont sunt:
……………………………………………………………………
PASUL 4 – Decizia mea
După ce analizez situația, consider că cea mai potrivită alegere este:
……………………………………………………………………
Pentru că:
……………………………………………………………………
________________________________________
5. NOROC SAU ALEGERE?
Completează tabelul imaginar al vieții tale.
Nu depinde complet de mine:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Depinde de mine:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Pot cere ajutor pentru:
……………………………………………………………………
________________________________________
6. RESURSELE MELE
Când drumul devine dificil, am nevoie să îmi amintesc ce resurse am.
Trei calități ale mele:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
3. ……………………………….
Două persoane la care pot apela:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
O experiență dificilă pe care am reușit să o depășesc:
……………………………………………………………………
Ce am învățat atunci despre mine?
……………………………………………………………………
________________________________________
7. DRUMUL MEU
Imaginează-ți că ai în față o cărare prin codru.
La începutul cărării este situația ta actuală.
La capătul ei este un obiectiv pe care vrei să îl atingi.
Obiectivul meu:
……………………………………………………………………
Primul pas pe care îl pot face:
……………………………………………………………………
Când îl voi face:
……………………………………………………………………
Cine mă poate sprijini:
……………………………………………………………………
________________________________________
8. MESAJ PENTRU MINE
Completează:
„Chiar dacă drumul meu trece uneori prin codru, eu pot…”
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
________________________________________
REFLECȚIE FINALĂ
Alege afirmația care te reprezintă cel mai bine după această activitate:
☐ Am descoperit ceva nou despre mine.
☐ Am înțeles mai bine o alegere pe care trebuie să o fac.
☐ Mi-am identificat câteva resurse personale.
☐ Am realizat cât de importanți sunt oamenii din jurul meu.
☐ Am înțeles că nu pot controla totul, dar pot controla propriile alegeri.
☐ Cântecul popular poate transmite și lecții de viață.
Un gând pe care îl iau cu mine din această activitate:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
________________________________________
Mesaj final
🌲 Fiecare om are propriul său codru de traversat.
Uneori drumul este drept, alteori trebuie să căutăm cărarea. Important este să știm cine suntem, cine merge alături de noi și încotro vrem să ajungem.
]]>
Publicat în 04. 09. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: folclor românesc resurse educaționale deschise educație prin muzică
Categorie: cultură – societate – educaţie
https://youtu.be/eUmQdIeS-aw?si=XH0rqjGPXMlqgYGG
Introducere
Cântecul popular românesc reprezintă mai mult decât o expresie artistică transmisă din generație în generație. El păstrează modele de viață, valori, emoții, forme de relaționare și reprezentări despre comunitate, iubire, familie și apartenență. Prin mesajul său direct și prin apropierea de experiențele cotidiene, folclorul poate deveni o resursă valoroasă și în activitățile de consiliere psihopedagogică.
În cadrul proiectului cultural-educațional „Horea de sâmbătă”, episodul 61 aduce în atenție cântecul „Trecui asară prin codru”, cunoscut în interpretarea lui Nicolae Mureșan. Textul conturează un univers rural tradițional în care codrul, satul, sărbătoarea, jocul și alegerea perechii de viață se leagă într-o succesiune firească.
Cântecul poate fi valorificat educațional nu doar pentru recuperarea și promovarea patrimoniului cultural, ci și pentru explorarea identității personale, a relațiilor interpersonale, a apartenenței la comunitate și a procesului de luare a deciziilor.
Cântecul popular ca resursă educațională
Folclorul oferă elevilor posibilitatea de a intra în contact cu experiențe umane exprimate într-o formă simbolică și accesibilă. Prin cântec, adolescenții pot identifica emoții, situații de viață și alegeri fără a fi nevoiți să vorbească imediat despre propriile experiențe.
Acest mecanism creează o distanță psihologică utilă. Elevul poate discuta inițial despre personajul cântecului, despre alegerile acestuia sau despre lumea prezentată și abia ulterior poate realiza conexiuni cu propria viață.
În activitatea de consiliere, cântecul popular poate facilita dezvoltarea:
• autocunoașterii;
• capacității de exprimare emoțională;
• sentimentului de apartenență;
• respectului pentru tradiție și diversitate culturală;
• capacității de luare a deciziilor;
• competențelor de comunicare și relaționare;
• reflecției asupra valorilor personale.
Codrul – spațiu al drumului interior
Primele imagini ale cântecului îl prezintă pe protagonist trecând prin codru. Codrul poate fi interpretat simbolic drept spațiu al drumului, al căutării și al întâlnirii cu sine.
Imaginea trecerii prin pădure permite formularea unor întrebări cu valoare de autocunoaștere:
Prin ce „codru” trec eu în această perioadă a vieții mele?
Pentru un adolescent, „codrul” poate însemna o alegere școlară, o relație dificilă, o schimbare, o situație de nesiguranță sau nevoia de a lua o decizie.
În acest fel, elementul folcloric se transformă într-o metaforă accesibilă pentru explorarea propriilor experiențe.
Satul și sărbătoarea – nevoia de apartenență
Ajungerea în sat și întâlnirea comunității aflate în sărbătoare introduc tema apartenenței.
Oamenii sunt descriși prin port, obiceiuri și participarea la viața comunitară. Identitatea individuală apare astfel integrată într-un cadru colectiv.
În consilierea psihopedagogică, această secvență poate deschide discuții despre întrebări precum:
Unde simt că aparțin?
Care sunt grupurile importante pentru mine?
Ce tradiții ale familiei sau comunității mele consider valoroase?
Ce păstrez din ceea ce am primit de la generațiile anterioare?
Identitatea sănătoasă nu se dezvoltă în izolare. Familia, școala, grupul de prieteni și comunitatea contribuie la construirea imaginii de sine și la sentimentul de continuitate personală.
„Danțul” – spațiu al întâlnirii și relaționării
În cântec, participarea la jocul satului reprezintă momentul întâlnirii dintre oameni.
În limbajul consilierii, această secvență poate fi asociată cu dezvoltarea abilităților sociale.
Elevii pot fi invitați să reflecteze asupra felului în care intră într-un grup, inițiază o conversație, construiesc prietenii sau gestionează emoțiile care apar în situațiile sociale.
Activitatea poate porni de la o întrebare simplă:
Ce mă ajută să mă simt bine într-un grup?
Răspunsurile pot evidenția valori precum respectul, acceptarea, cooperarea, autenticitatea, încrederea și empatia.
Alegerea – între impuls, valori și responsabilitate
Personajul cântecului privește oamenii din jur și se gândește la alegerea unei fete cu care și-ar putea întemeia o familie.
Dincolo de dimensiunea tradițională a textului, această secvență poate fi valorificată pentru discutarea procesului decizional.
Adolescenții se confruntă permanent cu alegeri: prieteni, activități, traseu educațional, profesie, relații, comportamente sau stil de viață.
Profesorul consilier poate introduce un model simplu al unei decizii responsabile:
Mă opresc – mă gândesc – analizez alternativele – anticipez consecințele – aleg – îmi asum alegerea.
Astfel, cântecul devine punct de plecare pentru dezvoltarea unei competențe esențiale în viață: capacitatea de a decide conștient.
„Norocul” – între întâmplare și acțiune personală
Versurile suplimentare introduc motivul căutării norocului.
Această temă poate genera o activitate foarte potrivită pentru consiliere:
Cât din ceea ce mi se întâmplă depinde de noroc și cât depinde de mine?
Elevii pot identifica elemente pe care nu le pot controla și elemente asupra cărora pot interveni.
De exemplu, nu putem controla toate situațiile întâlnite, însă putem influența modul în care răspundem, cât efort depunem, ce ajutor solicităm și ce decizii luăm.
Activitatea contribuie la dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate și a responsabilității personale.
Propunere de activitate de consiliere
Activitatea poate purta titlul „Prin codrul alegerilor mele” și poate fi realizată individual sau cu un grup de elevi din ciclul gimnazial ori liceal.
Profesorul consilier prezintă cântecul sau un fragment al acestuia, după care elevii identifică principalele imagini:
codrul – satul – sărbătoarea – danțul – alegerea – norocul – nunta.
Pentru fiecare imagine se realizează o corespondență cu experiențele personale:
Codrul – o dificultate sau o etapă prin care trec.
Satul – comunitatea căreia îi aparțin.
Sărbătoarea – lucrurile care îmi aduc bucurie.
Danțul – relațiile și întâlnirile importante.
Alegerea – o decizie pe care trebuie să o iau.
Norocul – lucrurile pe care nu le pot controla.
Drumul – lucrurile pe care le pot face eu.
Activitatea poate continua prin completarea unei fișe de lucru și prin discuții în perechi sau în grup.
Rolul consilierului școlar
Într-o asemenea activitate, rolul profesorului consilier nu este acela de a interpreta în locul elevului, ci de a crea contexte de reflecție.
Întrebările deschise sunt mai importante decât răspunsurile prestabilite.
Consilierul poate utiliza formulări precum:
„Ce înseamnă pentru tine această imagine?”
„La ce situație din viața ta te face să te gândești?”
„Ce ai putea face diferit?”
„Cine te-ar putea sprijini?”
„Ce resurse ai deja?”
Prin asemenea întrebări, elevul este orientat spre propriile soluții și spre conștientizarea resurselor personale.
Dimensiunea intergenerațională
Un avantaj suplimentar al utilizării folclorului în educație îl reprezintă deschiderea spre dialogul dintre generații.
Elevilor li se poate propune să discute cu părinții sau bunicii despre jocurile satului, despre sărbători, despre modul în care se întâlneau tinerii și despre tradițiile locale.
O întrebare adresată familiei poate deveni:
„Cum se făcea danțul în satul vostru?”
În acest fel, activitatea de consiliere depășește spațiul școlii și contribuie la reconectarea elevilor cu istoria familiei și a comunității.
Concluzii
„Trecui asară prin codru” poate fi privit nu doar ca un cântec popular despre codru, sat, joc și dragoste, ci și ca o mică poveste despre drumul omului către ceilalți și către sine.
Codrul devine metafora drumului personal, satul exprimă apartenența, danțul reprezintă întâlnirea, iar alegerea miresei poate deveni punct de plecare pentru discutarea deciziilor importante.
Integrarea cântecului popular în activitățile de consiliere psihopedagogică permite apropierea educației socio-emoționale de patrimoniul cultural. Elevii pot descoperi astfel că în spatele unui cântec vechi se află întrebări foarte actuale:
Cine sunt? Unde aparțin? Ce aleg? Ce pot controla? Încotro merg?
Prin proiectul „Horea de sâmbătă”, cântecul tradițional poate deveni astfel nu numai patrimoniu păstrat, ci și resursă educațională vie.
Bibliografie
Bruner, J. (1996). The culture of education. Harvard University Press.
Erikson, E. H. (1968). Identity: Youth and crisis. W. W. Norton & Company.
Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. Bantam Books.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person: A therapist’s view of psychotherapy. Houghton Mifflin.
Vygotsky, L. S. (1978). Mind in society: The development of higher psychological processes. Harvard University Press.
FIȘĂ RED – „PRIN CODRUL ALEGERILOR MELE” https://www.youtube.com/watch?v=pUc9b3UxEjU&list=RDpUc9b3UxEjU&start_radio=1
Domeniu: Consiliere și orientare / Consiliere psihopedagogică
Nivel recomandat: gimnazial – liceal
Durata: 45–50 de minute
Resursă culturală: cântecul popular „Trecui asară prin codru”
Proiect: „Horea de sâmbătă” – Episodul 61
Obiectivee vizate
Elevul va fi capabil:
• să identifice emoții și experiențe sugerate de textul unui cântec;
• să reflecteze asupra propriei identități și apartenențe;
• să identifice resurse personale și sociale;
• să analizeze o situație de alegere;
• să distingă între lucrurile pe care le poate controla și cele pe care nu le poate controla;
• să formuleze o acțiune concretă pentru atingerea unui obiectiv personal.
________________________________________
1. CODRUL MEU
În cântec, personajul trece prin codru.
Imaginează-ți că viața ta din această perioadă este un drum printr-un codru.
Prin ce „codru” treci acum?
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Ce este mai dificil pe acest drum?
……………………………………………………………………
Ce te ajută să mergi înainte?
……………………………………………………………………
________________________________________
2. SATUL MEU – LOCUL ÎN CARE APARȚIN
În cântec, personajul ajunge într-un sat aflat în sărbătoare.
Completează:
Mă simt „acasă” atunci când…
……………………………………………………………………
Oamenii lângă care pot fi eu însumi/însămi sunt…
……………………………………………………………………
Un lucru important pe care l-am învățat de la familia sau comunitatea mea este…
……………………………………………………………………
________________________________________
3. DANȚUL RELAȚIILOR
„Danțul” reprezintă în cântec locul în care oamenii se întâlnesc.
Alege trei lucruri care sunt importante pentru tine într-o relație:
☐ respect
☐ sinceritate
☐ încredere
☐ umor
☐ sprijin
☐ empatie
☐ libertate
☐ responsabilitate
☐ cooperare
☐ altceva: ……………………………….
Cele mai importante trei pentru mine sunt:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
3. ……………………………….
De ce?
……………………………………………………………………
________________________________________
4. ALEGEREA
Gândește-te la o alegere pe care trebuie să o faci în perioada următoare.
Alegerea mea este:
……………………………………………………………………
PASUL 1 – Ce variante am?
Varianta A: …………………………………………………………..
Varianta B: …………………………………………………………..
Varianta C: …………………………………………………………..
PASUL 2 – Ce se poate întâmpla?
Avantajele variantei A:
……………………………………………………………………
Riscurile variantei A:
……………………………………………………………………
Avantajele variantei B:
……………………………………………………………………
Riscurile variantei B:
……………………………………………………………………
PASUL 3 – Ce contează pentru mine?
Valorile de care vreau să țin cont sunt:
……………………………………………………………………
PASUL 4 – Decizia mea
După ce analizez situația, consider că cea mai potrivită alegere este:
……………………………………………………………………
Pentru că:
……………………………………………………………………
________________________________________
5. NOROC SAU ALEGERE?
Completează tabelul imaginar al vieții tale.
Nu depinde complet de mine:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Depinde de mine:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Pot cere ajutor pentru:
……………………………………………………………………
________________________________________
6. RESURSELE MELE
Când drumul devine dificil, am nevoie să îmi amintesc ce resurse am.
Trei calități ale mele:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
3. ……………………………….
Două persoane la care pot apela:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
O experiență dificilă pe care am reușit să o depășesc:
……………………………………………………………………
Ce am învățat atunci despre mine?
……………………………………………………………………
________________________________________
7. DRUMUL MEU
Imaginează-ți că ai în față o cărare prin codru.
La începutul cărării este situația ta actuală.
La capătul ei este un obiectiv pe care vrei să îl atingi.
Obiectivul meu:
……………………………………………………………………
Primul pas pe care îl pot face:
……………………………………………………………………
Când îl voi face:
……………………………………………………………………
Cine mă poate sprijini:
……………………………………………………………………
________________________________________
8. MESAJ PENTRU MINE
Completează:
„Chiar dacă drumul meu trece uneori prin codru, eu pot…”
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
________________________________________
REFLECȚIE FINALĂ
Alege afirmația care te reprezintă cel mai bine după această activitate:
☐ Am descoperit ceva nou despre mine.
☐ Am înțeles mai bine o alegere pe care trebuie să o fac.
☐ Mi-am identificat câteva resurse personale.
☐ Am realizat cât de importanți sunt oamenii din jurul meu.
☐ Am înțeles că nu pot controla totul, dar pot controla propriile alegeri.
☐ Cântecul popular poate transmite și lecții de viață.
Un gând pe care îl iau cu mine din această activitate:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
________________________________________
Mesaj final
🌲 Fiecare om are propriul său codru de traversat.
Uneori drumul este drept, alteori trebuie să căutăm cărarea. Important este să știm cine suntem, cine merge alături de noi și încotro vrem să ajungem.
]]>
https://youtu.be/eUmQdIeS-aw?si=XH0rqjGPXMlqgYGG
Introducere
Cântecul popular românesc reprezintă mai mult decât o expresie artistică transmisă din generație în generație. El păstrează modele de viață, valori, emoții, forme de relaționare și reprezentări despre comunitate, iubire, familie și apartenență. Prin mesajul său direct și prin apropierea de experiențele cotidiene, folclorul poate deveni o resursă valoroasă și în activitățile de consiliere psihopedagogică.
În cadrul proiectului cultural-educațional „Horea de sâmbătă”, episodul 61 aduce în atenție cântecul „Trecui asară prin codru”, cunoscut în interpretarea lui Nicolae Mureșan. Textul conturează un univers rural tradițional în care codrul, satul, sărbătoarea, jocul și alegerea perechii de viață se leagă într-o succesiune firească.
Cântecul poate fi valorificat educațional nu doar pentru recuperarea și promovarea patrimoniului cultural, ci și pentru explorarea identității personale, a relațiilor interpersonale, a apartenenței la comunitate și a procesului de luare a deciziilor.
Cântecul popular ca resursă educațională
Folclorul oferă elevilor posibilitatea de a intra în contact cu experiențe umane exprimate într-o formă simbolică și accesibilă. Prin cântec, adolescenții pot identifica emoții, situații de viață și alegeri fără a fi nevoiți să vorbească imediat despre propriile experiențe.
Acest mecanism creează o distanță psihologică utilă. Elevul poate discuta inițial despre personajul cântecului, despre alegerile acestuia sau despre lumea prezentată și abia ulterior poate realiza conexiuni cu propria viață.
În activitatea de consiliere, cântecul popular poate facilita dezvoltarea:
• autocunoașterii;
• capacității de exprimare emoțională;
• sentimentului de apartenență;
• respectului pentru tradiție și diversitate culturală;
• capacității de luare a deciziilor;
• competențelor de comunicare și relaționare;
• reflecției asupra valorilor personale.
Codrul – spațiu al drumului interior
Primele imagini ale cântecului îl prezintă pe protagonist trecând prin codru. Codrul poate fi interpretat simbolic drept spațiu al drumului, al căutării și al întâlnirii cu sine.
Imaginea trecerii prin pădure permite formularea unor întrebări cu valoare de autocunoaștere:
Prin ce „codru” trec eu în această perioadă a vieții mele?
Pentru un adolescent, „codrul” poate însemna o alegere școlară, o relație dificilă, o schimbare, o situație de nesiguranță sau nevoia de a lua o decizie.
În acest fel, elementul folcloric se transformă într-o metaforă accesibilă pentru explorarea propriilor experiențe.
Satul și sărbătoarea – nevoia de apartenență
Ajungerea în sat și întâlnirea comunității aflate în sărbătoare introduc tema apartenenței.
Oamenii sunt descriși prin port, obiceiuri și participarea la viața comunitară. Identitatea individuală apare astfel integrată într-un cadru colectiv.
În consilierea psihopedagogică, această secvență poate deschide discuții despre întrebări precum:
Unde simt că aparțin?
Care sunt grupurile importante pentru mine?
Ce tradiții ale familiei sau comunității mele consider valoroase?
Ce păstrez din ceea ce am primit de la generațiile anterioare?
Identitatea sănătoasă nu se dezvoltă în izolare. Familia, școala, grupul de prieteni și comunitatea contribuie la construirea imaginii de sine și la sentimentul de continuitate personală.
„Danțul” – spațiu al întâlnirii și relaționării
În cântec, participarea la jocul satului reprezintă momentul întâlnirii dintre oameni.
În limbajul consilierii, această secvență poate fi asociată cu dezvoltarea abilităților sociale.
Elevii pot fi invitați să reflecteze asupra felului în care intră într-un grup, inițiază o conversație, construiesc prietenii sau gestionează emoțiile care apar în situațiile sociale.
Activitatea poate porni de la o întrebare simplă:
Ce mă ajută să mă simt bine într-un grup?
Răspunsurile pot evidenția valori precum respectul, acceptarea, cooperarea, autenticitatea, încrederea și empatia.
Alegerea – între impuls, valori și responsabilitate
Personajul cântecului privește oamenii din jur și se gândește la alegerea unei fete cu care și-ar putea întemeia o familie.
Dincolo de dimensiunea tradițională a textului, această secvență poate fi valorificată pentru discutarea procesului decizional.
Adolescenții se confruntă permanent cu alegeri: prieteni, activități, traseu educațional, profesie, relații, comportamente sau stil de viață.
Profesorul consilier poate introduce un model simplu al unei decizii responsabile:
Mă opresc – mă gândesc – analizez alternativele – anticipez consecințele – aleg – îmi asum alegerea.
Astfel, cântecul devine punct de plecare pentru dezvoltarea unei competențe esențiale în viață: capacitatea de a decide conștient.
„Norocul” – între întâmplare și acțiune personală
Versurile suplimentare introduc motivul căutării norocului.
Această temă poate genera o activitate foarte potrivită pentru consiliere:
Cât din ceea ce mi se întâmplă depinde de noroc și cât depinde de mine?
Elevii pot identifica elemente pe care nu le pot controla și elemente asupra cărora pot interveni.
De exemplu, nu putem controla toate situațiile întâlnite, însă putem influența modul în care răspundem, cât efort depunem, ce ajutor solicităm și ce decizii luăm.
Activitatea contribuie la dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate și a responsabilității personale.
Propunere de activitate de consiliere
Activitatea poate purta titlul „Prin codrul alegerilor mele” și poate fi realizată individual sau cu un grup de elevi din ciclul gimnazial ori liceal.
Profesorul consilier prezintă cântecul sau un fragment al acestuia, după care elevii identifică principalele imagini:
codrul – satul – sărbătoarea – danțul – alegerea – norocul – nunta.
Pentru fiecare imagine se realizează o corespondență cu experiențele personale:
Codrul – o dificultate sau o etapă prin care trec.
Satul – comunitatea căreia îi aparțin.
Sărbătoarea – lucrurile care îmi aduc bucurie.
Danțul – relațiile și întâlnirile importante.
Alegerea – o decizie pe care trebuie să o iau.
Norocul – lucrurile pe care nu le pot controla.
Drumul – lucrurile pe care le pot face eu.
Activitatea poate continua prin completarea unei fișe de lucru și prin discuții în perechi sau în grup.
Rolul consilierului școlar
Într-o asemenea activitate, rolul profesorului consilier nu este acela de a interpreta în locul elevului, ci de a crea contexte de reflecție.
Întrebările deschise sunt mai importante decât răspunsurile prestabilite.
Consilierul poate utiliza formulări precum:
„Ce înseamnă pentru tine această imagine?”
„La ce situație din viața ta te face să te gândești?”
„Ce ai putea face diferit?”
„Cine te-ar putea sprijini?”
„Ce resurse ai deja?”
Prin asemenea întrebări, elevul este orientat spre propriile soluții și spre conștientizarea resurselor personale.
Dimensiunea intergenerațională
Un avantaj suplimentar al utilizării folclorului în educație îl reprezintă deschiderea spre dialogul dintre generații.
Elevilor li se poate propune să discute cu părinții sau bunicii despre jocurile satului, despre sărbători, despre modul în care se întâlneau tinerii și despre tradițiile locale.
O întrebare adresată familiei poate deveni:
„Cum se făcea danțul în satul vostru?”
În acest fel, activitatea de consiliere depășește spațiul școlii și contribuie la reconectarea elevilor cu istoria familiei și a comunității.
Concluzii
„Trecui asară prin codru” poate fi privit nu doar ca un cântec popular despre codru, sat, joc și dragoste, ci și ca o mică poveste despre drumul omului către ceilalți și către sine.
Codrul devine metafora drumului personal, satul exprimă apartenența, danțul reprezintă întâlnirea, iar alegerea miresei poate deveni punct de plecare pentru discutarea deciziilor importante.
Integrarea cântecului popular în activitățile de consiliere psihopedagogică permite apropierea educației socio-emoționale de patrimoniul cultural. Elevii pot descoperi astfel că în spatele unui cântec vechi se află întrebări foarte actuale:
Cine sunt? Unde aparțin? Ce aleg? Ce pot controla? Încotro merg?
Prin proiectul „Horea de sâmbătă”, cântecul tradițional poate deveni astfel nu numai patrimoniu păstrat, ci și resursă educațională vie.
Bibliografie
Bruner, J. (1996). The culture of education. Harvard University Press.
Erikson, E. H. (1968). Identity: Youth and crisis. W. W. Norton & Company.
Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. Bantam Books.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person: A therapist’s view of psychotherapy. Houghton Mifflin.
Vygotsky, L. S. (1978). Mind in society: The development of higher psychological processes. Harvard University Press.
FIȘĂ RED – „PRIN CODRUL ALEGERILOR MELE” https://www.youtube.com/watch?v=pUc9b3UxEjU&list=RDpUc9b3UxEjU&start_radio=1
Domeniu: Consiliere și orientare / Consiliere psihopedagogică
Nivel recomandat: gimnazial – liceal
Durata: 45–50 de minute
Resursă culturală: cântecul popular „Trecui asară prin codru”
Proiect: „Horea de sâmbătă” – Episodul 61
Obiectivee vizate
Elevul va fi capabil:
• să identifice emoții și experiențe sugerate de textul unui cântec;
• să reflecteze asupra propriei identități și apartenențe;
• să identifice resurse personale și sociale;
• să analizeze o situație de alegere;
• să distingă între lucrurile pe care le poate controla și cele pe care nu le poate controla;
• să formuleze o acțiune concretă pentru atingerea unui obiectiv personal.
________________________________________
1. CODRUL MEU
În cântec, personajul trece prin codru.
Imaginează-ți că viața ta din această perioadă este un drum printr-un codru.
Prin ce „codru” treci acum?
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Ce este mai dificil pe acest drum?
……………………………………………………………………
Ce te ajută să mergi înainte?
……………………………………………………………………
________________________________________
2. SATUL MEU – LOCUL ÎN CARE APARȚIN
În cântec, personajul ajunge într-un sat aflat în sărbătoare.
Completează:
Mă simt „acasă” atunci când…
……………………………………………………………………
Oamenii lângă care pot fi eu însumi/însămi sunt…
……………………………………………………………………
Un lucru important pe care l-am învățat de la familia sau comunitatea mea este…
……………………………………………………………………
________________________________________
3. DANȚUL RELAȚIILOR
„Danțul” reprezintă în cântec locul în care oamenii se întâlnesc.
Alege trei lucruri care sunt importante pentru tine într-o relație:
☐ respect
☐ sinceritate
☐ încredere
☐ umor
☐ sprijin
☐ empatie
☐ libertate
☐ responsabilitate
☐ cooperare
☐ altceva: ……………………………….
Cele mai importante trei pentru mine sunt:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
3. ……………………………….
De ce?
……………………………………………………………………
________________________________________
4. ALEGEREA
Gândește-te la o alegere pe care trebuie să o faci în perioada următoare.
Alegerea mea este:
……………………………………………………………………
PASUL 1 – Ce variante am?
Varianta A: …………………………………………………………..
Varianta B: …………………………………………………………..
Varianta C: …………………………………………………………..
PASUL 2 – Ce se poate întâmpla?
Avantajele variantei A:
……………………………………………………………………
Riscurile variantei A:
……………………………………………………………………
Avantajele variantei B:
……………………………………………………………………
Riscurile variantei B:
……………………………………………………………………
PASUL 3 – Ce contează pentru mine?
Valorile de care vreau să țin cont sunt:
……………………………………………………………………
PASUL 4 – Decizia mea
După ce analizez situația, consider că cea mai potrivită alegere este:
……………………………………………………………………
Pentru că:
……………………………………………………………………
________________________________________
5. NOROC SAU ALEGERE?
Completează tabelul imaginar al vieții tale.
Nu depinde complet de mine:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Depinde de mine:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Pot cere ajutor pentru:
……………………………………………………………………
________________________________________
6. RESURSELE MELE
Când drumul devine dificil, am nevoie să îmi amintesc ce resurse am.
Trei calități ale mele:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
3. ……………………………….
Două persoane la care pot apela:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
O experiență dificilă pe care am reușit să o depășesc:
……………………………………………………………………
Ce am învățat atunci despre mine?
……………………………………………………………………
________________________________________
7. DRUMUL MEU
Imaginează-ți că ai în față o cărare prin codru.
La începutul cărării este situația ta actuală.
La capătul ei este un obiectiv pe care vrei să îl atingi.
Obiectivul meu:
……………………………………………………………………
Primul pas pe care îl pot face:
……………………………………………………………………
Când îl voi face:
……………………………………………………………………
Cine mă poate sprijini:
……………………………………………………………………
________________________________________
8. MESAJ PENTRU MINE
Completează:
„Chiar dacă drumul meu trece uneori prin codru, eu pot…”
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
________________________________________
REFLECȚIE FINALĂ
Alege afirmația care te reprezintă cel mai bine după această activitate:
☐ Am descoperit ceva nou despre mine.
☐ Am înțeles mai bine o alegere pe care trebuie să o fac.
☐ Mi-am identificat câteva resurse personale.
☐ Am realizat cât de importanți sunt oamenii din jurul meu.
☐ Am înțeles că nu pot controla totul, dar pot controla propriile alegeri.
☐ Cântecul popular poate transmite și lecții de viață.
Un gând pe care îl iau cu mine din această activitate:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
________________________________________
Mesaj final
🌲 Fiecare om are propriul său codru de traversat.
Uneori drumul este drept, alteori trebuie să căutăm cărarea. Important este să știm cine suntem, cine merge alături de noi și încotro vrem să ajungem.
]]>
Publicat în 04. 09. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: folclor românesc resurse educaționale deschise educație prin muzică
Categorie: cultură – societate – educaţie
https://youtu.be/eUmQdIeS-aw?si=XH0rqjGPXMlqgYGG
Introducere
Cântecul popular românesc reprezintă mai mult decât o expresie artistică transmisă din generație în generație. El păstrează modele de viață, valori, emoții, forme de relaționare și reprezentări despre comunitate, iubire, familie și apartenență. Prin mesajul său direct și prin apropierea de experiențele cotidiene, folclorul poate deveni o resursă valoroasă și în activitățile de consiliere psihopedagogică.
În cadrul proiectului cultural-educațional „Horea de sâmbătă”, episodul 61 aduce în atenție cântecul „Trecui asară prin codru”, cunoscut în interpretarea lui Nicolae Mureșan. Textul conturează un univers rural tradițional în care codrul, satul, sărbătoarea, jocul și alegerea perechii de viață se leagă într-o succesiune firească.
Cântecul poate fi valorificat educațional nu doar pentru recuperarea și promovarea patrimoniului cultural, ci și pentru explorarea identității personale, a relațiilor interpersonale, a apartenenței la comunitate și a procesului de luare a deciziilor.
Cântecul popular ca resursă educațională
Folclorul oferă elevilor posibilitatea de a intra în contact cu experiențe umane exprimate într-o formă simbolică și accesibilă. Prin cântec, adolescenții pot identifica emoții, situații de viață și alegeri fără a fi nevoiți să vorbească imediat despre propriile experiențe.
Acest mecanism creează o distanță psihologică utilă. Elevul poate discuta inițial despre personajul cântecului, despre alegerile acestuia sau despre lumea prezentată și abia ulterior poate realiza conexiuni cu propria viață.
În activitatea de consiliere, cântecul popular poate facilita dezvoltarea:
• autocunoașterii;
• capacității de exprimare emoțională;
• sentimentului de apartenență;
• respectului pentru tradiție și diversitate culturală;
• capacității de luare a deciziilor;
• competențelor de comunicare și relaționare;
• reflecției asupra valorilor personale.
Codrul – spațiu al drumului interior
Primele imagini ale cântecului îl prezintă pe protagonist trecând prin codru. Codrul poate fi interpretat simbolic drept spațiu al drumului, al căutării și al întâlnirii cu sine.
Imaginea trecerii prin pădure permite formularea unor întrebări cu valoare de autocunoaștere:
Prin ce „codru” trec eu în această perioadă a vieții mele?
Pentru un adolescent, „codrul” poate însemna o alegere școlară, o relație dificilă, o schimbare, o situație de nesiguranță sau nevoia de a lua o decizie.
În acest fel, elementul folcloric se transformă într-o metaforă accesibilă pentru explorarea propriilor experiențe.
Satul și sărbătoarea – nevoia de apartenență
Ajungerea în sat și întâlnirea comunității aflate în sărbătoare introduc tema apartenenței.
Oamenii sunt descriși prin port, obiceiuri și participarea la viața comunitară. Identitatea individuală apare astfel integrată într-un cadru colectiv.
În consilierea psihopedagogică, această secvență poate deschide discuții despre întrebări precum:
Unde simt că aparțin?
Care sunt grupurile importante pentru mine?
Ce tradiții ale familiei sau comunității mele consider valoroase?
Ce păstrez din ceea ce am primit de la generațiile anterioare?
Identitatea sănătoasă nu se dezvoltă în izolare. Familia, școala, grupul de prieteni și comunitatea contribuie la construirea imaginii de sine și la sentimentul de continuitate personală.
„Danțul” – spațiu al întâlnirii și relaționării
În cântec, participarea la jocul satului reprezintă momentul întâlnirii dintre oameni.
În limbajul consilierii, această secvență poate fi asociată cu dezvoltarea abilităților sociale.
Elevii pot fi invitați să reflecteze asupra felului în care intră într-un grup, inițiază o conversație, construiesc prietenii sau gestionează emoțiile care apar în situațiile sociale.
Activitatea poate porni de la o întrebare simplă:
Ce mă ajută să mă simt bine într-un grup?
Răspunsurile pot evidenția valori precum respectul, acceptarea, cooperarea, autenticitatea, încrederea și empatia.
Alegerea – între impuls, valori și responsabilitate
Personajul cântecului privește oamenii din jur și se gândește la alegerea unei fete cu care și-ar putea întemeia o familie.
Dincolo de dimensiunea tradițională a textului, această secvență poate fi valorificată pentru discutarea procesului decizional.
Adolescenții se confruntă permanent cu alegeri: prieteni, activități, traseu educațional, profesie, relații, comportamente sau stil de viață.
Profesorul consilier poate introduce un model simplu al unei decizii responsabile:
Mă opresc – mă gândesc – analizez alternativele – anticipez consecințele – aleg – îmi asum alegerea.
Astfel, cântecul devine punct de plecare pentru dezvoltarea unei competențe esențiale în viață: capacitatea de a decide conștient.
„Norocul” – între întâmplare și acțiune personală
Versurile suplimentare introduc motivul căutării norocului.
Această temă poate genera o activitate foarte potrivită pentru consiliere:
Cât din ceea ce mi se întâmplă depinde de noroc și cât depinde de mine?
Elevii pot identifica elemente pe care nu le pot controla și elemente asupra cărora pot interveni.
De exemplu, nu putem controla toate situațiile întâlnite, însă putem influența modul în care răspundem, cât efort depunem, ce ajutor solicităm și ce decizii luăm.
Activitatea contribuie la dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate și a responsabilității personale.
Propunere de activitate de consiliere
Activitatea poate purta titlul „Prin codrul alegerilor mele” și poate fi realizată individual sau cu un grup de elevi din ciclul gimnazial ori liceal.
Profesorul consilier prezintă cântecul sau un fragment al acestuia, după care elevii identifică principalele imagini:
codrul – satul – sărbătoarea – danțul – alegerea – norocul – nunta.
Pentru fiecare imagine se realizează o corespondență cu experiențele personale:
Codrul – o dificultate sau o etapă prin care trec.
Satul – comunitatea căreia îi aparțin.
Sărbătoarea – lucrurile care îmi aduc bucurie.
Danțul – relațiile și întâlnirile importante.
Alegerea – o decizie pe care trebuie să o iau.
Norocul – lucrurile pe care nu le pot controla.
Drumul – lucrurile pe care le pot face eu.
Activitatea poate continua prin completarea unei fișe de lucru și prin discuții în perechi sau în grup.
Rolul consilierului școlar
Într-o asemenea activitate, rolul profesorului consilier nu este acela de a interpreta în locul elevului, ci de a crea contexte de reflecție.
Întrebările deschise sunt mai importante decât răspunsurile prestabilite.
Consilierul poate utiliza formulări precum:
„Ce înseamnă pentru tine această imagine?”
„La ce situație din viața ta te face să te gândești?”
„Ce ai putea face diferit?”
„Cine te-ar putea sprijini?”
„Ce resurse ai deja?”
Prin asemenea întrebări, elevul este orientat spre propriile soluții și spre conștientizarea resurselor personale.
Dimensiunea intergenerațională
Un avantaj suplimentar al utilizării folclorului în educație îl reprezintă deschiderea spre dialogul dintre generații.
Elevilor li se poate propune să discute cu părinții sau bunicii despre jocurile satului, despre sărbători, despre modul în care se întâlneau tinerii și despre tradițiile locale.
O întrebare adresată familiei poate deveni:
„Cum se făcea danțul în satul vostru?”
În acest fel, activitatea de consiliere depășește spațiul școlii și contribuie la reconectarea elevilor cu istoria familiei și a comunității.
Concluzii
„Trecui asară prin codru” poate fi privit nu doar ca un cântec popular despre codru, sat, joc și dragoste, ci și ca o mică poveste despre drumul omului către ceilalți și către sine.
Codrul devine metafora drumului personal, satul exprimă apartenența, danțul reprezintă întâlnirea, iar alegerea miresei poate deveni punct de plecare pentru discutarea deciziilor importante.
Integrarea cântecului popular în activitățile de consiliere psihopedagogică permite apropierea educației socio-emoționale de patrimoniul cultural. Elevii pot descoperi astfel că în spatele unui cântec vechi se află întrebări foarte actuale:
Cine sunt? Unde aparțin? Ce aleg? Ce pot controla? Încotro merg?
Prin proiectul „Horea de sâmbătă”, cântecul tradițional poate deveni astfel nu numai patrimoniu păstrat, ci și resursă educațională vie.
Bibliografie
Bruner, J. (1996). The culture of education. Harvard University Press.
Erikson, E. H. (1968). Identity: Youth and crisis. W. W. Norton & Company.
Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. Bantam Books.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person: A therapist’s view of psychotherapy. Houghton Mifflin.
Vygotsky, L. S. (1978). Mind in society: The development of higher psychological processes. Harvard University Press.
FIȘĂ RED – „PRIN CODRUL ALEGERILOR MELE” https://www.youtube.com/watch?v=pUc9b3UxEjU&list=RDpUc9b3UxEjU&start_radio=1
Domeniu: Consiliere și orientare / Consiliere psihopedagogică
Nivel recomandat: gimnazial – liceal
Durata: 45–50 de minute
Resursă culturală: cântecul popular „Trecui asară prin codru”
Proiect: „Horea de sâmbătă” – Episodul 61
Obiectivee vizate
Elevul va fi capabil:
• să identifice emoții și experiențe sugerate de textul unui cântec;
• să reflecteze asupra propriei identități și apartenențe;
• să identifice resurse personale și sociale;
• să analizeze o situație de alegere;
• să distingă între lucrurile pe care le poate controla și cele pe care nu le poate controla;
• să formuleze o acțiune concretă pentru atingerea unui obiectiv personal.
________________________________________
1. CODRUL MEU
În cântec, personajul trece prin codru.
Imaginează-ți că viața ta din această perioadă este un drum printr-un codru.
Prin ce „codru” treci acum?
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Ce este mai dificil pe acest drum?
……………………………………………………………………
Ce te ajută să mergi înainte?
……………………………………………………………………
________________________________________
2. SATUL MEU – LOCUL ÎN CARE APARȚIN
În cântec, personajul ajunge într-un sat aflat în sărbătoare.
Completează:
Mă simt „acasă” atunci când…
……………………………………………………………………
Oamenii lângă care pot fi eu însumi/însămi sunt…
……………………………………………………………………
Un lucru important pe care l-am învățat de la familia sau comunitatea mea este…
……………………………………………………………………
________________________________________
3. DANȚUL RELAȚIILOR
„Danțul” reprezintă în cântec locul în care oamenii se întâlnesc.
Alege trei lucruri care sunt importante pentru tine într-o relație:
☐ respect
☐ sinceritate
☐ încredere
☐ umor
☐ sprijin
☐ empatie
☐ libertate
☐ responsabilitate
☐ cooperare
☐ altceva: ……………………………….
Cele mai importante trei pentru mine sunt:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
3. ……………………………….
De ce?
……………………………………………………………………
________________________________________
4. ALEGEREA
Gândește-te la o alegere pe care trebuie să o faci în perioada următoare.
Alegerea mea este:
……………………………………………………………………
PASUL 1 – Ce variante am?
Varianta A: …………………………………………………………..
Varianta B: …………………………………………………………..
Varianta C: …………………………………………………………..
PASUL 2 – Ce se poate întâmpla?
Avantajele variantei A:
……………………………………………………………………
Riscurile variantei A:
……………………………………………………………………
Avantajele variantei B:
……………………………………………………………………
Riscurile variantei B:
……………………………………………………………………
PASUL 3 – Ce contează pentru mine?
Valorile de care vreau să țin cont sunt:
……………………………………………………………………
PASUL 4 – Decizia mea
După ce analizez situația, consider că cea mai potrivită alegere este:
……………………………………………………………………
Pentru că:
……………………………………………………………………
________________________________________
5. NOROC SAU ALEGERE?
Completează tabelul imaginar al vieții tale.
Nu depinde complet de mine:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Depinde de mine:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Pot cere ajutor pentru:
……………………………………………………………………
________________________________________
6. RESURSELE MELE
Când drumul devine dificil, am nevoie să îmi amintesc ce resurse am.
Trei calități ale mele:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
3. ……………………………….
Două persoane la care pot apela:
1. ……………………………….
2. ……………………………….
O experiență dificilă pe care am reușit să o depășesc:
……………………………………………………………………
Ce am învățat atunci despre mine?
……………………………………………………………………
________________________________________
7. DRUMUL MEU
Imaginează-ți că ai în față o cărare prin codru.
La începutul cărării este situația ta actuală.
La capătul ei este un obiectiv pe care vrei să îl atingi.
Obiectivul meu:
……………………………………………………………………
Primul pas pe care îl pot face:
……………………………………………………………………
Când îl voi face:
……………………………………………………………………
Cine mă poate sprijini:
……………………………………………………………………
________________________________________
8. MESAJ PENTRU MINE
Completează:
„Chiar dacă drumul meu trece uneori prin codru, eu pot…”
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
________________________________________
REFLECȚIE FINALĂ
Alege afirmația care te reprezintă cel mai bine după această activitate:
☐ Am descoperit ceva nou despre mine.
☐ Am înțeles mai bine o alegere pe care trebuie să o fac.
☐ Mi-am identificat câteva resurse personale.
☐ Am realizat cât de importanți sunt oamenii din jurul meu.
☐ Am înțeles că nu pot controla totul, dar pot controla propriile alegeri.
☐ Cântecul popular poate transmite și lecții de viață.
Un gând pe care îl iau cu mine din această activitate:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
________________________________________
Mesaj final
🌲 Fiecare om are propriul său codru de traversat.
Uneori drumul este drept, alteori trebuie să căutăm cărarea. Important este să știm cine suntem, cine merge alături de noi și încotro vrem să ajungem.
]]>
https://www.youtube.com/watch?v=hV3hpbvhp98&list=PLLC5-R08oIo4U4GabU1pvrtbvtdEQXL1l&index=54
Argument
„Ceea ce ne lipsește ne poate spune multe despre ceea ce prețuim. Pornind de la episodul 60 al proiectului «Horea de Sâmbătă», propun o modalitate de transformare a cântecului popular într-o resursă pentru educație emoțională, autocunoaștere și dialog între generații.”
Cântecul popular poate depăși funcția sa artistică și identitară, devenind un suport autentic pentru activități educaționale centrate pe autocunoaștere, exprimarea emoțiilor, comunicare și dezvoltare personală. Prin mesajul său, prin limbajul afectiv și prin legătura cu experiența comunitară, folclorul facilitează apropierea dintre experiența individuală a elevului și valorile culturale transmise între generații.
Episodul 60 al proiectului cultural-educațional „Horea de Sâmbătă”, construit în jurul cântecului „Cine-o zis dorului dor”, din repertoriul Fraților Petreuș, oferă un astfel de context.
Conceptul central – dorul – are o puternică încărcătură afectivă. Din perspectivă educațională, el poate constitui punctul de plecare pentru explorarea unei game largi de experiențe: atașament, apartenență, despărțire, apropiere, amintire, recunoștință, relații semnificative, nevoia de conectare și resurse personale de adaptare.
Prin urmare, materialul audiovizual poate fi valorificat ca RED – Resursă Educațională Deschisă, integrată într-o activitate de consiliere psihopedagogică.
Cântecul popular ca mediu de exprimare emoțională
Educația contemporană acordă o importanță tot mai mare competențelor socio-emoționale. Recunoașterea și denumirea emoțiilor, înțelegerea propriilor reacții, empatia, comunicarea și gestionarea experiențelor afective reprezintă resurse importante pentru adaptarea școlară și socială.
În activitatea de consiliere, muzica poate crea un cadru diferit de cel al unei conversații directe. Elevului nu i se solicită inițial să vorbească despre sine, ci să observe mesajul unei creații artistice. Pornind de la cântec, trecerea către experiența personală se realizează gradual.
În cazul piesei „Cine-o zis dorului dor”, întrebările educaționale pot porni de la:
• Ce este dorul?
• Cum îl recunoaștem?
• De cine sau de ce ne poate fi dor?
• Ce ne spune dorul despre lucrurile importante pentru noi?
• Ce facem atunci când ne lipsește o persoană, un loc sau o perioadă din viață?
• Cum transformăm o emoție într-o resursă?
Astfel, cântecul tradițional devine mediator între cultură, emoție și reflecție personală.
Dorul – de la emoție la autocunoaștere
Un aspect important în consilierea psihopedagogică este dezvoltarea vocabularului emoțional. Elevii utilizează frecvent termeni generali precum „bine”, „rău”, „trist” sau „fericit”, fără a diferenția nuanțele experiențelor afective.
Dorul permite explorarea simultană a mai multor stări: tristețe, afecțiune, nostalgie, speranță, apropiere, singurătate, recunoștință sau bucuria reîntâlnirii.
Întrebarea esențială poate deveni:
„Dacă îmi este dor de ceva, ce îmi spune acest lucru despre ceea ce prețuiesc?”
În acest mod, accentul activității se mută de la simpla identificare a unei emoții către conștientizarea valorilor personale și a relațiilor semnificative.
Un elev căruia îi este dor de bunici poate descoperi importanța familiei. Dorul de un coleg plecat poate evidenția valoarea prieteniei. Dorul de vacanță poate reflecta nevoia de libertate sau relaxare, iar dorul de un anumit loc poate fi asociat sentimentului de apartenență.
Emoția devine, astfel, o cale spre autocunoaștere.
Valențe psihopedagogice
Valorificarea materialului în consilierea psihopedagogică permite urmărirea mai multor direcții formative:
Autocunoașterea – elevul identifică persoane, experiențe și locuri importante pentru propria identitate.
Conștientizarea emoțională – elevul recunoaște și diferențiază stările asociate dorului.
Exprimarea emoțiilor – elevul formulează verbal sau în scris ceea ce simte, într-un cadru sigur.
Empatia – prin ascultarea experiențelor colegilor, elevul constată că aceeași emoție poate avea semnificații diferite.
Relaționarea – activitatea favorizează conversația despre legăturile semnificative.
Identitatea culturală – cântecul popular introduce dimensiunea patrimoniului cultural și facilitează dialogul dintre generații.
Reglarea emoțională – elevii descoperă acțiuni constructive prin care pot răspunde unei stări de dor: comunicarea cu persoana respectivă, evocarea unor amintiri pozitive, scrierea, muzica, activitățile creative sau petrecerea timpului alături de persoane apropiate.
„Horea de Sâmbătă” ca RED
Prin integrarea episoadelor proiectului într-un demers pedagogic structurat, Horea de Sâmbătă poate îndeplini funcția unei resurse educaționale utilizabile în contexte formale și nonformale.
Episodul 60 poate fi folosit ca:
material declanșator al unei activități de consiliere;
suport pentru educație socio-emoțională;
punct de plecare pentru activități de autocunoaștere;
resursă interdisciplinară pentru muzică, limba și literatura română, educație socială și consiliere;
suport pentru activități dedicate patrimoniului cultural imaterial;
resursă pentru dezvoltarea dialogului intergenerațional.
Valoarea unei RED crește atunci când elevul trece de la statutul de receptor la cel de participant. De aceea, vizionarea sau audierea materialului reprezintă doar prima etapă. Esențiale devin sarcinile de reflecție, exprimare, cooperare și transfer către experiența cotidiană.
De la patrimoniu cultural la competențe pentru viață
Valorificarea folclorului în consiliere nu urmărește transformarea unei activități psihopedagogice într-o lecție despre muzică populară. Cântecul este utilizat ca stimulus educațional.
Această perspectivă permite întâlnirea dintre două dimensiuni aparent diferite: conservarea patrimoniului cultural și dezvoltarea competențelor socio-emoționale.
Cântecele tradiționale vorbesc despre experiențe profund umane: iubire, familie, dor, despărțire, muncă, speranță, comunitate, bucurie. Tocmai această universalitate le permite să fie reinterpretate educațional.
Într-o generație obișnuită cu mesaje audiovizuale foarte scurte, readucerea cântecului tradițional într-o activitate interactivă poate construi și o punte între generații. Elevilor li se poate propune inclusiv să discute cu părinții sau bunicii despre cântecele care le trezesc amintiri și despre locurile sau oamenii de care le este dor.
În acest fel, educația emoțională se întâlnește firesc cu educația culturală.
Concluzii
Episodul 60 din Horea de Sâmbătă demonstrează posibilitatea transformării unei producții culturale într-o resursă educațională cu valoare psihopedagogică.
„Cine-o zis dorului dor” oferă mai mult decât o experiență muzicală. Tema cântecului poate deschide un spațiu de reflecție asupra relațiilor, apartenenței, valorilor personale și modalităților prin care gestionăm trăirile afective.
În consilierea psihopedagogică, uneori o întrebare pornită dintr-un cântec ajunge mai ușor la elev decât o definiție.
Iar întrebarea „De cine sau de ce îți este dor?” poate conduce, în cele din urmă, către una dintre întrebările fundamentale ale autocunoașterii:
„Ce este cu adevărat important pentru mine?”
________________________________________
ANEXĂ – RED
Fișă de activitate de consiliere psihopedagogică
„HARTA DORULUI – ceea ce îmi lipsește îmi arată ceea ce prețuiesc”
RED asociată: Horea de Sâmbătă – Episodul 60, „Cine-o zis dorului dor”, din repertoriul Fraților Petreuș
Domeniu: Consiliere psihopedagogică / dezvoltare personală și socio-emoțională
Grup țintă: elevi de gimnaziu și liceu, cu adaptarea sarcinilor la nivelul de vârstă
Durata: 45–50 de minute
Forme de organizare: frontal, individual, perechi/grup mic
Scop
Dezvoltarea capacității elevilor de identificare, exprimare și gestionare constructivă a emoțiilor prin valorificarea unei creații muzicale tradiționale.
Obiective
La finalul activității, elevii vor fi capabili:
1. să identifice emoțiile și stările asociate conceptului de „dor”;
2. să asocieze emoțiile cu persoane, locuri, experiențe și valori personale;
3. să exprime într-o manieră adecvată o experiență afectivă;
4. să identifice cel puțin două modalități constructive de gestionare a dorului;
5. să manifeste respect și empatie față de experiențele colegilor.
Resurse
• materialul video Horea de Sâmbătă #60;
• videoproiector/telefon/tabletă;
• fișa „Harta dorului”;
• coli/post-it-uri;
• instrumente de scris.
Metode
Conversația euristică, audiția activă, reflecția personală, brainstormingul, exercițiul metaforic, învățarea prin cooperare, autoevaluarea.
________________________________________
Desfășurarea activității
1. Conectare – „Un cuvânt despre dor” – 5 minute
Consilierul scrie în centrul tablei:
DOR
Elevii spun spontan câte un cuvânt pe care îl asociază acestui termen.
Pot apărea: familie, bunici, casă, copilărie, prieten, vacanță, sat, iubire, plecare, amintire etc.
Nu există răspunsuri „corecte”; se urmărește diversitatea experiențelor.
2. Audiție și observare – 5–7 minute
Se vizionează fragmentul selectat din Horea de Sâmbătă #60.
Elevii primesc o singură sarcină:
„În timp ce ascultați, observați ce emoție, imagine sau amintire vă apare prima în minte.”
După audiție, răspunsurile pot fi împărtășite voluntar.
3. Harta dorului – 15 minute
Fiecare elev completează individual:
Mi-e dor de o persoană: ____________________
Mi-e dor de un loc: ____________________
Mi-e dor de un moment/perioadă: ____________________
Când îmi este dor, simt: ____________________
Dorul acesta îmi arată că pentru mine este important/importantă:
________________________________________
Un lucru pe care îl pot face atunci când îmi este dor:
________________________________________
Se precizează că elevii pot păstra pentru ei orice răspuns pe care nu doresc să îl comunice grupului.
4. Exercițiul „Dorul îmi vorbește” – 8 minute
Elevii completează propoziția:
„Dacă dorul meu ar putea vorbi, mi-ar spune…”
Exemple orientative:
„…să păstrez legătura cu oamenii importanți.”
„…că familia contează pentru mine.”
„…să mă bucur mai mult de timpul petrecut împreună.”
„…că unele amintiri merită păstrate.”
5. Transformarea emoției în acțiune – 8 minute
Consilierul formulează întrebarea:
„Ce putem face cu dorul?”
Clasa construiește o listă de răspunsuri constructive:
a vorbi cu cineva apropiat;
a suna sau a scrie persoanei respective;
a privi fotografii sau a păstra amintiri;
a scrie într-un jurnal;
a asculta muzică;
a desena;
a planifica o reîntâlnire;
a împărtăși experiența cu o persoană de încredere;
a transforma amintirea în recunoștință.
6. Încheiere – „Iau cu mine...” – 5 minute
Fiecare elev completează:
„Din activitatea de astăzi iau cu mine ideea că…”
Răspunsurile pot rămâne anonime pe post-it-uri.
________________________________________
Mini-fișă RED pentru elev
HARTA DORULUI
❤️ O persoană: ______________________________
🏡 Un loc: __________________________________
⏳ Un moment: _______________________________
💭 Când îmi este dor, simt:
________________________________________
🌱 Dorul meu îmi arată că prețuiesc:
________________________________________
🤝 Ce pot face constructiv cu această emoție?
________________________________________
Completează:
Dacă dorul meu ar putea vorbi, mi-ar spune:
________________________________________
Gândul meu de final
Ceea ce îmi lipsește uneori mă ajută să descopăr ceea ce este important pentru mine.
________________________________________
Evaluare
Evaluarea este predominant formativă și urmărește:
• participarea la reflecție;
• capacitatea de identificare a emoțiilor;
• exprimarea adecvată a experiențelor;
• identificarea resurselor personale;
• formularea unor modalități constructive de gestionare emoțională.
Nu se evaluează conținutul experiențelor personale ale elevilor.
Extensie educațională
Ca activitate opțională, elevii pot primi provocarea:
„Întreabă un părinte sau un bunic: Ce cântec îți trezește cel mai puternic dorul și de ce?”
Răspunsurile pot deveni baza unei activități ulterioare intitulate „Cântecele care ne leagă generațiile”.
Bibliografie orientativă – format APA
Băban, A. (Coord.). (2001). Consiliere educațională. Ghid metodologic. Cluj-Napoca: Imprimeria Ardealul.
Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning. (2020). CASEL’s SEL framework: What are the core competence areas and where are they promoted? CASEL.
Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. Bantam Books.
Gross, J. J. (2015). Emotion regulation: Current status and future prospects. Psychological Inquiry, 26(1), 1–26.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person. Houghton Mifflin.
UNESCO. (2003). Convention for the safeguarding of the intangible cultural heritage. UNESCO.
]]>
Publicat în 28. 08. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: consiliere psihopedagogică, educație incluzivă, resurse educaționale deschise
Categorie: cultură – societate – educaţie
https://www.youtube.com/watch?v=hV3hpbvhp98&list=PLLC5-R08oIo4U4GabU1pvrtbvtdEQXL1l&index=54
Argument
„Ceea ce ne lipsește ne poate spune multe despre ceea ce prețuim. Pornind de la episodul 60 al proiectului «Horea de Sâmbătă», propun o modalitate de transformare a cântecului popular într-o resursă pentru educație emoțională, autocunoaștere și dialog între generații.”
Cântecul popular poate depăși funcția sa artistică și identitară, devenind un suport autentic pentru activități educaționale centrate pe autocunoaștere, exprimarea emoțiilor, comunicare și dezvoltare personală. Prin mesajul său, prin limbajul afectiv și prin legătura cu experiența comunitară, folclorul facilitează apropierea dintre experiența individuală a elevului și valorile culturale transmise între generații.
Episodul 60 al proiectului cultural-educațional „Horea de Sâmbătă”, construit în jurul cântecului „Cine-o zis dorului dor”, din repertoriul Fraților Petreuș, oferă un astfel de context.
Conceptul central – dorul – are o puternică încărcătură afectivă. Din perspectivă educațională, el poate constitui punctul de plecare pentru explorarea unei game largi de experiențe: atașament, apartenență, despărțire, apropiere, amintire, recunoștință, relații semnificative, nevoia de conectare și resurse personale de adaptare.
Prin urmare, materialul audiovizual poate fi valorificat ca RED – Resursă Educațională Deschisă, integrată într-o activitate de consiliere psihopedagogică.
Cântecul popular ca mediu de exprimare emoțională
Educația contemporană acordă o importanță tot mai mare competențelor socio-emoționale. Recunoașterea și denumirea emoțiilor, înțelegerea propriilor reacții, empatia, comunicarea și gestionarea experiențelor afective reprezintă resurse importante pentru adaptarea școlară și socială.
În activitatea de consiliere, muzica poate crea un cadru diferit de cel al unei conversații directe. Elevului nu i se solicită inițial să vorbească despre sine, ci să observe mesajul unei creații artistice. Pornind de la cântec, trecerea către experiența personală se realizează gradual.
În cazul piesei „Cine-o zis dorului dor”, întrebările educaționale pot porni de la:
• Ce este dorul?
• Cum îl recunoaștem?
• De cine sau de ce ne poate fi dor?
• Ce ne spune dorul despre lucrurile importante pentru noi?
• Ce facem atunci când ne lipsește o persoană, un loc sau o perioadă din viață?
• Cum transformăm o emoție într-o resursă?
Astfel, cântecul tradițional devine mediator între cultură, emoție și reflecție personală.
Dorul – de la emoție la autocunoaștere
Un aspect important în consilierea psihopedagogică este dezvoltarea vocabularului emoțional. Elevii utilizează frecvent termeni generali precum „bine”, „rău”, „trist” sau „fericit”, fără a diferenția nuanțele experiențelor afective.
Dorul permite explorarea simultană a mai multor stări: tristețe, afecțiune, nostalgie, speranță, apropiere, singurătate, recunoștință sau bucuria reîntâlnirii.
Întrebarea esențială poate deveni:
„Dacă îmi este dor de ceva, ce îmi spune acest lucru despre ceea ce prețuiesc?”
În acest mod, accentul activității se mută de la simpla identificare a unei emoții către conștientizarea valorilor personale și a relațiilor semnificative.
Un elev căruia îi este dor de bunici poate descoperi importanța familiei. Dorul de un coleg plecat poate evidenția valoarea prieteniei. Dorul de vacanță poate reflecta nevoia de libertate sau relaxare, iar dorul de un anumit loc poate fi asociat sentimentului de apartenență.
Emoția devine, astfel, o cale spre autocunoaștere.
Valențe psihopedagogice
Valorificarea materialului în consilierea psihopedagogică permite urmărirea mai multor direcții formative:
Autocunoașterea – elevul identifică persoane, experiențe și locuri importante pentru propria identitate.
Conștientizarea emoțională – elevul recunoaște și diferențiază stările asociate dorului.
Exprimarea emoțiilor – elevul formulează verbal sau în scris ceea ce simte, într-un cadru sigur.
Empatia – prin ascultarea experiențelor colegilor, elevul constată că aceeași emoție poate avea semnificații diferite.
Relaționarea – activitatea favorizează conversația despre legăturile semnificative.
Identitatea culturală – cântecul popular introduce dimensiunea patrimoniului cultural și facilitează dialogul dintre generații.
Reglarea emoțională – elevii descoperă acțiuni constructive prin care pot răspunde unei stări de dor: comunicarea cu persoana respectivă, evocarea unor amintiri pozitive, scrierea, muzica, activitățile creative sau petrecerea timpului alături de persoane apropiate.
„Horea de Sâmbătă” ca RED
Prin integrarea episoadelor proiectului într-un demers pedagogic structurat, Horea de Sâmbătă poate îndeplini funcția unei resurse educaționale utilizabile în contexte formale și nonformale.
Episodul 60 poate fi folosit ca:
material declanșator al unei activități de consiliere;
suport pentru educație socio-emoțională;
punct de plecare pentru activități de autocunoaștere;
resursă interdisciplinară pentru muzică, limba și literatura română, educație socială și consiliere;
suport pentru activități dedicate patrimoniului cultural imaterial;
resursă pentru dezvoltarea dialogului intergenerațional.
Valoarea unei RED crește atunci când elevul trece de la statutul de receptor la cel de participant. De aceea, vizionarea sau audierea materialului reprezintă doar prima etapă. Esențiale devin sarcinile de reflecție, exprimare, cooperare și transfer către experiența cotidiană.
De la patrimoniu cultural la competențe pentru viață
Valorificarea folclorului în consiliere nu urmărește transformarea unei activități psihopedagogice într-o lecție despre muzică populară. Cântecul este utilizat ca stimulus educațional.
Această perspectivă permite întâlnirea dintre două dimensiuni aparent diferite: conservarea patrimoniului cultural și dezvoltarea competențelor socio-emoționale.
Cântecele tradiționale vorbesc despre experiențe profund umane: iubire, familie, dor, despărțire, muncă, speranță, comunitate, bucurie. Tocmai această universalitate le permite să fie reinterpretate educațional.
Într-o generație obișnuită cu mesaje audiovizuale foarte scurte, readucerea cântecului tradițional într-o activitate interactivă poate construi și o punte între generații. Elevilor li se poate propune inclusiv să discute cu părinții sau bunicii despre cântecele care le trezesc amintiri și despre locurile sau oamenii de care le este dor.
În acest fel, educația emoțională se întâlnește firesc cu educația culturală.
Concluzii
Episodul 60 din Horea de Sâmbătă demonstrează posibilitatea transformării unei producții culturale într-o resursă educațională cu valoare psihopedagogică.
„Cine-o zis dorului dor” oferă mai mult decât o experiență muzicală. Tema cântecului poate deschide un spațiu de reflecție asupra relațiilor, apartenenței, valorilor personale și modalităților prin care gestionăm trăirile afective.
În consilierea psihopedagogică, uneori o întrebare pornită dintr-un cântec ajunge mai ușor la elev decât o definiție.
Iar întrebarea „De cine sau de ce îți este dor?” poate conduce, în cele din urmă, către una dintre întrebările fundamentale ale autocunoașterii:
„Ce este cu adevărat important pentru mine?”
________________________________________
ANEXĂ – RED
Fișă de activitate de consiliere psihopedagogică
„HARTA DORULUI – ceea ce îmi lipsește îmi arată ceea ce prețuiesc”
RED asociată: Horea de Sâmbătă – Episodul 60, „Cine-o zis dorului dor”, din repertoriul Fraților Petreuș
Domeniu: Consiliere psihopedagogică / dezvoltare personală și socio-emoțională
Grup țintă: elevi de gimnaziu și liceu, cu adaptarea sarcinilor la nivelul de vârstă
Durata: 45–50 de minute
Forme de organizare: frontal, individual, perechi/grup mic
Scop
Dezvoltarea capacității elevilor de identificare, exprimare și gestionare constructivă a emoțiilor prin valorificarea unei creații muzicale tradiționale.
Obiective
La finalul activității, elevii vor fi capabili:
1. să identifice emoțiile și stările asociate conceptului de „dor”;
2. să asocieze emoțiile cu persoane, locuri, experiențe și valori personale;
3. să exprime într-o manieră adecvată o experiență afectivă;
4. să identifice cel puțin două modalități constructive de gestionare a dorului;
5. să manifeste respect și empatie față de experiențele colegilor.
Resurse
• materialul video Horea de Sâmbătă #60;
• videoproiector/telefon/tabletă;
• fișa „Harta dorului”;
• coli/post-it-uri;
• instrumente de scris.
Metode
Conversația euristică, audiția activă, reflecția personală, brainstormingul, exercițiul metaforic, învățarea prin cooperare, autoevaluarea.
________________________________________
Desfășurarea activității
1. Conectare – „Un cuvânt despre dor” – 5 minute
Consilierul scrie în centrul tablei:
DOR
Elevii spun spontan câte un cuvânt pe care îl asociază acestui termen.
Pot apărea: familie, bunici, casă, copilărie, prieten, vacanță, sat, iubire, plecare, amintire etc.
Nu există răspunsuri „corecte”; se urmărește diversitatea experiențelor.
2. Audiție și observare – 5–7 minute
Se vizionează fragmentul selectat din Horea de Sâmbătă #60.
Elevii primesc o singură sarcină:
„În timp ce ascultați, observați ce emoție, imagine sau amintire vă apare prima în minte.”
După audiție, răspunsurile pot fi împărtășite voluntar.
3. Harta dorului – 15 minute
Fiecare elev completează individual:
Mi-e dor de o persoană: ____________________
Mi-e dor de un loc: ____________________
Mi-e dor de un moment/perioadă: ____________________
Când îmi este dor, simt: ____________________
Dorul acesta îmi arată că pentru mine este important/importantă:
________________________________________
Un lucru pe care îl pot face atunci când îmi este dor:
________________________________________
Se precizează că elevii pot păstra pentru ei orice răspuns pe care nu doresc să îl comunice grupului.
4. Exercițiul „Dorul îmi vorbește” – 8 minute
Elevii completează propoziția:
„Dacă dorul meu ar putea vorbi, mi-ar spune…”
Exemple orientative:
„…să păstrez legătura cu oamenii importanți.”
„…că familia contează pentru mine.”
„…să mă bucur mai mult de timpul petrecut împreună.”
„…că unele amintiri merită păstrate.”
5. Transformarea emoției în acțiune – 8 minute
Consilierul formulează întrebarea:
„Ce putem face cu dorul?”
Clasa construiește o listă de răspunsuri constructive:
a vorbi cu cineva apropiat;
a suna sau a scrie persoanei respective;
a privi fotografii sau a păstra amintiri;
a scrie într-un jurnal;
a asculta muzică;
a desena;
a planifica o reîntâlnire;
a împărtăși experiența cu o persoană de încredere;
a transforma amintirea în recunoștință.
6. Încheiere – „Iau cu mine...” – 5 minute
Fiecare elev completează:
„Din activitatea de astăzi iau cu mine ideea că…”
Răspunsurile pot rămâne anonime pe post-it-uri.
________________________________________
Mini-fișă RED pentru elev
HARTA DORULUI
❤️ O persoană: ______________________________
🏡 Un loc: __________________________________
⏳ Un moment: _______________________________
💭 Când îmi este dor, simt:
________________________________________
🌱 Dorul meu îmi arată că prețuiesc:
________________________________________
🤝 Ce pot face constructiv cu această emoție?
________________________________________
Completează:
Dacă dorul meu ar putea vorbi, mi-ar spune:
________________________________________
Gândul meu de final
Ceea ce îmi lipsește uneori mă ajută să descopăr ceea ce este important pentru mine.
________________________________________
Evaluare
Evaluarea este predominant formativă și urmărește:
• participarea la reflecție;
• capacitatea de identificare a emoțiilor;
• exprimarea adecvată a experiențelor;
• identificarea resurselor personale;
• formularea unor modalități constructive de gestionare emoțională.
Nu se evaluează conținutul experiențelor personale ale elevilor.
Extensie educațională
Ca activitate opțională, elevii pot primi provocarea:
„Întreabă un părinte sau un bunic: Ce cântec îți trezește cel mai puternic dorul și de ce?”
Răspunsurile pot deveni baza unei activități ulterioare intitulate „Cântecele care ne leagă generațiile”.
Bibliografie orientativă – format APA
Băban, A. (Coord.). (2001). Consiliere educațională. Ghid metodologic. Cluj-Napoca: Imprimeria Ardealul.
Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning. (2020). CASEL’s SEL framework: What are the core competence areas and where are they promoted? CASEL.
Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. Bantam Books.
Gross, J. J. (2015). Emotion regulation: Current status and future prospects. Psychological Inquiry, 26(1), 1–26.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person. Houghton Mifflin.
UNESCO. (2003). Convention for the safeguarding of the intangible cultural heritage. UNESCO.
]]>
https://www.youtube.com/watch?v=hV3hpbvhp98&list=PLLC5-R08oIo4U4GabU1pvrtbvtdEQXL1l&index=54
Argument
„Ceea ce ne lipsește ne poate spune multe despre ceea ce prețuim. Pornind de la episodul 60 al proiectului «Horea de Sâmbătă», propun o modalitate de transformare a cântecului popular într-o resursă pentru educație emoțională, autocunoaștere și dialog între generații.”
Cântecul popular poate depăși funcția sa artistică și identitară, devenind un suport autentic pentru activități educaționale centrate pe autocunoaștere, exprimarea emoțiilor, comunicare și dezvoltare personală. Prin mesajul său, prin limbajul afectiv și prin legătura cu experiența comunitară, folclorul facilitează apropierea dintre experiența individuală a elevului și valorile culturale transmise între generații.
Episodul 60 al proiectului cultural-educațional „Horea de Sâmbătă”, construit în jurul cântecului „Cine-o zis dorului dor”, din repertoriul Fraților Petreuș, oferă un astfel de context.
Conceptul central – dorul – are o puternică încărcătură afectivă. Din perspectivă educațională, el poate constitui punctul de plecare pentru explorarea unei game largi de experiențe: atașament, apartenență, despărțire, apropiere, amintire, recunoștință, relații semnificative, nevoia de conectare și resurse personale de adaptare.
Prin urmare, materialul audiovizual poate fi valorificat ca RED – Resursă Educațională Deschisă, integrată într-o activitate de consiliere psihopedagogică.
Cântecul popular ca mediu de exprimare emoțională
Educația contemporană acordă o importanță tot mai mare competențelor socio-emoționale. Recunoașterea și denumirea emoțiilor, înțelegerea propriilor reacții, empatia, comunicarea și gestionarea experiențelor afective reprezintă resurse importante pentru adaptarea școlară și socială.
În activitatea de consiliere, muzica poate crea un cadru diferit de cel al unei conversații directe. Elevului nu i se solicită inițial să vorbească despre sine, ci să observe mesajul unei creații artistice. Pornind de la cântec, trecerea către experiența personală se realizează gradual.
În cazul piesei „Cine-o zis dorului dor”, întrebările educaționale pot porni de la:
• Ce este dorul?
• Cum îl recunoaștem?
• De cine sau de ce ne poate fi dor?
• Ce ne spune dorul despre lucrurile importante pentru noi?
• Ce facem atunci când ne lipsește o persoană, un loc sau o perioadă din viață?
• Cum transformăm o emoție într-o resursă?
Astfel, cântecul tradițional devine mediator între cultură, emoție și reflecție personală.
Dorul – de la emoție la autocunoaștere
Un aspect important în consilierea psihopedagogică este dezvoltarea vocabularului emoțional. Elevii utilizează frecvent termeni generali precum „bine”, „rău”, „trist” sau „fericit”, fără a diferenția nuanțele experiențelor afective.
Dorul permite explorarea simultană a mai multor stări: tristețe, afecțiune, nostalgie, speranță, apropiere, singurătate, recunoștință sau bucuria reîntâlnirii.
Întrebarea esențială poate deveni:
„Dacă îmi este dor de ceva, ce îmi spune acest lucru despre ceea ce prețuiesc?”
În acest mod, accentul activității se mută de la simpla identificare a unei emoții către conștientizarea valorilor personale și a relațiilor semnificative.
Un elev căruia îi este dor de bunici poate descoperi importanța familiei. Dorul de un coleg plecat poate evidenția valoarea prieteniei. Dorul de vacanță poate reflecta nevoia de libertate sau relaxare, iar dorul de un anumit loc poate fi asociat sentimentului de apartenență.
Emoția devine, astfel, o cale spre autocunoaștere.
Valențe psihopedagogice
Valorificarea materialului în consilierea psihopedagogică permite urmărirea mai multor direcții formative:
Autocunoașterea – elevul identifică persoane, experiențe și locuri importante pentru propria identitate.
Conștientizarea emoțională – elevul recunoaște și diferențiază stările asociate dorului.
Exprimarea emoțiilor – elevul formulează verbal sau în scris ceea ce simte, într-un cadru sigur.
Empatia – prin ascultarea experiențelor colegilor, elevul constată că aceeași emoție poate avea semnificații diferite.
Relaționarea – activitatea favorizează conversația despre legăturile semnificative.
Identitatea culturală – cântecul popular introduce dimensiunea patrimoniului cultural și facilitează dialogul dintre generații.
Reglarea emoțională – elevii descoperă acțiuni constructive prin care pot răspunde unei stări de dor: comunicarea cu persoana respectivă, evocarea unor amintiri pozitive, scrierea, muzica, activitățile creative sau petrecerea timpului alături de persoane apropiate.
„Horea de Sâmbătă” ca RED
Prin integrarea episoadelor proiectului într-un demers pedagogic structurat, Horea de Sâmbătă poate îndeplini funcția unei resurse educaționale utilizabile în contexte formale și nonformale.
Episodul 60 poate fi folosit ca:
material declanșator al unei activități de consiliere;
suport pentru educație socio-emoțională;
punct de plecare pentru activități de autocunoaștere;
resursă interdisciplinară pentru muzică, limba și literatura română, educație socială și consiliere;
suport pentru activități dedicate patrimoniului cultural imaterial;
resursă pentru dezvoltarea dialogului intergenerațional.
Valoarea unei RED crește atunci când elevul trece de la statutul de receptor la cel de participant. De aceea, vizionarea sau audierea materialului reprezintă doar prima etapă. Esențiale devin sarcinile de reflecție, exprimare, cooperare și transfer către experiența cotidiană.
De la patrimoniu cultural la competențe pentru viață
Valorificarea folclorului în consiliere nu urmărește transformarea unei activități psihopedagogice într-o lecție despre muzică populară. Cântecul este utilizat ca stimulus educațional.
Această perspectivă permite întâlnirea dintre două dimensiuni aparent diferite: conservarea patrimoniului cultural și dezvoltarea competențelor socio-emoționale.
Cântecele tradiționale vorbesc despre experiențe profund umane: iubire, familie, dor, despărțire, muncă, speranță, comunitate, bucurie. Tocmai această universalitate le permite să fie reinterpretate educațional.
Într-o generație obișnuită cu mesaje audiovizuale foarte scurte, readucerea cântecului tradițional într-o activitate interactivă poate construi și o punte între generații. Elevilor li se poate propune inclusiv să discute cu părinții sau bunicii despre cântecele care le trezesc amintiri și despre locurile sau oamenii de care le este dor.
În acest fel, educația emoțională se întâlnește firesc cu educația culturală.
Concluzii
Episodul 60 din Horea de Sâmbătă demonstrează posibilitatea transformării unei producții culturale într-o resursă educațională cu valoare psihopedagogică.
„Cine-o zis dorului dor” oferă mai mult decât o experiență muzicală. Tema cântecului poate deschide un spațiu de reflecție asupra relațiilor, apartenenței, valorilor personale și modalităților prin care gestionăm trăirile afective.
În consilierea psihopedagogică, uneori o întrebare pornită dintr-un cântec ajunge mai ușor la elev decât o definiție.
Iar întrebarea „De cine sau de ce îți este dor?” poate conduce, în cele din urmă, către una dintre întrebările fundamentale ale autocunoașterii:
„Ce este cu adevărat important pentru mine?”
________________________________________
ANEXĂ – RED
Fișă de activitate de consiliere psihopedagogică
„HARTA DORULUI – ceea ce îmi lipsește îmi arată ceea ce prețuiesc”
RED asociată: Horea de Sâmbătă – Episodul 60, „Cine-o zis dorului dor”, din repertoriul Fraților Petreuș
Domeniu: Consiliere psihopedagogică / dezvoltare personală și socio-emoțională
Grup țintă: elevi de gimnaziu și liceu, cu adaptarea sarcinilor la nivelul de vârstă
Durata: 45–50 de minute
Forme de organizare: frontal, individual, perechi/grup mic
Scop
Dezvoltarea capacității elevilor de identificare, exprimare și gestionare constructivă a emoțiilor prin valorificarea unei creații muzicale tradiționale.
Obiective
La finalul activității, elevii vor fi capabili:
1. să identifice emoțiile și stările asociate conceptului de „dor”;
2. să asocieze emoțiile cu persoane, locuri, experiențe și valori personale;
3. să exprime într-o manieră adecvată o experiență afectivă;
4. să identifice cel puțin două modalități constructive de gestionare a dorului;
5. să manifeste respect și empatie față de experiențele colegilor.
Resurse
• materialul video Horea de Sâmbătă #60;
• videoproiector/telefon/tabletă;
• fișa „Harta dorului”;
• coli/post-it-uri;
• instrumente de scris.
Metode
Conversația euristică, audiția activă, reflecția personală, brainstormingul, exercițiul metaforic, învățarea prin cooperare, autoevaluarea.
________________________________________
Desfășurarea activității
1. Conectare – „Un cuvânt despre dor” – 5 minute
Consilierul scrie în centrul tablei:
DOR
Elevii spun spontan câte un cuvânt pe care îl asociază acestui termen.
Pot apărea: familie, bunici, casă, copilărie, prieten, vacanță, sat, iubire, plecare, amintire etc.
Nu există răspunsuri „corecte”; se urmărește diversitatea experiențelor.
2. Audiție și observare – 5–7 minute
Se vizionează fragmentul selectat din Horea de Sâmbătă #60.
Elevii primesc o singură sarcină:
„În timp ce ascultați, observați ce emoție, imagine sau amintire vă apare prima în minte.”
După audiție, răspunsurile pot fi împărtășite voluntar.
3. Harta dorului – 15 minute
Fiecare elev completează individual:
Mi-e dor de o persoană: ____________________
Mi-e dor de un loc: ____________________
Mi-e dor de un moment/perioadă: ____________________
Când îmi este dor, simt: ____________________
Dorul acesta îmi arată că pentru mine este important/importantă:
________________________________________
Un lucru pe care îl pot face atunci când îmi este dor:
________________________________________
Se precizează că elevii pot păstra pentru ei orice răspuns pe care nu doresc să îl comunice grupului.
4. Exercițiul „Dorul îmi vorbește” – 8 minute
Elevii completează propoziția:
„Dacă dorul meu ar putea vorbi, mi-ar spune…”
Exemple orientative:
„…să păstrez legătura cu oamenii importanți.”
„…că familia contează pentru mine.”
„…să mă bucur mai mult de timpul petrecut împreună.”
„…că unele amintiri merită păstrate.”
5. Transformarea emoției în acțiune – 8 minute
Consilierul formulează întrebarea:
„Ce putem face cu dorul?”
Clasa construiește o listă de răspunsuri constructive:
a vorbi cu cineva apropiat;
a suna sau a scrie persoanei respective;
a privi fotografii sau a păstra amintiri;
a scrie într-un jurnal;
a asculta muzică;
a desena;
a planifica o reîntâlnire;
a împărtăși experiența cu o persoană de încredere;
a transforma amintirea în recunoștință.
6. Încheiere – „Iau cu mine...” – 5 minute
Fiecare elev completează:
„Din activitatea de astăzi iau cu mine ideea că…”
Răspunsurile pot rămâne anonime pe post-it-uri.
________________________________________
Mini-fișă RED pentru elev
HARTA DORULUI
❤️ O persoană: ______________________________
🏡 Un loc: __________________________________
⏳ Un moment: _______________________________
💭 Când îmi este dor, simt:
________________________________________
🌱 Dorul meu îmi arată că prețuiesc:
________________________________________
🤝 Ce pot face constructiv cu această emoție?
________________________________________
Completează:
Dacă dorul meu ar putea vorbi, mi-ar spune:
________________________________________
Gândul meu de final
Ceea ce îmi lipsește uneori mă ajută să descopăr ceea ce este important pentru mine.
________________________________________
Evaluare
Evaluarea este predominant formativă și urmărește:
• participarea la reflecție;
• capacitatea de identificare a emoțiilor;
• exprimarea adecvată a experiențelor;
• identificarea resurselor personale;
• formularea unor modalități constructive de gestionare emoțională.
Nu se evaluează conținutul experiențelor personale ale elevilor.
Extensie educațională
Ca activitate opțională, elevii pot primi provocarea:
„Întreabă un părinte sau un bunic: Ce cântec îți trezește cel mai puternic dorul și de ce?”
Răspunsurile pot deveni baza unei activități ulterioare intitulate „Cântecele care ne leagă generațiile”.
Bibliografie orientativă – format APA
Băban, A. (Coord.). (2001). Consiliere educațională. Ghid metodologic. Cluj-Napoca: Imprimeria Ardealul.
Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning. (2020). CASEL’s SEL framework: What are the core competence areas and where are they promoted? CASEL.
Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. Bantam Books.
Gross, J. J. (2015). Emotion regulation: Current status and future prospects. Psychological Inquiry, 26(1), 1–26.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person. Houghton Mifflin.
UNESCO. (2003). Convention for the safeguarding of the intangible cultural heritage. UNESCO.
]]>
Publicat în 28. 08. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: consiliere psihopedagogică, educație incluzivă, resurse educaționale deschise
Categorie: cultură – societate – educaţie
https://www.youtube.com/watch?v=hV3hpbvhp98&list=PLLC5-R08oIo4U4GabU1pvrtbvtdEQXL1l&index=54
Argument
„Ceea ce ne lipsește ne poate spune multe despre ceea ce prețuim. Pornind de la episodul 60 al proiectului «Horea de Sâmbătă», propun o modalitate de transformare a cântecului popular într-o resursă pentru educație emoțională, autocunoaștere și dialog între generații.”
Cântecul popular poate depăși funcția sa artistică și identitară, devenind un suport autentic pentru activități educaționale centrate pe autocunoaștere, exprimarea emoțiilor, comunicare și dezvoltare personală. Prin mesajul său, prin limbajul afectiv și prin legătura cu experiența comunitară, folclorul facilitează apropierea dintre experiența individuală a elevului și valorile culturale transmise între generații.
Episodul 60 al proiectului cultural-educațional „Horea de Sâmbătă”, construit în jurul cântecului „Cine-o zis dorului dor”, din repertoriul Fraților Petreuș, oferă un astfel de context.
Conceptul central – dorul – are o puternică încărcătură afectivă. Din perspectivă educațională, el poate constitui punctul de plecare pentru explorarea unei game largi de experiențe: atașament, apartenență, despărțire, apropiere, amintire, recunoștință, relații semnificative, nevoia de conectare și resurse personale de adaptare.
Prin urmare, materialul audiovizual poate fi valorificat ca RED – Resursă Educațională Deschisă, integrată într-o activitate de consiliere psihopedagogică.
Cântecul popular ca mediu de exprimare emoțională
Educația contemporană acordă o importanță tot mai mare competențelor socio-emoționale. Recunoașterea și denumirea emoțiilor, înțelegerea propriilor reacții, empatia, comunicarea și gestionarea experiențelor afective reprezintă resurse importante pentru adaptarea școlară și socială.
În activitatea de consiliere, muzica poate crea un cadru diferit de cel al unei conversații directe. Elevului nu i se solicită inițial să vorbească despre sine, ci să observe mesajul unei creații artistice. Pornind de la cântec, trecerea către experiența personală se realizează gradual.
În cazul piesei „Cine-o zis dorului dor”, întrebările educaționale pot porni de la:
• Ce este dorul?
• Cum îl recunoaștem?
• De cine sau de ce ne poate fi dor?
• Ce ne spune dorul despre lucrurile importante pentru noi?
• Ce facem atunci când ne lipsește o persoană, un loc sau o perioadă din viață?
• Cum transformăm o emoție într-o resursă?
Astfel, cântecul tradițional devine mediator între cultură, emoție și reflecție personală.
Dorul – de la emoție la autocunoaștere
Un aspect important în consilierea psihopedagogică este dezvoltarea vocabularului emoțional. Elevii utilizează frecvent termeni generali precum „bine”, „rău”, „trist” sau „fericit”, fără a diferenția nuanțele experiențelor afective.
Dorul permite explorarea simultană a mai multor stări: tristețe, afecțiune, nostalgie, speranță, apropiere, singurătate, recunoștință sau bucuria reîntâlnirii.
Întrebarea esențială poate deveni:
„Dacă îmi este dor de ceva, ce îmi spune acest lucru despre ceea ce prețuiesc?”
În acest mod, accentul activității se mută de la simpla identificare a unei emoții către conștientizarea valorilor personale și a relațiilor semnificative.
Un elev căruia îi este dor de bunici poate descoperi importanța familiei. Dorul de un coleg plecat poate evidenția valoarea prieteniei. Dorul de vacanță poate reflecta nevoia de libertate sau relaxare, iar dorul de un anumit loc poate fi asociat sentimentului de apartenență.
Emoția devine, astfel, o cale spre autocunoaștere.
Valențe psihopedagogice
Valorificarea materialului în consilierea psihopedagogică permite urmărirea mai multor direcții formative:
Autocunoașterea – elevul identifică persoane, experiențe și locuri importante pentru propria identitate.
Conștientizarea emoțională – elevul recunoaște și diferențiază stările asociate dorului.
Exprimarea emoțiilor – elevul formulează verbal sau în scris ceea ce simte, într-un cadru sigur.
Empatia – prin ascultarea experiențelor colegilor, elevul constată că aceeași emoție poate avea semnificații diferite.
Relaționarea – activitatea favorizează conversația despre legăturile semnificative.
Identitatea culturală – cântecul popular introduce dimensiunea patrimoniului cultural și facilitează dialogul dintre generații.
Reglarea emoțională – elevii descoperă acțiuni constructive prin care pot răspunde unei stări de dor: comunicarea cu persoana respectivă, evocarea unor amintiri pozitive, scrierea, muzica, activitățile creative sau petrecerea timpului alături de persoane apropiate.
„Horea de Sâmbătă” ca RED
Prin integrarea episoadelor proiectului într-un demers pedagogic structurat, Horea de Sâmbătă poate îndeplini funcția unei resurse educaționale utilizabile în contexte formale și nonformale.
Episodul 60 poate fi folosit ca:
material declanșator al unei activități de consiliere;
suport pentru educație socio-emoțională;
punct de plecare pentru activități de autocunoaștere;
resursă interdisciplinară pentru muzică, limba și literatura română, educație socială și consiliere;
suport pentru activități dedicate patrimoniului cultural imaterial;
resursă pentru dezvoltarea dialogului intergenerațional.
Valoarea unei RED crește atunci când elevul trece de la statutul de receptor la cel de participant. De aceea, vizionarea sau audierea materialului reprezintă doar prima etapă. Esențiale devin sarcinile de reflecție, exprimare, cooperare și transfer către experiența cotidiană.
De la patrimoniu cultural la competențe pentru viață
Valorificarea folclorului în consiliere nu urmărește transformarea unei activități psihopedagogice într-o lecție despre muzică populară. Cântecul este utilizat ca stimulus educațional.
Această perspectivă permite întâlnirea dintre două dimensiuni aparent diferite: conservarea patrimoniului cultural și dezvoltarea competențelor socio-emoționale.
Cântecele tradiționale vorbesc despre experiențe profund umane: iubire, familie, dor, despărțire, muncă, speranță, comunitate, bucurie. Tocmai această universalitate le permite să fie reinterpretate educațional.
Într-o generație obișnuită cu mesaje audiovizuale foarte scurte, readucerea cântecului tradițional într-o activitate interactivă poate construi și o punte între generații. Elevilor li se poate propune inclusiv să discute cu părinții sau bunicii despre cântecele care le trezesc amintiri și despre locurile sau oamenii de care le este dor.
În acest fel, educația emoțională se întâlnește firesc cu educația culturală.
Concluzii
Episodul 60 din Horea de Sâmbătă demonstrează posibilitatea transformării unei producții culturale într-o resursă educațională cu valoare psihopedagogică.
„Cine-o zis dorului dor” oferă mai mult decât o experiență muzicală. Tema cântecului poate deschide un spațiu de reflecție asupra relațiilor, apartenenței, valorilor personale și modalităților prin care gestionăm trăirile afective.
În consilierea psihopedagogică, uneori o întrebare pornită dintr-un cântec ajunge mai ușor la elev decât o definiție.
Iar întrebarea „De cine sau de ce îți este dor?” poate conduce, în cele din urmă, către una dintre întrebările fundamentale ale autocunoașterii:
„Ce este cu adevărat important pentru mine?”
________________________________________
ANEXĂ – RED
Fișă de activitate de consiliere psihopedagogică
„HARTA DORULUI – ceea ce îmi lipsește îmi arată ceea ce prețuiesc”
RED asociată: Horea de Sâmbătă – Episodul 60, „Cine-o zis dorului dor”, din repertoriul Fraților Petreuș
Domeniu: Consiliere psihopedagogică / dezvoltare personală și socio-emoțională
Grup țintă: elevi de gimnaziu și liceu, cu adaptarea sarcinilor la nivelul de vârstă
Durata: 45–50 de minute
Forme de organizare: frontal, individual, perechi/grup mic
Scop
Dezvoltarea capacității elevilor de identificare, exprimare și gestionare constructivă a emoțiilor prin valorificarea unei creații muzicale tradiționale.
Obiective
La finalul activității, elevii vor fi capabili:
1. să identifice emoțiile și stările asociate conceptului de „dor”;
2. să asocieze emoțiile cu persoane, locuri, experiențe și valori personale;
3. să exprime într-o manieră adecvată o experiență afectivă;
4. să identifice cel puțin două modalități constructive de gestionare a dorului;
5. să manifeste respect și empatie față de experiențele colegilor.
Resurse
• materialul video Horea de Sâmbătă #60;
• videoproiector/telefon/tabletă;
• fișa „Harta dorului”;
• coli/post-it-uri;
• instrumente de scris.
Metode
Conversația euristică, audiția activă, reflecția personală, brainstormingul, exercițiul metaforic, învățarea prin cooperare, autoevaluarea.
________________________________________
Desfășurarea activității
1. Conectare – „Un cuvânt despre dor” – 5 minute
Consilierul scrie în centrul tablei:
DOR
Elevii spun spontan câte un cuvânt pe care îl asociază acestui termen.
Pot apărea: familie, bunici, casă, copilărie, prieten, vacanță, sat, iubire, plecare, amintire etc.
Nu există răspunsuri „corecte”; se urmărește diversitatea experiențelor.
2. Audiție și observare – 5–7 minute
Se vizionează fragmentul selectat din Horea de Sâmbătă #60.
Elevii primesc o singură sarcină:
„În timp ce ascultați, observați ce emoție, imagine sau amintire vă apare prima în minte.”
După audiție, răspunsurile pot fi împărtășite voluntar.
3. Harta dorului – 15 minute
Fiecare elev completează individual:
Mi-e dor de o persoană: ____________________
Mi-e dor de un loc: ____________________
Mi-e dor de un moment/perioadă: ____________________
Când îmi este dor, simt: ____________________
Dorul acesta îmi arată că pentru mine este important/importantă:
________________________________________
Un lucru pe care îl pot face atunci când îmi este dor:
________________________________________
Se precizează că elevii pot păstra pentru ei orice răspuns pe care nu doresc să îl comunice grupului.
4. Exercițiul „Dorul îmi vorbește” – 8 minute
Elevii completează propoziția:
„Dacă dorul meu ar putea vorbi, mi-ar spune…”
Exemple orientative:
„…să păstrez legătura cu oamenii importanți.”
„…că familia contează pentru mine.”
„…să mă bucur mai mult de timpul petrecut împreună.”
„…că unele amintiri merită păstrate.”
5. Transformarea emoției în acțiune – 8 minute
Consilierul formulează întrebarea:
„Ce putem face cu dorul?”
Clasa construiește o listă de răspunsuri constructive:
a vorbi cu cineva apropiat;
a suna sau a scrie persoanei respective;
a privi fotografii sau a păstra amintiri;
a scrie într-un jurnal;
a asculta muzică;
a desena;
a planifica o reîntâlnire;
a împărtăși experiența cu o persoană de încredere;
a transforma amintirea în recunoștință.
6. Încheiere – „Iau cu mine...” – 5 minute
Fiecare elev completează:
„Din activitatea de astăzi iau cu mine ideea că…”
Răspunsurile pot rămâne anonime pe post-it-uri.
________________________________________
Mini-fișă RED pentru elev
HARTA DORULUI
❤️ O persoană: ______________________________
🏡 Un loc: __________________________________
⏳ Un moment: _______________________________
💭 Când îmi este dor, simt:
________________________________________
🌱 Dorul meu îmi arată că prețuiesc:
________________________________________
🤝 Ce pot face constructiv cu această emoție?
________________________________________
Completează:
Dacă dorul meu ar putea vorbi, mi-ar spune:
________________________________________
Gândul meu de final
Ceea ce îmi lipsește uneori mă ajută să descopăr ceea ce este important pentru mine.
________________________________________
Evaluare
Evaluarea este predominant formativă și urmărește:
• participarea la reflecție;
• capacitatea de identificare a emoțiilor;
• exprimarea adecvată a experiențelor;
• identificarea resurselor personale;
• formularea unor modalități constructive de gestionare emoțională.
Nu se evaluează conținutul experiențelor personale ale elevilor.
Extensie educațională
Ca activitate opțională, elevii pot primi provocarea:
„Întreabă un părinte sau un bunic: Ce cântec îți trezește cel mai puternic dorul și de ce?”
Răspunsurile pot deveni baza unei activități ulterioare intitulate „Cântecele care ne leagă generațiile”.
Bibliografie orientativă – format APA
Băban, A. (Coord.). (2001). Consiliere educațională. Ghid metodologic. Cluj-Napoca: Imprimeria Ardealul.
Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning. (2020). CASEL’s SEL framework: What are the core competence areas and where are they promoted? CASEL.
Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. Bantam Books.
Gross, J. J. (2015). Emotion regulation: Current status and future prospects. Psychological Inquiry, 26(1), 1–26.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person. Houghton Mifflin.
UNESCO. (2003). Convention for the safeguarding of the intangible cultural heritage. UNESCO.
]]>
https://online.pubhtml5.com/xnvfl/wbva/
Acest mic ghid se adresează cadrelor didactice, elevilor, părinților, dar și tuturor cetățenilor responsabili interesați de protejarea mediului și de gestionarea corectă a deșeurilor electronice. Conceput într-un limbaj accesibil și ușor de parcurs, ghidul poate constitui o sursă utilă de informare și conștientizare atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului Erasmus+ ELECTRONIC WASTE AWARENESS, nr. KA210-SCH, nr. 2024-1-PL01-KA210-SCH-000245896, și reunește informații și idei menite să contribuie la înțelegerea problemei deșeurilor electronice și la formarea unor comportamente responsabile față de mediu.
Prin informațiile și activitățile propuse, ne dorim să încurajăm fiecare cititor să reflecteze asupra propriilor obiceiuri, să facă alegeri mai responsabile și să devină parte din schimbarea de care planeta noastră are nevoie. Pentru că protejarea mediului începe cu gesturi simple, iar fiecare dintre noi poate contribui la un viitor mai curat și mai sustenabil.
un exemplu de flyer:⬇️ https://canva.link/bgk6q5gb9ywwmo7
un exemplu de pliant: ⬇️https://canva.link/2b8ps2931ozlr9i
]]>
Publicat în 26. 08. 2026 de Alina Stoian
| Etichetat cu: erasmus+, electronic waste awareness, scoala gimnazială „tudor vladimirescu”
Categorie: cultură – societate – educaţie
https://online.pubhtml5.com/xnvfl/wbva/
Acest mic ghid se adresează cadrelor didactice, elevilor, părinților, dar și tuturor cetățenilor responsabili interesați de protejarea mediului și de gestionarea corectă a deșeurilor electronice. Conceput într-un limbaj accesibil și ușor de parcurs, ghidul poate constitui o sursă utilă de informare și conștientizare atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului Erasmus+ ELECTRONIC WASTE AWARENESS, nr. KA210-SCH, nr. 2024-1-PL01-KA210-SCH-000245896, și reunește informații și idei menite să contribuie la înțelegerea problemei deșeurilor electronice și la formarea unor comportamente responsabile față de mediu.
Prin informațiile și activitățile propuse, ne dorim să încurajăm fiecare cititor să reflecteze asupra propriilor obiceiuri, să facă alegeri mai responsabile și să devină parte din schimbarea de care planeta noastră are nevoie. Pentru că protejarea mediului începe cu gesturi simple, iar fiecare dintre noi poate contribui la un viitor mai curat și mai sustenabil.
un exemplu de flyer:⬇️ https://canva.link/bgk6q5gb9ywwmo7
un exemplu de pliant: ⬇️https://canva.link/2b8ps2931ozlr9i
]]>
https://online.pubhtml5.com/xnvfl/wbva/
Acest mic ghid se adresează cadrelor didactice, elevilor, părinților, dar și tuturor cetățenilor responsabili interesați de protejarea mediului și de gestionarea corectă a deșeurilor electronice. Conceput într-un limbaj accesibil și ușor de parcurs, ghidul poate constitui o sursă utilă de informare și conștientizare atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului Erasmus+ ELECTRONIC WASTE AWARENESS, nr. KA210-SCH, nr. 2024-1-PL01-KA210-SCH-000245896, și reunește informații și idei menite să contribuie la înțelegerea problemei deșeurilor electronice și la formarea unor comportamente responsabile față de mediu.
Prin informațiile și activitățile propuse, ne dorim să încurajăm fiecare cititor să reflecteze asupra propriilor obiceiuri, să facă alegeri mai responsabile și să devină parte din schimbarea de care planeta noastră are nevoie. Pentru că protejarea mediului începe cu gesturi simple, iar fiecare dintre noi poate contribui la un viitor mai curat și mai sustenabil.
un exemplu de flyer:⬇️ https://canva.link/bgk6q5gb9ywwmo7
un exemplu de pliant: ⬇️https://canva.link/2b8ps2931ozlr9i
]]>
Publicat în 26. 08. 2026 de Alina Stoian
| Etichetat cu: erasmus+, electronic waste awareness, scoala gimnazială „tudor vladimirescu”
Categorie: cultură – societate – educaţie
https://online.pubhtml5.com/xnvfl/wbva/
Acest mic ghid se adresează cadrelor didactice, elevilor, părinților, dar și tuturor cetățenilor responsabili interesați de protejarea mediului și de gestionarea corectă a deșeurilor electronice. Conceput într-un limbaj accesibil și ușor de parcurs, ghidul poate constitui o sursă utilă de informare și conștientizare atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului Erasmus+ ELECTRONIC WASTE AWARENESS, nr. KA210-SCH, nr. 2024-1-PL01-KA210-SCH-000245896, și reunește informații și idei menite să contribuie la înțelegerea problemei deșeurilor electronice și la formarea unor comportamente responsabile față de mediu.
Prin informațiile și activitățile propuse, ne dorim să încurajăm fiecare cititor să reflecteze asupra propriilor obiceiuri, să facă alegeri mai responsabile și să devină parte din schimbarea de care planeta noastră are nevoie. Pentru că protejarea mediului începe cu gesturi simple, iar fiecare dintre noi poate contribui la un viitor mai curat și mai sustenabil.
un exemplu de flyer:⬇️ https://canva.link/bgk6q5gb9ywwmo7
un exemplu de pliant: ⬇️https://canva.link/2b8ps2931ozlr9i
]]>
Mobilitatea din Amasya, Turcia, desfășurată în perioada 20–23 aprilie 2026, a fost o experiență de învățare, colaborare și schimb cultural în cadrul proiectului Erasmus+ Electronic Waste Awareness. Echipele din România, Polonia și Spania au vizitat școala parteneră Abdurrahman Kamil Ortaokulu, unde elevii au participat la activități dedicate conștientizării problemei deșeurilor electronice, inclusiv jocuri realizate din materiale reciclabile, dezbateri despre consum și responsabilitate și activități privind principiile celor 3R – reducere, reutilizare și reciclare.
Un moment important al mobilității a fost vizita la centrul de reciclare AKAB, unde participanții au aflat mai multe despre ciclul de viață al deșeurilor electronice și despre modalitățile de economisire și gestionare responsabilă a resurselor.
Mobilitatea a fost și o oportunitate de a descoperi cultura și patrimoniul orașului Amasya, dar și de a celebra, alături de partenerii turci, Ziua Suveranității Naționale și Ziua Copilului, sărbătorită în Turcia pe 23 aprilie. Experiența a consolidat colaborarea dintre partenerii proiectului și a demonstrat că educația pentru mediu poate deveni mai atractivă și mai eficientă atunci când este îmbinată cu activități practice, creativitate, joc și interculturalitate.
https://read.bookcreator.com/QZMAxzwpkjcqaYbQjydJDWPw7Fi2/Qhq7TQ-rQPSTRtXFIKTnbA
]]>
Publicat în 24. 08. 2026 de Alina Stoian
| Etichetat cu: erasmus+, școala gimnazială „tudor vladimirescu”, e-waste
Mobilitatea din Amasya, Turcia, desfășurată în perioada 20–23 aprilie 2026, a fost o experiență de învățare, colaborare și schimb cultural în cadrul proiectului Erasmus+ Electronic Waste Awareness. Echipele din România, Polonia și Spania au vizitat școala parteneră Abdurrahman Kamil Ortaokulu, unde elevii au participat la activități dedicate conștientizării problemei deșeurilor electronice, inclusiv jocuri realizate din materiale reciclabile, dezbateri despre consum și responsabilitate și activități privind principiile celor 3R – reducere, reutilizare și reciclare.
Un moment important al mobilității a fost vizita la centrul de reciclare AKAB, unde participanții au aflat mai multe despre ciclul de viață al deșeurilor electronice și despre modalitățile de economisire și gestionare responsabilă a resurselor.
Mobilitatea a fost și o oportunitate de a descoperi cultura și patrimoniul orașului Amasya, dar și de a celebra, alături de partenerii turci, Ziua Suveranității Naționale și Ziua Copilului, sărbătorită în Turcia pe 23 aprilie. Experiența a consolidat colaborarea dintre partenerii proiectului și a demonstrat că educația pentru mediu poate deveni mai atractivă și mai eficientă atunci când este îmbinată cu activități practice, creativitate, joc și interculturalitate.
https://read.bookcreator.com/QZMAxzwpkjcqaYbQjydJDWPw7Fi2/Qhq7TQ-rQPSTRtXFIKTnbA
]]>
Mobilitatea din Amasya, Turcia, desfășurată în perioada 20–23 aprilie 2026, a fost o experiență de învățare, colaborare și schimb cultural în cadrul proiectului Erasmus+ Electronic Waste Awareness. Echipele din România, Polonia și Spania au vizitat școala parteneră Abdurrahman Kamil Ortaokulu, unde elevii au participat la activități dedicate conștientizării problemei deșeurilor electronice, inclusiv jocuri realizate din materiale reciclabile, dezbateri despre consum și responsabilitate și activități privind principiile celor 3R – reducere, reutilizare și reciclare.
Un moment important al mobilității a fost vizita la centrul de reciclare AKAB, unde participanții au aflat mai multe despre ciclul de viață al deșeurilor electronice și despre modalitățile de economisire și gestionare responsabilă a resurselor.
Mobilitatea a fost și o oportunitate de a descoperi cultura și patrimoniul orașului Amasya, dar și de a celebra, alături de partenerii turci, Ziua Suveranității Naționale și Ziua Copilului, sărbătorită în Turcia pe 23 aprilie. Experiența a consolidat colaborarea dintre partenerii proiectului și a demonstrat că educația pentru mediu poate deveni mai atractivă și mai eficientă atunci când este îmbinată cu activități practice, creativitate, joc și interculturalitate.
https://read.bookcreator.com/QZMAxzwpkjcqaYbQjydJDWPw7Fi2/Qhq7TQ-rQPSTRtXFIKTnbA
]]>
Publicat în 24. 08. 2026 de Alina Stoian
| Etichetat cu: erasmus+, școala gimnazială „tudor vladimirescu”, e-waste
Mobilitatea din Amasya, Turcia, desfășurată în perioada 20–23 aprilie 2026, a fost o experiență de învățare, colaborare și schimb cultural în cadrul proiectului Erasmus+ Electronic Waste Awareness. Echipele din România, Polonia și Spania au vizitat școala parteneră Abdurrahman Kamil Ortaokulu, unde elevii au participat la activități dedicate conștientizării problemei deșeurilor electronice, inclusiv jocuri realizate din materiale reciclabile, dezbateri despre consum și responsabilitate și activități privind principiile celor 3R – reducere, reutilizare și reciclare.
Un moment important al mobilității a fost vizita la centrul de reciclare AKAB, unde participanții au aflat mai multe despre ciclul de viață al deșeurilor electronice și despre modalitățile de economisire și gestionare responsabilă a resurselor.
Mobilitatea a fost și o oportunitate de a descoperi cultura și patrimoniul orașului Amasya, dar și de a celebra, alături de partenerii turci, Ziua Suveranității Naționale și Ziua Copilului, sărbătorită în Turcia pe 23 aprilie. Experiența a consolidat colaborarea dintre partenerii proiectului și a demonstrat că educația pentru mediu poate deveni mai atractivă și mai eficientă atunci când este îmbinată cu activități practice, creativitate, joc și interculturalitate.
https://read.bookcreator.com/QZMAxzwpkjcqaYbQjydJDWPw7Fi2/Qhq7TQ-rQPSTRtXFIKTnbA
]]>
https://youtube.com/shorts/Hrf5su-ullU?feature=share
Rezumat
Cântecul tradițional românesc poate depăși funcția sa artistică și patrimonială, devenind o resursă valoroasă în activitățile de consiliere psihopedagogică. Prin mesajul său simbolic, prin raportarea la familie, timp, identitate și experiențele fundamentale ale existenței, folclorul facilitează exprimarea emoțională, reflecția personală și dialogul dintre generații.
Articolul propune valorificarea educațională a unui cântec din repertoriul tradițional al Țării Lăpușului, prezentat în cadrul proiectului cultural „Horea de Sâmbătă”, episodul 59, ca punct de plecare pentru o activitate de consiliere psihopedagogică centrată pe autocunoaștere, exprimarea emoțiilor, relația cu familia și conștientizarea etapelor vieții.
Materialul este completat de o Resursă Educațională Deschisă (RED), prezentată în anexă, care poate fi adaptată particularităților de vârstă și nevoilor beneficiarilor.
Cuvinte-cheie: consiliere psihopedagogică, cântec tradițional, folclor, autocunoaștere, emoții, familie, identitate, Resurse Educaționale Deschise, Horea de Sâmbătă.
Cântecul tradițional – de la patrimoniu cultural la instrument educațional
Cântecul popular românesc reprezintă una dintre formele prin care experiențele fundamentale ale comunității au fost păstrate și transmise între generații. Viața, familia, copilăria, tinerețea, iubirea, despărțirea, dorul, maturizarea și trecerea timpului se regăsesc în versuri aparent simple, dar încărcate de semnificații afective și simbolice.
Din perspectivă educațională, aceste creații pot fi utilizate ca stimuli pentru reflecție și dialog.
În cadrul consilierii psihopedagogice, un cântec poate deveni un mediator între experiența personală și exprimarea verbală. Uneori, elevului îi poate fi dificil să răspundă direct la întrebarea „Ce simți?”, însă îi este mai ușor să vorbească despre un personaj, despre un vers sau despre emoția transmisă de o melodie.
Pornind de la ceea ce exprimă cântecul, beneficiarul poate ajunge treptat la propriile trăiri.
Această abordare este compatibilă cu principiile consilierii centrate pe persoană, care acordă importanță climatului de acceptare, empatiei, exprimării autentice și construirii sensului personal.
„Horea de Sâmbătă” – punte între patrimoniul cultural și educația contemporană
Proiectul cultural „Horea de Sâmbătă” urmărește readucerea în atenția publicului a cântecului tradițional și valorificarea patrimoniului muzical românesc într-un context contemporan.
Episodul 59 aduce în prim-plan un cântec din universul cultural al Țării Lăpușului, spațiu folcloric cu o identitate muzicală puternică.
Versurile:
„Doamne, nu mă-mbătrâni,
Lasă-mă să-mi cresc pruncii...”
concentrează într-o formulare de mare simplitate teme existențiale profunde: trecerea timpului, responsabilitatea față de copii, atașamentul familial și dorința continuității.
La fel de sugestiv este și motivul tinereții:
„Cât am fost, lume, de tineri,
Nu ți-o fost urât cu mine...”
Dincolo de sensul folcloric, aceste versuri permit dezvoltarea unor întrebări cu valoare psihopedagogică:
• Ce înseamnă pentru mine să cresc?
• Cum mă schimb de la o etapă a vieții la alta?
• Ce persoane sunt importante pentru mine?
• Ce am primit de la familia mea?
• Ce îmi doresc să păstrez din ceea ce am primit?
• Cum mă raportez la trecerea timpului?
• Care sunt lucrurile pentru care sunt recunoscător?
În acest fel, cântecul devine un punct de întâlnire între educație, cultură și dezvoltare personală.
Dimensiunea psihopedagogică a activității
Valorificarea cântecului în consiliere nu presupune analizarea sa exclusiv din perspectivă muzicală sau literară. Accentul se deplasează spre semnificațiile pe care beneficiarul le descoperă și le asociază propriei experiențe.
Activitatea poate urmări mai multe dimensiuni.
Autocunoașterea
Elevii sunt invitați să identifice experiențe și persoane importante din propria viață, precum și valori pe care le consideră definitorii.
Cântecul poate facilita răspunsuri la întrebări precum:
„Ce este important pentru mine acum?”
„Ce mi-aș dori să păstrez peste ani?”
„Ce mă definește?”
Identificarea și exprimarea emoțiilor
Audiția muzicală poate constitui un stimul afectiv puternic.
Elevii pot fi invitați să recunoască emoțiile pe care le percep:
dor, nostalgie, dragoste, teamă, speranță, recunoștință, bucurie sau tristețe.
Nu există un răspuns unic. Aceeași melodie poate produce reacții diferite, iar această diversitate reprezintă un punct de pornire pentru înțelegerea faptului că fiecare persoană interpretează experiențele în funcție de propria istorie.
Relația cu familia
Versul „Lasă-mă să-mi cresc pruncii” permite introducerea unei discuții despre rolul familiei și despre persoanele semnificative.
Activitatea trebuie adaptată cu sensibilitate, deoarece structura și experiențele familiale pot fi foarte diferite.
În locul unei perspective restrictive asupra familiei, consilierul poate utiliza conceptul de persoană semnificativă: părinți, bunici, frați, tutori, rude sau alte persoane care reprezintă pentru copil surse de sprijin și siguranță.
Trecerea timpului și etapele vieții
Tema îmbătrânirii poate fi transformată pedagogic într-o discuție despre dezvoltare și schimbare.
Copilăria, adolescența, maturitatea și vârsta înaintată pot fi privite nu doar din perspectiva pierderii, ci și ca etape ale acumulării de experiențe.
Elevii pot construi simbolic o „linie a vieții”, pe care să noteze:
De unde vin – Cine sunt acum – Ce îmi doresc pentru viitor.
Apartenență și identitate culturală
Folclorul reprezintă și un instrument de explorare a identității.
Elevii pot fi invitați să identifice cântece, obiceiuri, expresii, povești sau tradiții pe care le cunosc din familie.
În acest mod se consolidează sentimentul apartenenței și respectul pentru diversitatea culturală.
Metode recomandate
Activitatea poate integra tehnici specifice consilierii și educației socio-emoționale:
audiția reflexivă,
conversația euristică,
brainstormingul,
metafora terapeutică și educațională,
completarea de enunțuri,
linia vieții,
jurnalul reflexiv,
desenul simbolic,
tehnica „Un vers pentru mine”,
discuția în perechi sau în grupuri mici.
Profesorul-consilier nu urmărește obținerea unor răspunsuri „corecte”, ci facilitează exprimarea personală într-un climat de siguranță psihologică.
Rolul Resursei Educaționale Deschise
Materialul video din cadrul proiectului „Horea de Sâmbătă” poate constitui punctul de plecare pentru realizarea unei Resurse Educaționale Deschise – RED, în măsura în care materialele utilizate și modalitatea de distribuire respectă condițiile de licențiere aplicabile.
RED-ul propus în anexă transformă experiența audiției într-un parcurs educațional structurat.
Resursa poate fi utilizată:
în cabinetul de asistență psihopedagogică;
în activitățile de consiliere și orientare;
în activități de dezvoltare personală;
în proiecte interdisciplinare;
în activități extracurriculare;
în activități dedicate patrimoniului cultural;
în contexte educaționale incluzive, prin adaptarea sarcinilor și a modalităților de răspuns.
Avantajul major al unei asemenea resurse constă în faptul că patrimoniul cultural devine experiență educațională vie.
Cântecul nu mai aparține doar trecutului, ci intră în dialog cu experiențele copilului de astăzi.
Posibilități de adaptare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale
În cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale, activitatea poate fi adaptată prin:
reducerea numărului de itemi;
utilizarea imaginilor și pictogramelor pentru reprezentarea emoțiilor;
citirea cu voce tare a cerințelor;
oferirea posibilității de răspuns oral;
utilizarea unor variante cu alegere multiplă;
acordarea unui timp suplimentar;
fragmentarea sarcinilor;
utilizarea suportului vizual și auditiv concomitent;
acceptarea desenului sau a simbolurilor ca modalități alternative de exprimare.
Astfel, materialul poate susține participarea activă și accesul diferențiat la experiența de învățare.
Concluzii
Cântecul tradițional poate avea o funcție educațională remarcabilă atunci când este integrat într-un demers pedagogic coerent.
Prin intermediul proiectului „Horea de Sâmbătă”, patrimoniul muzical poate deveni punct de pornire pentru activități contemporane de consiliere psihopedagogică.
Versurile despre tinerețe, familie și trecerea timpului oferă oportunități pentru autocunoaștere, exprimare emoțională, explorarea relațiilor semnificative și dezvoltarea identității personale și culturale.
În acest context, folclorul nu reprezintă doar memoria unei comunități.
El poate deveni instrument de reflecție, dialog și dezvoltare personală.
Iar poate cea mai importantă lecție transmisă elevilor este aceea că, între ceea ce am primit de la generațiile dinaintea noastră și ceea ce vom transmite mai departe, fiecare dintre noi scrie o parte din propria poveste.
________________________________________
ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED)
„Cât am fost, lume, de tineri...” – Cântecul tradițional ca oglindă a propriei povești
Domeniu: Consiliere și orientare / dezvoltare personală
Tipul resursei: Resursă Educațională Deschisă – fișă de activitate
Grup țintă: elevi din ciclul gimnazial; adaptabilă pentru alte niveluri de vârstă
Durata: 45–50 de minute
Forma de organizare: individual, perechi, grup
Resursă-stimul: „Horea de Sâmbătă”, episodul 59 – cântec tradițional din Țara Lăpușului
Obiective urmărite
Elevul va fi capabil:
• să identifice emoțiile transmise de un text muzical;
• să exprime propriile trăiri într-o manieră adecvată;
• să identifice persoane și valori importante din viața sa;
• să reflecteze asupra schimbării și etapelor vieții;
• să manifeste respect față de patrimoniul cultural și experiențele celorlalți;
• să formuleze un obiectiv personal orientat spre viitor.
Obiective operaționale
La finalul activității, elevii vor putea:
• identifica minimum două emoții sugerate de cântec;
• selecta un vers sau o idee cu semnificație personală;
• numi cel puțin o persoană semnificativă din viața lor;
• formula o valoare pe care doresc să o păstreze;
• exprima o dorință sau un obiectiv pentru viitor.
Etapa I – Ascult și simt
Ascultă fragmentul muzical.
Completează:
Când ascult acest cântec, simt...
....................................................................
....................................................................
Încercuiește sau completează:
bucurie / dor / tristețe / liniște / speranță / recunoștință / nostalgie / altceva: ..........................
Etapa a II-a – Un vers pentru mine
Citește:
„Cât am fost, lume, de tineri...”
și
„Doamne, nu mă-mbătrâni,
Lasă-mă să-mi cresc pruncii...”
Alege ideea care te face să te gândești cel mai mult.
Pentru mine, aceste cuvinte vorbesc despre:
....................................................................
....................................................................
Etapa a III-a – Oamenii mei importanți
Gândește-te la o persoană care a avut sau are un rol important în viața ta.
Persoana la care mă gândesc este:
....................................................................
De la această persoană am învățat:
....................................................................
Un lucru pentru care îi sunt recunoscător/recunoscătoare:
....................................................................
Etapa a IV-a – Linia mea
Completează cele trei momente:
IERI – Ce am primit?
Un lucru valoros primit de la familia sau de la persoanele importante pentru mine:
....................................................................
ASTĂZI – Cine sunt?
Trei cuvinte care mă descriu:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
MÂINE – Ce vreau să devin?
....................................................................
....................................................................
Etapa a V-a – Cufărul valorilor
Imaginează-ți că poți lua cu tine în viitor doar trei valori.
Eu aleg:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
De ce?
....................................................................
Etapa a VI-a – Mesaj către mine, cel/cea din viitor
Completează:
Dragă eu, cel/cea de peste zece ani, sper să nu uiți...
....................................................................
....................................................................
....................................................................
Etapa a VII-a – Cercul de încheiere
Completează un singur enunț:
Din activitatea de astăzi plec cu gândul că...
....................................................................
Mesaj final
Timpul schimbă vârstele, dar valorile, oamenii și poveștile pe care le purtăm cu noi pot crea continuitate între generații.
________________________________________
Recomandări pentru profesorul-consilier
Participarea la discuție trebuie să fie voluntară.
Elevii nu vor fi obligați să ofere informații personale sau familiale pe care doresc să le păstreze private.
În situația unor experiențe familiale dificile, termenul „familie” poate fi înlocuit cu „persoană importantă/persoană semnificativă”.
Se recomandă evitarea interpretării psihologice a răspunsurilor elevilor în cadrul grupului.
Activitatea are caracter educațional și de consiliere pentru dezvoltare personală și nu substituie intervenția psihologică sau psihoterapeutică atunci când aceasta este necesară.
Bibliografie orientativă
American School Counselor Association. (2019). The ASCA National Model: A framework for school counseling programs (4th ed.). Author.
Bruner, J. (1996). The culture of education. Harvard University Press.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person: A therapist's view of psychotherapy. Houghton Mifflin.
UNESCO. (2019). Recommendation on Open Educational Resources (OER). UNESCO.
World Health Organization. (1997). Life skills education for children and adolescents in schools. WHO.
]]>
Publicat în 18. 08. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: folclor românesc resurse educaționale deschise educație prin muzică
Categorie: cultură – societate – educaţie
https://youtube.com/shorts/Hrf5su-ullU?feature=share
Rezumat
Cântecul tradițional românesc poate depăși funcția sa artistică și patrimonială, devenind o resursă valoroasă în activitățile de consiliere psihopedagogică. Prin mesajul său simbolic, prin raportarea la familie, timp, identitate și experiențele fundamentale ale existenței, folclorul facilitează exprimarea emoțională, reflecția personală și dialogul dintre generații.
Articolul propune valorificarea educațională a unui cântec din repertoriul tradițional al Țării Lăpușului, prezentat în cadrul proiectului cultural „Horea de Sâmbătă”, episodul 59, ca punct de plecare pentru o activitate de consiliere psihopedagogică centrată pe autocunoaștere, exprimarea emoțiilor, relația cu familia și conștientizarea etapelor vieții.
Materialul este completat de o Resursă Educațională Deschisă (RED), prezentată în anexă, care poate fi adaptată particularităților de vârstă și nevoilor beneficiarilor.
Cuvinte-cheie: consiliere psihopedagogică, cântec tradițional, folclor, autocunoaștere, emoții, familie, identitate, Resurse Educaționale Deschise, Horea de Sâmbătă.
Cântecul tradițional – de la patrimoniu cultural la instrument educațional
Cântecul popular românesc reprezintă una dintre formele prin care experiențele fundamentale ale comunității au fost păstrate și transmise între generații. Viața, familia, copilăria, tinerețea, iubirea, despărțirea, dorul, maturizarea și trecerea timpului se regăsesc în versuri aparent simple, dar încărcate de semnificații afective și simbolice.
Din perspectivă educațională, aceste creații pot fi utilizate ca stimuli pentru reflecție și dialog.
În cadrul consilierii psihopedagogice, un cântec poate deveni un mediator între experiența personală și exprimarea verbală. Uneori, elevului îi poate fi dificil să răspundă direct la întrebarea „Ce simți?”, însă îi este mai ușor să vorbească despre un personaj, despre un vers sau despre emoția transmisă de o melodie.
Pornind de la ceea ce exprimă cântecul, beneficiarul poate ajunge treptat la propriile trăiri.
Această abordare este compatibilă cu principiile consilierii centrate pe persoană, care acordă importanță climatului de acceptare, empatiei, exprimării autentice și construirii sensului personal.
„Horea de Sâmbătă” – punte între patrimoniul cultural și educația contemporană
Proiectul cultural „Horea de Sâmbătă” urmărește readucerea în atenția publicului a cântecului tradițional și valorificarea patrimoniului muzical românesc într-un context contemporan.
Episodul 59 aduce în prim-plan un cântec din universul cultural al Țării Lăpușului, spațiu folcloric cu o identitate muzicală puternică.
Versurile:
„Doamne, nu mă-mbătrâni,
Lasă-mă să-mi cresc pruncii...”
concentrează într-o formulare de mare simplitate teme existențiale profunde: trecerea timpului, responsabilitatea față de copii, atașamentul familial și dorința continuității.
La fel de sugestiv este și motivul tinereții:
„Cât am fost, lume, de tineri,
Nu ți-o fost urât cu mine...”
Dincolo de sensul folcloric, aceste versuri permit dezvoltarea unor întrebări cu valoare psihopedagogică:
• Ce înseamnă pentru mine să cresc?
• Cum mă schimb de la o etapă a vieții la alta?
• Ce persoane sunt importante pentru mine?
• Ce am primit de la familia mea?
• Ce îmi doresc să păstrez din ceea ce am primit?
• Cum mă raportez la trecerea timpului?
• Care sunt lucrurile pentru care sunt recunoscător?
În acest fel, cântecul devine un punct de întâlnire între educație, cultură și dezvoltare personală.
Dimensiunea psihopedagogică a activității
Valorificarea cântecului în consiliere nu presupune analizarea sa exclusiv din perspectivă muzicală sau literară. Accentul se deplasează spre semnificațiile pe care beneficiarul le descoperă și le asociază propriei experiențe.
Activitatea poate urmări mai multe dimensiuni.
Autocunoașterea
Elevii sunt invitați să identifice experiențe și persoane importante din propria viață, precum și valori pe care le consideră definitorii.
Cântecul poate facilita răspunsuri la întrebări precum:
„Ce este important pentru mine acum?”
„Ce mi-aș dori să păstrez peste ani?”
„Ce mă definește?”
Identificarea și exprimarea emoțiilor
Audiția muzicală poate constitui un stimul afectiv puternic.
Elevii pot fi invitați să recunoască emoțiile pe care le percep:
dor, nostalgie, dragoste, teamă, speranță, recunoștință, bucurie sau tristețe.
Nu există un răspuns unic. Aceeași melodie poate produce reacții diferite, iar această diversitate reprezintă un punct de pornire pentru înțelegerea faptului că fiecare persoană interpretează experiențele în funcție de propria istorie.
Relația cu familia
Versul „Lasă-mă să-mi cresc pruncii” permite introducerea unei discuții despre rolul familiei și despre persoanele semnificative.
Activitatea trebuie adaptată cu sensibilitate, deoarece structura și experiențele familiale pot fi foarte diferite.
În locul unei perspective restrictive asupra familiei, consilierul poate utiliza conceptul de persoană semnificativă: părinți, bunici, frați, tutori, rude sau alte persoane care reprezintă pentru copil surse de sprijin și siguranță.
Trecerea timpului și etapele vieții
Tema îmbătrânirii poate fi transformată pedagogic într-o discuție despre dezvoltare și schimbare.
Copilăria, adolescența, maturitatea și vârsta înaintată pot fi privite nu doar din perspectiva pierderii, ci și ca etape ale acumulării de experiențe.
Elevii pot construi simbolic o „linie a vieții”, pe care să noteze:
De unde vin – Cine sunt acum – Ce îmi doresc pentru viitor.
Apartenență și identitate culturală
Folclorul reprezintă și un instrument de explorare a identității.
Elevii pot fi invitați să identifice cântece, obiceiuri, expresii, povești sau tradiții pe care le cunosc din familie.
În acest mod se consolidează sentimentul apartenenței și respectul pentru diversitatea culturală.
Metode recomandate
Activitatea poate integra tehnici specifice consilierii și educației socio-emoționale:
audiția reflexivă,
conversația euristică,
brainstormingul,
metafora terapeutică și educațională,
completarea de enunțuri,
linia vieții,
jurnalul reflexiv,
desenul simbolic,
tehnica „Un vers pentru mine”,
discuția în perechi sau în grupuri mici.
Profesorul-consilier nu urmărește obținerea unor răspunsuri „corecte”, ci facilitează exprimarea personală într-un climat de siguranță psihologică.
Rolul Resursei Educaționale Deschise
Materialul video din cadrul proiectului „Horea de Sâmbătă” poate constitui punctul de plecare pentru realizarea unei Resurse Educaționale Deschise – RED, în măsura în care materialele utilizate și modalitatea de distribuire respectă condițiile de licențiere aplicabile.
RED-ul propus în anexă transformă experiența audiției într-un parcurs educațional structurat.
Resursa poate fi utilizată:
în cabinetul de asistență psihopedagogică;
în activitățile de consiliere și orientare;
în activități de dezvoltare personală;
în proiecte interdisciplinare;
în activități extracurriculare;
în activități dedicate patrimoniului cultural;
în contexte educaționale incluzive, prin adaptarea sarcinilor și a modalităților de răspuns.
Avantajul major al unei asemenea resurse constă în faptul că patrimoniul cultural devine experiență educațională vie.
Cântecul nu mai aparține doar trecutului, ci intră în dialog cu experiențele copilului de astăzi.
Posibilități de adaptare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale
În cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale, activitatea poate fi adaptată prin:
reducerea numărului de itemi;
utilizarea imaginilor și pictogramelor pentru reprezentarea emoțiilor;
citirea cu voce tare a cerințelor;
oferirea posibilității de răspuns oral;
utilizarea unor variante cu alegere multiplă;
acordarea unui timp suplimentar;
fragmentarea sarcinilor;
utilizarea suportului vizual și auditiv concomitent;
acceptarea desenului sau a simbolurilor ca modalități alternative de exprimare.
Astfel, materialul poate susține participarea activă și accesul diferențiat la experiența de învățare.
Concluzii
Cântecul tradițional poate avea o funcție educațională remarcabilă atunci când este integrat într-un demers pedagogic coerent.
Prin intermediul proiectului „Horea de Sâmbătă”, patrimoniul muzical poate deveni punct de pornire pentru activități contemporane de consiliere psihopedagogică.
Versurile despre tinerețe, familie și trecerea timpului oferă oportunități pentru autocunoaștere, exprimare emoțională, explorarea relațiilor semnificative și dezvoltarea identității personale și culturale.
În acest context, folclorul nu reprezintă doar memoria unei comunități.
El poate deveni instrument de reflecție, dialog și dezvoltare personală.
Iar poate cea mai importantă lecție transmisă elevilor este aceea că, între ceea ce am primit de la generațiile dinaintea noastră și ceea ce vom transmite mai departe, fiecare dintre noi scrie o parte din propria poveste.
________________________________________
ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED)
„Cât am fost, lume, de tineri...” – Cântecul tradițional ca oglindă a propriei povești
Domeniu: Consiliere și orientare / dezvoltare personală
Tipul resursei: Resursă Educațională Deschisă – fișă de activitate
Grup țintă: elevi din ciclul gimnazial; adaptabilă pentru alte niveluri de vârstă
Durata: 45–50 de minute
Forma de organizare: individual, perechi, grup
Resursă-stimul: „Horea de Sâmbătă”, episodul 59 – cântec tradițional din Țara Lăpușului
Obiective urmărite
Elevul va fi capabil:
• să identifice emoțiile transmise de un text muzical;
• să exprime propriile trăiri într-o manieră adecvată;
• să identifice persoane și valori importante din viața sa;
• să reflecteze asupra schimbării și etapelor vieții;
• să manifeste respect față de patrimoniul cultural și experiențele celorlalți;
• să formuleze un obiectiv personal orientat spre viitor.
Obiective operaționale
La finalul activității, elevii vor putea:
• identifica minimum două emoții sugerate de cântec;
• selecta un vers sau o idee cu semnificație personală;
• numi cel puțin o persoană semnificativă din viața lor;
• formula o valoare pe care doresc să o păstreze;
• exprima o dorință sau un obiectiv pentru viitor.
Etapa I – Ascult și simt
Ascultă fragmentul muzical.
Completează:
Când ascult acest cântec, simt...
....................................................................
....................................................................
Încercuiește sau completează:
bucurie / dor / tristețe / liniște / speranță / recunoștință / nostalgie / altceva: ..........................
Etapa a II-a – Un vers pentru mine
Citește:
„Cât am fost, lume, de tineri...”
și
„Doamne, nu mă-mbătrâni,
Lasă-mă să-mi cresc pruncii...”
Alege ideea care te face să te gândești cel mai mult.
Pentru mine, aceste cuvinte vorbesc despre:
....................................................................
....................................................................
Etapa a III-a – Oamenii mei importanți
Gândește-te la o persoană care a avut sau are un rol important în viața ta.
Persoana la care mă gândesc este:
....................................................................
De la această persoană am învățat:
....................................................................
Un lucru pentru care îi sunt recunoscător/recunoscătoare:
....................................................................
Etapa a IV-a – Linia mea
Completează cele trei momente:
IERI – Ce am primit?
Un lucru valoros primit de la familia sau de la persoanele importante pentru mine:
....................................................................
ASTĂZI – Cine sunt?
Trei cuvinte care mă descriu:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
MÂINE – Ce vreau să devin?
....................................................................
....................................................................
Etapa a V-a – Cufărul valorilor
Imaginează-ți că poți lua cu tine în viitor doar trei valori.
Eu aleg:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
De ce?
....................................................................
Etapa a VI-a – Mesaj către mine, cel/cea din viitor
Completează:
Dragă eu, cel/cea de peste zece ani, sper să nu uiți...
....................................................................
....................................................................
....................................................................
Etapa a VII-a – Cercul de încheiere
Completează un singur enunț:
Din activitatea de astăzi plec cu gândul că...
....................................................................
Mesaj final
Timpul schimbă vârstele, dar valorile, oamenii și poveștile pe care le purtăm cu noi pot crea continuitate între generații.
________________________________________
Recomandări pentru profesorul-consilier
Participarea la discuție trebuie să fie voluntară.
Elevii nu vor fi obligați să ofere informații personale sau familiale pe care doresc să le păstreze private.
În situația unor experiențe familiale dificile, termenul „familie” poate fi înlocuit cu „persoană importantă/persoană semnificativă”.
Se recomandă evitarea interpretării psihologice a răspunsurilor elevilor în cadrul grupului.
Activitatea are caracter educațional și de consiliere pentru dezvoltare personală și nu substituie intervenția psihologică sau psihoterapeutică atunci când aceasta este necesară.
Bibliografie orientativă
American School Counselor Association. (2019). The ASCA National Model: A framework for school counseling programs (4th ed.). Author.
Bruner, J. (1996). The culture of education. Harvard University Press.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person: A therapist's view of psychotherapy. Houghton Mifflin.
UNESCO. (2019). Recommendation on Open Educational Resources (OER). UNESCO.
World Health Organization. (1997). Life skills education for children and adolescents in schools. WHO.
]]>
https://youtube.com/shorts/Hrf5su-ullU?feature=share
Rezumat
Cântecul tradițional românesc poate depăși funcția sa artistică și patrimonială, devenind o resursă valoroasă în activitățile de consiliere psihopedagogică. Prin mesajul său simbolic, prin raportarea la familie, timp, identitate și experiențele fundamentale ale existenței, folclorul facilitează exprimarea emoțională, reflecția personală și dialogul dintre generații.
Articolul propune valorificarea educațională a unui cântec din repertoriul tradițional al Țării Lăpușului, prezentat în cadrul proiectului cultural „Horea de Sâmbătă”, episodul 59, ca punct de plecare pentru o activitate de consiliere psihopedagogică centrată pe autocunoaștere, exprimarea emoțiilor, relația cu familia și conștientizarea etapelor vieții.
Materialul este completat de o Resursă Educațională Deschisă (RED), prezentată în anexă, care poate fi adaptată particularităților de vârstă și nevoilor beneficiarilor.
Cuvinte-cheie: consiliere psihopedagogică, cântec tradițional, folclor, autocunoaștere, emoții, familie, identitate, Resurse Educaționale Deschise, Horea de Sâmbătă.
Cântecul tradițional – de la patrimoniu cultural la instrument educațional
Cântecul popular românesc reprezintă una dintre formele prin care experiențele fundamentale ale comunității au fost păstrate și transmise între generații. Viața, familia, copilăria, tinerețea, iubirea, despărțirea, dorul, maturizarea și trecerea timpului se regăsesc în versuri aparent simple, dar încărcate de semnificații afective și simbolice.
Din perspectivă educațională, aceste creații pot fi utilizate ca stimuli pentru reflecție și dialog.
În cadrul consilierii psihopedagogice, un cântec poate deveni un mediator între experiența personală și exprimarea verbală. Uneori, elevului îi poate fi dificil să răspundă direct la întrebarea „Ce simți?”, însă îi este mai ușor să vorbească despre un personaj, despre un vers sau despre emoția transmisă de o melodie.
Pornind de la ceea ce exprimă cântecul, beneficiarul poate ajunge treptat la propriile trăiri.
Această abordare este compatibilă cu principiile consilierii centrate pe persoană, care acordă importanță climatului de acceptare, empatiei, exprimării autentice și construirii sensului personal.
„Horea de Sâmbătă” – punte între patrimoniul cultural și educația contemporană
Proiectul cultural „Horea de Sâmbătă” urmărește readucerea în atenția publicului a cântecului tradițional și valorificarea patrimoniului muzical românesc într-un context contemporan.
Episodul 59 aduce în prim-plan un cântec din universul cultural al Țării Lăpușului, spațiu folcloric cu o identitate muzicală puternică.
Versurile:
„Doamne, nu mă-mbătrâni,
Lasă-mă să-mi cresc pruncii...”
concentrează într-o formulare de mare simplitate teme existențiale profunde: trecerea timpului, responsabilitatea față de copii, atașamentul familial și dorința continuității.
La fel de sugestiv este și motivul tinereții:
„Cât am fost, lume, de tineri,
Nu ți-o fost urât cu mine...”
Dincolo de sensul folcloric, aceste versuri permit dezvoltarea unor întrebări cu valoare psihopedagogică:
• Ce înseamnă pentru mine să cresc?
• Cum mă schimb de la o etapă a vieții la alta?
• Ce persoane sunt importante pentru mine?
• Ce am primit de la familia mea?
• Ce îmi doresc să păstrez din ceea ce am primit?
• Cum mă raportez la trecerea timpului?
• Care sunt lucrurile pentru care sunt recunoscător?
În acest fel, cântecul devine un punct de întâlnire între educație, cultură și dezvoltare personală.
Dimensiunea psihopedagogică a activității
Valorificarea cântecului în consiliere nu presupune analizarea sa exclusiv din perspectivă muzicală sau literară. Accentul se deplasează spre semnificațiile pe care beneficiarul le descoperă și le asociază propriei experiențe.
Activitatea poate urmări mai multe dimensiuni.
Autocunoașterea
Elevii sunt invitați să identifice experiențe și persoane importante din propria viață, precum și valori pe care le consideră definitorii.
Cântecul poate facilita răspunsuri la întrebări precum:
„Ce este important pentru mine acum?”
„Ce mi-aș dori să păstrez peste ani?”
„Ce mă definește?”
Identificarea și exprimarea emoțiilor
Audiția muzicală poate constitui un stimul afectiv puternic.
Elevii pot fi invitați să recunoască emoțiile pe care le percep:
dor, nostalgie, dragoste, teamă, speranță, recunoștință, bucurie sau tristețe.
Nu există un răspuns unic. Aceeași melodie poate produce reacții diferite, iar această diversitate reprezintă un punct de pornire pentru înțelegerea faptului că fiecare persoană interpretează experiențele în funcție de propria istorie.
Relația cu familia
Versul „Lasă-mă să-mi cresc pruncii” permite introducerea unei discuții despre rolul familiei și despre persoanele semnificative.
Activitatea trebuie adaptată cu sensibilitate, deoarece structura și experiențele familiale pot fi foarte diferite.
În locul unei perspective restrictive asupra familiei, consilierul poate utiliza conceptul de persoană semnificativă: părinți, bunici, frați, tutori, rude sau alte persoane care reprezintă pentru copil surse de sprijin și siguranță.
Trecerea timpului și etapele vieții
Tema îmbătrânirii poate fi transformată pedagogic într-o discuție despre dezvoltare și schimbare.
Copilăria, adolescența, maturitatea și vârsta înaintată pot fi privite nu doar din perspectiva pierderii, ci și ca etape ale acumulării de experiențe.
Elevii pot construi simbolic o „linie a vieții”, pe care să noteze:
De unde vin – Cine sunt acum – Ce îmi doresc pentru viitor.
Apartenență și identitate culturală
Folclorul reprezintă și un instrument de explorare a identității.
Elevii pot fi invitați să identifice cântece, obiceiuri, expresii, povești sau tradiții pe care le cunosc din familie.
În acest mod se consolidează sentimentul apartenenței și respectul pentru diversitatea culturală.
Metode recomandate
Activitatea poate integra tehnici specifice consilierii și educației socio-emoționale:
audiția reflexivă,
conversația euristică,
brainstormingul,
metafora terapeutică și educațională,
completarea de enunțuri,
linia vieții,
jurnalul reflexiv,
desenul simbolic,
tehnica „Un vers pentru mine”,
discuția în perechi sau în grupuri mici.
Profesorul-consilier nu urmărește obținerea unor răspunsuri „corecte”, ci facilitează exprimarea personală într-un climat de siguranță psihologică.
Rolul Resursei Educaționale Deschise
Materialul video din cadrul proiectului „Horea de Sâmbătă” poate constitui punctul de plecare pentru realizarea unei Resurse Educaționale Deschise – RED, în măsura în care materialele utilizate și modalitatea de distribuire respectă condițiile de licențiere aplicabile.
RED-ul propus în anexă transformă experiența audiției într-un parcurs educațional structurat.
Resursa poate fi utilizată:
în cabinetul de asistență psihopedagogică;
în activitățile de consiliere și orientare;
în activități de dezvoltare personală;
în proiecte interdisciplinare;
în activități extracurriculare;
în activități dedicate patrimoniului cultural;
în contexte educaționale incluzive, prin adaptarea sarcinilor și a modalităților de răspuns.
Avantajul major al unei asemenea resurse constă în faptul că patrimoniul cultural devine experiență educațională vie.
Cântecul nu mai aparține doar trecutului, ci intră în dialog cu experiențele copilului de astăzi.
Posibilități de adaptare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale
În cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale, activitatea poate fi adaptată prin:
reducerea numărului de itemi;
utilizarea imaginilor și pictogramelor pentru reprezentarea emoțiilor;
citirea cu voce tare a cerințelor;
oferirea posibilității de răspuns oral;
utilizarea unor variante cu alegere multiplă;
acordarea unui timp suplimentar;
fragmentarea sarcinilor;
utilizarea suportului vizual și auditiv concomitent;
acceptarea desenului sau a simbolurilor ca modalități alternative de exprimare.
Astfel, materialul poate susține participarea activă și accesul diferențiat la experiența de învățare.
Concluzii
Cântecul tradițional poate avea o funcție educațională remarcabilă atunci când este integrat într-un demers pedagogic coerent.
Prin intermediul proiectului „Horea de Sâmbătă”, patrimoniul muzical poate deveni punct de pornire pentru activități contemporane de consiliere psihopedagogică.
Versurile despre tinerețe, familie și trecerea timpului oferă oportunități pentru autocunoaștere, exprimare emoțională, explorarea relațiilor semnificative și dezvoltarea identității personale și culturale.
În acest context, folclorul nu reprezintă doar memoria unei comunități.
El poate deveni instrument de reflecție, dialog și dezvoltare personală.
Iar poate cea mai importantă lecție transmisă elevilor este aceea că, între ceea ce am primit de la generațiile dinaintea noastră și ceea ce vom transmite mai departe, fiecare dintre noi scrie o parte din propria poveste.
________________________________________
ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED)
„Cât am fost, lume, de tineri...” – Cântecul tradițional ca oglindă a propriei povești
Domeniu: Consiliere și orientare / dezvoltare personală
Tipul resursei: Resursă Educațională Deschisă – fișă de activitate
Grup țintă: elevi din ciclul gimnazial; adaptabilă pentru alte niveluri de vârstă
Durata: 45–50 de minute
Forma de organizare: individual, perechi, grup
Resursă-stimul: „Horea de Sâmbătă”, episodul 59 – cântec tradițional din Țara Lăpușului
Obiective urmărite
Elevul va fi capabil:
• să identifice emoțiile transmise de un text muzical;
• să exprime propriile trăiri într-o manieră adecvată;
• să identifice persoane și valori importante din viața sa;
• să reflecteze asupra schimbării și etapelor vieții;
• să manifeste respect față de patrimoniul cultural și experiențele celorlalți;
• să formuleze un obiectiv personal orientat spre viitor.
Obiective operaționale
La finalul activității, elevii vor putea:
• identifica minimum două emoții sugerate de cântec;
• selecta un vers sau o idee cu semnificație personală;
• numi cel puțin o persoană semnificativă din viața lor;
• formula o valoare pe care doresc să o păstreze;
• exprima o dorință sau un obiectiv pentru viitor.
Etapa I – Ascult și simt
Ascultă fragmentul muzical.
Completează:
Când ascult acest cântec, simt...
....................................................................
....................................................................
Încercuiește sau completează:
bucurie / dor / tristețe / liniște / speranță / recunoștință / nostalgie / altceva: ..........................
Etapa a II-a – Un vers pentru mine
Citește:
„Cât am fost, lume, de tineri...”
și
„Doamne, nu mă-mbătrâni,
Lasă-mă să-mi cresc pruncii...”
Alege ideea care te face să te gândești cel mai mult.
Pentru mine, aceste cuvinte vorbesc despre:
....................................................................
....................................................................
Etapa a III-a – Oamenii mei importanți
Gândește-te la o persoană care a avut sau are un rol important în viața ta.
Persoana la care mă gândesc este:
....................................................................
De la această persoană am învățat:
....................................................................
Un lucru pentru care îi sunt recunoscător/recunoscătoare:
....................................................................
Etapa a IV-a – Linia mea
Completează cele trei momente:
IERI – Ce am primit?
Un lucru valoros primit de la familia sau de la persoanele importante pentru mine:
....................................................................
ASTĂZI – Cine sunt?
Trei cuvinte care mă descriu:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
MÂINE – Ce vreau să devin?
....................................................................
....................................................................
Etapa a V-a – Cufărul valorilor
Imaginează-ți că poți lua cu tine în viitor doar trei valori.
Eu aleg:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
De ce?
....................................................................
Etapa a VI-a – Mesaj către mine, cel/cea din viitor
Completează:
Dragă eu, cel/cea de peste zece ani, sper să nu uiți...
....................................................................
....................................................................
....................................................................
Etapa a VII-a – Cercul de încheiere
Completează un singur enunț:
Din activitatea de astăzi plec cu gândul că...
....................................................................
Mesaj final
Timpul schimbă vârstele, dar valorile, oamenii și poveștile pe care le purtăm cu noi pot crea continuitate între generații.
________________________________________
Recomandări pentru profesorul-consilier
Participarea la discuție trebuie să fie voluntară.
Elevii nu vor fi obligați să ofere informații personale sau familiale pe care doresc să le păstreze private.
În situația unor experiențe familiale dificile, termenul „familie” poate fi înlocuit cu „persoană importantă/persoană semnificativă”.
Se recomandă evitarea interpretării psihologice a răspunsurilor elevilor în cadrul grupului.
Activitatea are caracter educațional și de consiliere pentru dezvoltare personală și nu substituie intervenția psihologică sau psihoterapeutică atunci când aceasta este necesară.
Bibliografie orientativă
American School Counselor Association. (2019). The ASCA National Model: A framework for school counseling programs (4th ed.). Author.
Bruner, J. (1996). The culture of education. Harvard University Press.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person: A therapist's view of psychotherapy. Houghton Mifflin.
UNESCO. (2019). Recommendation on Open Educational Resources (OER). UNESCO.
World Health Organization. (1997). Life skills education for children and adolescents in schools. WHO.
]]>
Publicat în 18. 08. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: folclor românesc resurse educaționale deschise educație prin muzică
Categorie: cultură – societate – educaţie
https://youtube.com/shorts/Hrf5su-ullU?feature=share
Rezumat
Cântecul tradițional românesc poate depăși funcția sa artistică și patrimonială, devenind o resursă valoroasă în activitățile de consiliere psihopedagogică. Prin mesajul său simbolic, prin raportarea la familie, timp, identitate și experiențele fundamentale ale existenței, folclorul facilitează exprimarea emoțională, reflecția personală și dialogul dintre generații.
Articolul propune valorificarea educațională a unui cântec din repertoriul tradițional al Țării Lăpușului, prezentat în cadrul proiectului cultural „Horea de Sâmbătă”, episodul 59, ca punct de plecare pentru o activitate de consiliere psihopedagogică centrată pe autocunoaștere, exprimarea emoțiilor, relația cu familia și conștientizarea etapelor vieții.
Materialul este completat de o Resursă Educațională Deschisă (RED), prezentată în anexă, care poate fi adaptată particularităților de vârstă și nevoilor beneficiarilor.
Cuvinte-cheie: consiliere psihopedagogică, cântec tradițional, folclor, autocunoaștere, emoții, familie, identitate, Resurse Educaționale Deschise, Horea de Sâmbătă.
Cântecul tradițional – de la patrimoniu cultural la instrument educațional
Cântecul popular românesc reprezintă una dintre formele prin care experiențele fundamentale ale comunității au fost păstrate și transmise între generații. Viața, familia, copilăria, tinerețea, iubirea, despărțirea, dorul, maturizarea și trecerea timpului se regăsesc în versuri aparent simple, dar încărcate de semnificații afective și simbolice.
Din perspectivă educațională, aceste creații pot fi utilizate ca stimuli pentru reflecție și dialog.
În cadrul consilierii psihopedagogice, un cântec poate deveni un mediator între experiența personală și exprimarea verbală. Uneori, elevului îi poate fi dificil să răspundă direct la întrebarea „Ce simți?”, însă îi este mai ușor să vorbească despre un personaj, despre un vers sau despre emoția transmisă de o melodie.
Pornind de la ceea ce exprimă cântecul, beneficiarul poate ajunge treptat la propriile trăiri.
Această abordare este compatibilă cu principiile consilierii centrate pe persoană, care acordă importanță climatului de acceptare, empatiei, exprimării autentice și construirii sensului personal.
„Horea de Sâmbătă” – punte între patrimoniul cultural și educația contemporană
Proiectul cultural „Horea de Sâmbătă” urmărește readucerea în atenția publicului a cântecului tradițional și valorificarea patrimoniului muzical românesc într-un context contemporan.
Episodul 59 aduce în prim-plan un cântec din universul cultural al Țării Lăpușului, spațiu folcloric cu o identitate muzicală puternică.
Versurile:
„Doamne, nu mă-mbătrâni,
Lasă-mă să-mi cresc pruncii...”
concentrează într-o formulare de mare simplitate teme existențiale profunde: trecerea timpului, responsabilitatea față de copii, atașamentul familial și dorința continuității.
La fel de sugestiv este și motivul tinereții:
„Cât am fost, lume, de tineri,
Nu ți-o fost urât cu mine...”
Dincolo de sensul folcloric, aceste versuri permit dezvoltarea unor întrebări cu valoare psihopedagogică:
• Ce înseamnă pentru mine să cresc?
• Cum mă schimb de la o etapă a vieții la alta?
• Ce persoane sunt importante pentru mine?
• Ce am primit de la familia mea?
• Ce îmi doresc să păstrez din ceea ce am primit?
• Cum mă raportez la trecerea timpului?
• Care sunt lucrurile pentru care sunt recunoscător?
În acest fel, cântecul devine un punct de întâlnire între educație, cultură și dezvoltare personală.
Dimensiunea psihopedagogică a activității
Valorificarea cântecului în consiliere nu presupune analizarea sa exclusiv din perspectivă muzicală sau literară. Accentul se deplasează spre semnificațiile pe care beneficiarul le descoperă și le asociază propriei experiențe.
Activitatea poate urmări mai multe dimensiuni.
Autocunoașterea
Elevii sunt invitați să identifice experiențe și persoane importante din propria viață, precum și valori pe care le consideră definitorii.
Cântecul poate facilita răspunsuri la întrebări precum:
„Ce este important pentru mine acum?”
„Ce mi-aș dori să păstrez peste ani?”
„Ce mă definește?”
Identificarea și exprimarea emoțiilor
Audiția muzicală poate constitui un stimul afectiv puternic.
Elevii pot fi invitați să recunoască emoțiile pe care le percep:
dor, nostalgie, dragoste, teamă, speranță, recunoștință, bucurie sau tristețe.
Nu există un răspuns unic. Aceeași melodie poate produce reacții diferite, iar această diversitate reprezintă un punct de pornire pentru înțelegerea faptului că fiecare persoană interpretează experiențele în funcție de propria istorie.
Relația cu familia
Versul „Lasă-mă să-mi cresc pruncii” permite introducerea unei discuții despre rolul familiei și despre persoanele semnificative.
Activitatea trebuie adaptată cu sensibilitate, deoarece structura și experiențele familiale pot fi foarte diferite.
În locul unei perspective restrictive asupra familiei, consilierul poate utiliza conceptul de persoană semnificativă: părinți, bunici, frați, tutori, rude sau alte persoane care reprezintă pentru copil surse de sprijin și siguranță.
Trecerea timpului și etapele vieții
Tema îmbătrânirii poate fi transformată pedagogic într-o discuție despre dezvoltare și schimbare.
Copilăria, adolescența, maturitatea și vârsta înaintată pot fi privite nu doar din perspectiva pierderii, ci și ca etape ale acumulării de experiențe.
Elevii pot construi simbolic o „linie a vieții”, pe care să noteze:
De unde vin – Cine sunt acum – Ce îmi doresc pentru viitor.
Apartenență și identitate culturală
Folclorul reprezintă și un instrument de explorare a identității.
Elevii pot fi invitați să identifice cântece, obiceiuri, expresii, povești sau tradiții pe care le cunosc din familie.
În acest mod se consolidează sentimentul apartenenței și respectul pentru diversitatea culturală.
Metode recomandate
Activitatea poate integra tehnici specifice consilierii și educației socio-emoționale:
audiția reflexivă,
conversația euristică,
brainstormingul,
metafora terapeutică și educațională,
completarea de enunțuri,
linia vieții,
jurnalul reflexiv,
desenul simbolic,
tehnica „Un vers pentru mine”,
discuția în perechi sau în grupuri mici.
Profesorul-consilier nu urmărește obținerea unor răspunsuri „corecte”, ci facilitează exprimarea personală într-un climat de siguranță psihologică.
Rolul Resursei Educaționale Deschise
Materialul video din cadrul proiectului „Horea de Sâmbătă” poate constitui punctul de plecare pentru realizarea unei Resurse Educaționale Deschise – RED, în măsura în care materialele utilizate și modalitatea de distribuire respectă condițiile de licențiere aplicabile.
RED-ul propus în anexă transformă experiența audiției într-un parcurs educațional structurat.
Resursa poate fi utilizată:
în cabinetul de asistență psihopedagogică;
în activitățile de consiliere și orientare;
în activități de dezvoltare personală;
în proiecte interdisciplinare;
în activități extracurriculare;
în activități dedicate patrimoniului cultural;
în contexte educaționale incluzive, prin adaptarea sarcinilor și a modalităților de răspuns.
Avantajul major al unei asemenea resurse constă în faptul că patrimoniul cultural devine experiență educațională vie.
Cântecul nu mai aparține doar trecutului, ci intră în dialog cu experiențele copilului de astăzi.
Posibilități de adaptare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale
În cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale, activitatea poate fi adaptată prin:
reducerea numărului de itemi;
utilizarea imaginilor și pictogramelor pentru reprezentarea emoțiilor;
citirea cu voce tare a cerințelor;
oferirea posibilității de răspuns oral;
utilizarea unor variante cu alegere multiplă;
acordarea unui timp suplimentar;
fragmentarea sarcinilor;
utilizarea suportului vizual și auditiv concomitent;
acceptarea desenului sau a simbolurilor ca modalități alternative de exprimare.
Astfel, materialul poate susține participarea activă și accesul diferențiat la experiența de învățare.
Concluzii
Cântecul tradițional poate avea o funcție educațională remarcabilă atunci când este integrat într-un demers pedagogic coerent.
Prin intermediul proiectului „Horea de Sâmbătă”, patrimoniul muzical poate deveni punct de pornire pentru activități contemporane de consiliere psihopedagogică.
Versurile despre tinerețe, familie și trecerea timpului oferă oportunități pentru autocunoaștere, exprimare emoțională, explorarea relațiilor semnificative și dezvoltarea identității personale și culturale.
În acest context, folclorul nu reprezintă doar memoria unei comunități.
El poate deveni instrument de reflecție, dialog și dezvoltare personală.
Iar poate cea mai importantă lecție transmisă elevilor este aceea că, între ceea ce am primit de la generațiile dinaintea noastră și ceea ce vom transmite mai departe, fiecare dintre noi scrie o parte din propria poveste.
________________________________________
ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED)
„Cât am fost, lume, de tineri...” – Cântecul tradițional ca oglindă a propriei povești
Domeniu: Consiliere și orientare / dezvoltare personală
Tipul resursei: Resursă Educațională Deschisă – fișă de activitate
Grup țintă: elevi din ciclul gimnazial; adaptabilă pentru alte niveluri de vârstă
Durata: 45–50 de minute
Forma de organizare: individual, perechi, grup
Resursă-stimul: „Horea de Sâmbătă”, episodul 59 – cântec tradițional din Țara Lăpușului
Obiective urmărite
Elevul va fi capabil:
• să identifice emoțiile transmise de un text muzical;
• să exprime propriile trăiri într-o manieră adecvată;
• să identifice persoane și valori importante din viața sa;
• să reflecteze asupra schimbării și etapelor vieții;
• să manifeste respect față de patrimoniul cultural și experiențele celorlalți;
• să formuleze un obiectiv personal orientat spre viitor.
Obiective operaționale
La finalul activității, elevii vor putea:
• identifica minimum două emoții sugerate de cântec;
• selecta un vers sau o idee cu semnificație personală;
• numi cel puțin o persoană semnificativă din viața lor;
• formula o valoare pe care doresc să o păstreze;
• exprima o dorință sau un obiectiv pentru viitor.
Etapa I – Ascult și simt
Ascultă fragmentul muzical.
Completează:
Când ascult acest cântec, simt...
....................................................................
....................................................................
Încercuiește sau completează:
bucurie / dor / tristețe / liniște / speranță / recunoștință / nostalgie / altceva: ..........................
Etapa a II-a – Un vers pentru mine
Citește:
„Cât am fost, lume, de tineri...”
și
„Doamne, nu mă-mbătrâni,
Lasă-mă să-mi cresc pruncii...”
Alege ideea care te face să te gândești cel mai mult.
Pentru mine, aceste cuvinte vorbesc despre:
....................................................................
....................................................................
Etapa a III-a – Oamenii mei importanți
Gândește-te la o persoană care a avut sau are un rol important în viața ta.
Persoana la care mă gândesc este:
....................................................................
De la această persoană am învățat:
....................................................................
Un lucru pentru care îi sunt recunoscător/recunoscătoare:
....................................................................
Etapa a IV-a – Linia mea
Completează cele trei momente:
IERI – Ce am primit?
Un lucru valoros primit de la familia sau de la persoanele importante pentru mine:
....................................................................
ASTĂZI – Cine sunt?
Trei cuvinte care mă descriu:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
MÂINE – Ce vreau să devin?
....................................................................
....................................................................
Etapa a V-a – Cufărul valorilor
Imaginează-ți că poți lua cu tine în viitor doar trei valori.
Eu aleg:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
De ce?
....................................................................
Etapa a VI-a – Mesaj către mine, cel/cea din viitor
Completează:
Dragă eu, cel/cea de peste zece ani, sper să nu uiți...
....................................................................
....................................................................
....................................................................
Etapa a VII-a – Cercul de încheiere
Completează un singur enunț:
Din activitatea de astăzi plec cu gândul că...
....................................................................
Mesaj final
Timpul schimbă vârstele, dar valorile, oamenii și poveștile pe care le purtăm cu noi pot crea continuitate între generații.
________________________________________
Recomandări pentru profesorul-consilier
Participarea la discuție trebuie să fie voluntară.
Elevii nu vor fi obligați să ofere informații personale sau familiale pe care doresc să le păstreze private.
În situația unor experiențe familiale dificile, termenul „familie” poate fi înlocuit cu „persoană importantă/persoană semnificativă”.
Se recomandă evitarea interpretării psihologice a răspunsurilor elevilor în cadrul grupului.
Activitatea are caracter educațional și de consiliere pentru dezvoltare personală și nu substituie intervenția psihologică sau psihoterapeutică atunci când aceasta este necesară.
Bibliografie orientativă
American School Counselor Association. (2019). The ASCA National Model: A framework for school counseling programs (4th ed.). Author.
Bruner, J. (1996). The culture of education. Harvard University Press.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person: A therapist's view of psychotherapy. Houghton Mifflin.
UNESCO. (2019). Recommendation on Open Educational Resources (OER). UNESCO.
World Health Organization. (1997). Life skills education for children and adolescents in schools. WHO.
]]>
Introducere
Muzica tradițională nu este doar o formă de conservare a patrimoniului cultural, ci și un spațiu privilegiat de exprimare a emoțiilor. Dorul, iubirea, apropierea, despărțirea, regretul sau speranța sunt transpuse în cântecul popular într-un limbaj accesibil, metaforic și profund uman.
În episodul 58 al proiectului „Horea de sâmbătă”, cântecul „Mărie, poale ciurate”, cunoscut în repertoriul folcloric românesc și asociat interpretării lui Tiberiu Ceia, oferă punctul de plecare pentru o posibilă valorificare în activitatea de consiliere psihologică și educațională.
Alegerea cântecului în apropierea sărbătorii Sfintei Maria îi conferă și o dimensiune comunitară și afectivă aparte. Dincolo însă de contextul sărbătorii, textul cântecului vorbește despre relație, vulnerabilitate, teamă de despărțire și suferința provocată de pierderea unei legături semnificative.
Cântecul popular ca mediator al emoției
Adolescenților nu le este întotdeauna ușor să vorbească direct despre propriile trăiri. Întrebarea „Ce simți?” poate primi uneori un răspuns foarte scurt sau chiar tăcere. În schimb, discutarea experienței unui personaj, a unui vers, a unei melodii sau a unei situații simbolice creează o anumită distanță psihologică.
Elevul nu mai este obligat să vorbească imediat despre sine. Poate vorbi despre „Maria”, despre personajul care se teme de despărțire, despre ceea ce transmite cântecul. Ulterior, dacă se simte în siguranță, poate realiza legături cu propria experiență.
În această perspectivă, muzica poate deveni un stimulus proiectiv și un facilitator al comunicării emoționale, fără ca activitatea să fie confundată cu o intervenție psihoterapeutică propriu-zisă.
De la metafora „maramei rupte” la vulnerabilitatea relației
Un element simbolic important al cântecului este imaginea maramei rupte. Obiectul deteriorat devine metaforă pentru ceva mult mai greu de reparat: o relație și, implicit, suferința emoțională.
Această opoziție poate constitui punctul central al unei activități de consiliere:
Ce se poate repara ușor și ce se repară greu într-o relație?
De aici pot porni discuții despre încredere, cuvinte care rănesc, respingere, despărțire, iertare, reconciliere și limite personale.
Elevii pot înțelege că relațiile presupun vulnerabilitate, dar și responsabilitate. În același timp, este important ca mesajul cântecului să nu fie interpretat în sensul că orice relație trebuie menținută indiferent de circumstanțe. Uneori, stabilirea limitelor sau încheierea unei relații nesănătoase reprezintă tocmai o formă de protecție personală.
Muzica și alfabetizarea emoțională
Audierea cântecului poate fi urmată de identificarea emoțiilor percepute. Elevii pot numi, de exemplu:
• dorul;
• tristețea;
• iubirea;
• teama de pierdere;
• speranța;
• regretul;
• atașamentul.
Exercițiul contribuie la dezvoltarea vocabularului emoțional. Capacitatea de a diferenția între „sunt trist”, „mi-e dor”, „mi-e teamă că voi pierde pe cineva” sau „mă simt respins” reprezintă un pas important în autocunoaștere și autoreglare.
Consilierul poate continua prin întrebări precum: Unde simțim aceste emoții în corp? Ce gânduri le însoțesc? Ce comportamente pot produce? Ce ne ajută să le gestionăm într-un mod sănătos?
Astfel, cântecul devine pretext pentru explorarea relației situație – gând – emoție – comportament.
Relația și teama de despărțire
Tema despărțirii permite abordarea unei realități relevante în adolescență: schimbarea relațiilor semnificative.
Prieteniile se transformă, apar primele relații afective, unele legături se încheie, grupurile se reorganizează, iar tânărul poate experimenta respingerea sau sentimentul de abandon.
Activitatea de consiliere poate normaliza existența acestor emoții fără a minimaliza intensitatea lor. Mesajul urmărit nu este „nu trebuie să suferi”, ci:
„Pot recunoaște ceea ce simt, pot vorbi despre această experiență și pot găsi modalități sănătoase de a merge mai departe.”
Patrimoniul cultural ca resursă psihopedagogică
Utilizarea unui cântec tradițional în consilierea școlară creează și o punte între generații.
Elevii pot fi invitați să identifice cântece cunoscute de la părinți sau bunici care vorbesc despre dor, iubire, curaj, pierdere ori speranță. Activitatea poate conduce la descoperirea faptului că, deși limbajul și formele culturale se schimbă, multe dintre emoțiile fundamentale ale oamenilor rămân aceleași.
În acest fel, patrimoniul muzical devine resursă educațională vie, nu doar obiect al conservării.
Rolul consilierului școlar
Folosirea muzicii în activitățile de consiliere necesită respectarea libertății elevului de a participa la autoreflecție fără presiunea autodezvăluirii.
Consilierul facilitează exprimarea, nu interpretează în mod arbitrar reacțiile elevilor și nu solicită relatarea unor experiențe intime în fața grupului.
Dacă activitatea activează o experiență personală dificilă, elevului trebuie să îi fie oferită posibilitatea unei discuții individuale și, atunci când situația o impune, accesul la forme adecvate de sprijin.
Concluzii
Prin episodul 58, „Horea de sâmbătă” propune încă o întâlnire între muzică, educație și experiența umană.
„Mărie, poale ciurate” poate fi ascultat ca un cântec tradițional frumos. Dar poate deveni, într-un context educațional atent construit, și punctul de pornire pentru întrebări importante:
Ce mă rănește? Ce mă ajută să mă vindec? Cum spun ceea ce simt? Ce înseamnă o relație sănătoasă? Cum trec printr-o despărțire fără să mă pierd pe mine?
Uneori, un cântec de câteva minute poate deschide o conversație pentru care cuvintele se găsesc greu.
Iar aici poate începe consilierea.
________________________________________
ANEXĂ – Activitate de consiliere psihologică https://youtu.be/JFZb_RZA6x0?si=2UMPgBNlFW_EscOH
Titlul activității
„Când se rupe ceva între noi” – emoții, relații și modalități sănătoase de gestionare a despărțirii
Grup-țintă
Elevi de gimnaziu superior/liceu, cu adaptarea activităților în funcție de vârstă și particularitățile grupului.
Durata
45–50 de minute.
Obiective
La finalul activității, elevii vor putea:
1. să identifice emoții asociate apropierii și despărțirii;
2. să diferențieze emoția de gând și comportament;
3. să identifice modalități constructive de exprimare a emoțiilor;
4. să recunoască elemente caracteristice unei relații sănătoase;
5. să identifice resurse personale și sociale care pot fi utilizate în situații emoționale dificile.
Materiale
Înregistrarea cântecului „Mărie, poale ciurate”, fișe de lucru, coli/post-it-uri, instrument de scris.
1. Audierea – „Ce transmite cântecul?” | 5 minute
Elevii ascultă cântecul fără a primi anterior o interpretare a mesajului.
După audiție, fiecare notează trei cuvinte care descriu starea transmisă de cântec.
2. Termometrul emoțiilor | 10 minute
Pe tablă sunt notate emoțiile identificate de elevi.
Fiecare alege o emoție și îi atribuie o intensitate de la 1 la 10.
Se discută:
Cum îți dai seama că o emoție devine foarte intensă?
Ce se întâmplă în corp?
Ce gânduri apar?
3. „Marama ruptă” – exercițiul metaforei | 10 minute
Pornind de la simbolul central al cântecului, elevii răspund individual:
Ce lucruri se pot „rupe” într-o relație?
Exemplele pot include încrederea, comunicarea, respectul sau apropierea.
Urmează întrebarea:
Ce poate contribui la repararea lor?
Răspunsurile pot include comunicarea, asumarea responsabilității, scuzele sincere, schimbarea comportamentului, timpul sau solicitarea sprijinului.
Se introduce însă și ideea esențială:
Nu orice relație trebuie reparată. Uneori, o limită sănătoasă înseamnă să te îndepărtezi.
4. Situație – Gând – Emoție – Comportament | 10 minute
Elevilor li se propune situația ipotetică:
„O persoană importantă pentru tine îți spune că dorește să încheie relația/prietenia.”
Ei completează:
Situația: Ce s-a întâmplat?
Gândul: Ce mi-aș putea spune?
Emoția: Ce aș putea simți?
Comportamentul: Ce aș putea face?
Alternativa sănătoasă: Ce aș putea face pentru a avea grijă de mine și pentru a respecta și cealaltă persoană?
5. „Ce iau cu mine?” | 5 minute
Fiecare elev completează anonim:
„Când trec printr-o emoție dificilă, mă poate ajuta să…”
Răspunsurile pot fi citite și discutate fără identificarea autorilor.
Mesaj final
Unele lucruri rupte pot fi reparate. Altele trebuie acceptate și lăsate în urmă. Important este să nu ne pierdem respectul pentru celălalt și respectul pentru noi înșine.
Notă metodologică
Activitatea are caracter educațional și preventiv. Nu se solicită elevilor dezvăluirea publică a unor experiențe personale sau traumatice. Exercițiile pot fi realizate prin raportare la situații ipotetice, iar elevul are dreptul de a nu răspunde la întrebări pe care le consideră prea personale.
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Cântecul popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, interpretat de Valeria Codorean, exprimă dorul, iubirea, despărțirea și speranța, oferind un context valoros pentru activități de autocunoaștere și dezvoltare personală. Articolul propune valorificarea melodiei ca Resursă Educațională Deschisă (RED) în cadrul activităților de consiliere psihopedagogică.
Cuvinte-cheie: folclor, consiliere psihopedagogică, RED, emoții, dor, reziliență, identitate culturală.
Introducere
Într-o societate în care elevii sunt expuși permanent la informații rapide și relații superficiale, școala are responsabilitatea de a crea contexte în care aceștia să-și descopere emoțiile și identitatea.
Cântecul popular românesc transmite valori fundamentale fără lecții moralizatoare. El vorbește despre iubire, familie, despărțire, răbdare și speranță.
„Mândru-i Cluju' și Feleacu'” este una dintre aceste creații. Dincolo de frumusețea melodiei, textul vorbește despre dor, una dintre cele mai profunde emoții ale culturii românești.
Consilierul școlar poate transforma această experiență artistică într-un exercițiu de reflecție și dezvoltare emoțională.
Valoarea educativă a cântecului
Versurile evidențiază:
• atașamentul afectiv;
• gestionarea despărțirii;
• speranța reîntâlnirii;
• răbdarea;
• respectul față de persoana iubită;
• frumusețea limbajului popular;
• identitatea culturală.
Elevii învață că emoțiile dificile pot fi exprimate prin cuvinte, muzică și artă, fără agresivitate sau retragere.
Rolul consilierului școlar
Consilierul facilitează:
• exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• identificarea resurselor personale;
• consolidarea stimei de sine;
• valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Muzica devine astfel un instrument terapeutic și educativ.
Beneficiile utilizării cântecului
Activitatea contribuie la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• reducerea tensiunilor emoționale;
• stimularea comunicării;
• creșterea coeziunii grupului;
• consolidarea identității culturale;
• dezvoltarea rezilienței.
Concluzii
Educația autentică formează oameni capabili să își înțeleagă propriile emoții și să le exprime într-un mod sănătos.
Prin valorificarea cântecului „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, consilierul școlar oferă elevilor o experiență în care patrimoniul cultural devine resursă pentru dezvoltarea personală.
Folclorul nu aparține doar trecutului. El poate deveni un sprijin real pentru echilibrul emoțional al generațiilor de astăzi.
Anexă
Fișă RED pentru activitatea de consiliere psihopedagogică
Titlul activității
Dorul care apropie sufletele
Resursa educațională
Audierea și analiza cântecului popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'” (interpretare în cadrul proiectului Horea de Sâmbătă – Episodul 56).
Grup țintă
Elevi din ciclul gimnazial și liceal.
Durata
50 minute.
Competențe vizate
• recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• comunicarea asertivă;
• autocunoașterea;
• valorizarea patrimoniului cultural.
Obiective
La finalul activității elevii vor putea:
• identifica emoțiile transmise prin cântec;
• explica semnificația dorului;
• realiza conexiuni între experiențele personale și mesajul melodiei;
• formula strategii sănătoase de gestionare a despărțirii și a dorului;
• aprecia valoarea folclorului românesc.
Materiale
• videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 56;
• fișe de lucru;
• tablă/flipchart;
• post-it-uri.
Desfășurarea activității
1. Spargerea gheții (10 minute)
Elevii completează propoziția:
„Dorul, pentru mine, înseamnă...”
Se discută răspunsurile.
2. Audierea melodiei (10 minute)
Elevii urmăresc videoclipul și notează:
• emoțiile identificate;
• imaginile sugerate;
• versul preferat.
3. Reflecție (15 minute)
Întrebări:
• Ce simte personajul?
• Cum gestionează despărțirea?
• Ce înseamnă dorul?
• Ai trăit vreodată o emoție asemănătoare?
• Cum putem transforma dorul într-o resursă?
4. Activitate practică (10 minute)
„Scrisoare către dor”
Elevii redactează câteva rânduri adresate unei persoane sau unui loc de care le este dor.
Cei care doresc citesc în fața clasei.
5. Evaluare (5 minute)
Elevii completează:
Astăzi am învățat că...
Plec acasă cu gândul că...
Impact educațional
Aplicarea activității conduce la:
• exprimarea autentică a emoțiilor;
• reducerea anxietății;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• îmbunătățirea relațiilor dintre elevi;
• creșterea stării de bine.
Bibliografie
• Bisquerra, R. (2009). Psicopedagogía de las emociones. Madrid: Síntesis.
• Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. New York: Bantam Books.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person. Boston: Houghton Mifflin.
• UNESCO. (2019). Open Educational Resources (OER) Recommendation.
• Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice privind activitatea profesorului consilier școlar.
]]>
Publicat în 15. 08. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: resurse educaționale deschise, educație incluzivă, consiliere psihopedagogică
Categorie: cultură – societate – educaţie
Introducere
Muzica tradițională nu este doar o formă de conservare a patrimoniului cultural, ci și un spațiu privilegiat de exprimare a emoțiilor. Dorul, iubirea, apropierea, despărțirea, regretul sau speranța sunt transpuse în cântecul popular într-un limbaj accesibil, metaforic și profund uman.
În episodul 58 al proiectului „Horea de sâmbătă”, cântecul „Mărie, poale ciurate”, cunoscut în repertoriul folcloric românesc și asociat interpretării lui Tiberiu Ceia, oferă punctul de plecare pentru o posibilă valorificare în activitatea de consiliere psihologică și educațională.
Alegerea cântecului în apropierea sărbătorii Sfintei Maria îi conferă și o dimensiune comunitară și afectivă aparte. Dincolo însă de contextul sărbătorii, textul cântecului vorbește despre relație, vulnerabilitate, teamă de despărțire și suferința provocată de pierderea unei legături semnificative.
Cântecul popular ca mediator al emoției
Adolescenților nu le este întotdeauna ușor să vorbească direct despre propriile trăiri. Întrebarea „Ce simți?” poate primi uneori un răspuns foarte scurt sau chiar tăcere. În schimb, discutarea experienței unui personaj, a unui vers, a unei melodii sau a unei situații simbolice creează o anumită distanță psihologică.
Elevul nu mai este obligat să vorbească imediat despre sine. Poate vorbi despre „Maria”, despre personajul care se teme de despărțire, despre ceea ce transmite cântecul. Ulterior, dacă se simte în siguranță, poate realiza legături cu propria experiență.
În această perspectivă, muzica poate deveni un stimulus proiectiv și un facilitator al comunicării emoționale, fără ca activitatea să fie confundată cu o intervenție psihoterapeutică propriu-zisă.
De la metafora „maramei rupte” la vulnerabilitatea relației
Un element simbolic important al cântecului este imaginea maramei rupte. Obiectul deteriorat devine metaforă pentru ceva mult mai greu de reparat: o relație și, implicit, suferința emoțională.
Această opoziție poate constitui punctul central al unei activități de consiliere:
Ce se poate repara ușor și ce se repară greu într-o relație?
De aici pot porni discuții despre încredere, cuvinte care rănesc, respingere, despărțire, iertare, reconciliere și limite personale.
Elevii pot înțelege că relațiile presupun vulnerabilitate, dar și responsabilitate. În același timp, este important ca mesajul cântecului să nu fie interpretat în sensul că orice relație trebuie menținută indiferent de circumstanțe. Uneori, stabilirea limitelor sau încheierea unei relații nesănătoase reprezintă tocmai o formă de protecție personală.
Muzica și alfabetizarea emoțională
Audierea cântecului poate fi urmată de identificarea emoțiilor percepute. Elevii pot numi, de exemplu:
• dorul;
• tristețea;
• iubirea;
• teama de pierdere;
• speranța;
• regretul;
• atașamentul.
Exercițiul contribuie la dezvoltarea vocabularului emoțional. Capacitatea de a diferenția între „sunt trist”, „mi-e dor”, „mi-e teamă că voi pierde pe cineva” sau „mă simt respins” reprezintă un pas important în autocunoaștere și autoreglare.
Consilierul poate continua prin întrebări precum: Unde simțim aceste emoții în corp? Ce gânduri le însoțesc? Ce comportamente pot produce? Ce ne ajută să le gestionăm într-un mod sănătos?
Astfel, cântecul devine pretext pentru explorarea relației situație – gând – emoție – comportament.
Relația și teama de despărțire
Tema despărțirii permite abordarea unei realități relevante în adolescență: schimbarea relațiilor semnificative.
Prieteniile se transformă, apar primele relații afective, unele legături se încheie, grupurile se reorganizează, iar tânărul poate experimenta respingerea sau sentimentul de abandon.
Activitatea de consiliere poate normaliza existența acestor emoții fără a minimaliza intensitatea lor. Mesajul urmărit nu este „nu trebuie să suferi”, ci:
„Pot recunoaște ceea ce simt, pot vorbi despre această experiență și pot găsi modalități sănătoase de a merge mai departe.”
Patrimoniul cultural ca resursă psihopedagogică
Utilizarea unui cântec tradițional în consilierea școlară creează și o punte între generații.
Elevii pot fi invitați să identifice cântece cunoscute de la părinți sau bunici care vorbesc despre dor, iubire, curaj, pierdere ori speranță. Activitatea poate conduce la descoperirea faptului că, deși limbajul și formele culturale se schimbă, multe dintre emoțiile fundamentale ale oamenilor rămân aceleași.
În acest fel, patrimoniul muzical devine resursă educațională vie, nu doar obiect al conservării.
Rolul consilierului școlar
Folosirea muzicii în activitățile de consiliere necesită respectarea libertății elevului de a participa la autoreflecție fără presiunea autodezvăluirii.
Consilierul facilitează exprimarea, nu interpretează în mod arbitrar reacțiile elevilor și nu solicită relatarea unor experiențe intime în fața grupului.
Dacă activitatea activează o experiență personală dificilă, elevului trebuie să îi fie oferită posibilitatea unei discuții individuale și, atunci când situația o impune, accesul la forme adecvate de sprijin.
Concluzii
Prin episodul 58, „Horea de sâmbătă” propune încă o întâlnire între muzică, educație și experiența umană.
„Mărie, poale ciurate” poate fi ascultat ca un cântec tradițional frumos. Dar poate deveni, într-un context educațional atent construit, și punctul de pornire pentru întrebări importante:
Ce mă rănește? Ce mă ajută să mă vindec? Cum spun ceea ce simt? Ce înseamnă o relație sănătoasă? Cum trec printr-o despărțire fără să mă pierd pe mine?
Uneori, un cântec de câteva minute poate deschide o conversație pentru care cuvintele se găsesc greu.
Iar aici poate începe consilierea.
________________________________________
ANEXĂ – Activitate de consiliere psihologică https://youtu.be/JFZb_RZA6x0?si=2UMPgBNlFW_EscOH
Titlul activității
„Când se rupe ceva între noi” – emoții, relații și modalități sănătoase de gestionare a despărțirii
Grup-țintă
Elevi de gimnaziu superior/liceu, cu adaptarea activităților în funcție de vârstă și particularitățile grupului.
Durata
45–50 de minute.
Obiective
La finalul activității, elevii vor putea:
1. să identifice emoții asociate apropierii și despărțirii;
2. să diferențieze emoția de gând și comportament;
3. să identifice modalități constructive de exprimare a emoțiilor;
4. să recunoască elemente caracteristice unei relații sănătoase;
5. să identifice resurse personale și sociale care pot fi utilizate în situații emoționale dificile.
Materiale
Înregistrarea cântecului „Mărie, poale ciurate”, fișe de lucru, coli/post-it-uri, instrument de scris.
1. Audierea – „Ce transmite cântecul?” | 5 minute
Elevii ascultă cântecul fără a primi anterior o interpretare a mesajului.
După audiție, fiecare notează trei cuvinte care descriu starea transmisă de cântec.
2. Termometrul emoțiilor | 10 minute
Pe tablă sunt notate emoțiile identificate de elevi.
Fiecare alege o emoție și îi atribuie o intensitate de la 1 la 10.
Se discută:
Cum îți dai seama că o emoție devine foarte intensă?
Ce se întâmplă în corp?
Ce gânduri apar?
3. „Marama ruptă” – exercițiul metaforei | 10 minute
Pornind de la simbolul central al cântecului, elevii răspund individual:
Ce lucruri se pot „rupe” într-o relație?
Exemplele pot include încrederea, comunicarea, respectul sau apropierea.
Urmează întrebarea:
Ce poate contribui la repararea lor?
Răspunsurile pot include comunicarea, asumarea responsabilității, scuzele sincere, schimbarea comportamentului, timpul sau solicitarea sprijinului.
Se introduce însă și ideea esențială:
Nu orice relație trebuie reparată. Uneori, o limită sănătoasă înseamnă să te îndepărtezi.
4. Situație – Gând – Emoție – Comportament | 10 minute
Elevilor li se propune situația ipotetică:
„O persoană importantă pentru tine îți spune că dorește să încheie relația/prietenia.”
Ei completează:
Situația: Ce s-a întâmplat?
Gândul: Ce mi-aș putea spune?
Emoția: Ce aș putea simți?
Comportamentul: Ce aș putea face?
Alternativa sănătoasă: Ce aș putea face pentru a avea grijă de mine și pentru a respecta și cealaltă persoană?
5. „Ce iau cu mine?” | 5 minute
Fiecare elev completează anonim:
„Când trec printr-o emoție dificilă, mă poate ajuta să…”
Răspunsurile pot fi citite și discutate fără identificarea autorilor.
Mesaj final
Unele lucruri rupte pot fi reparate. Altele trebuie acceptate și lăsate în urmă. Important este să nu ne pierdem respectul pentru celălalt și respectul pentru noi înșine.
Notă metodologică
Activitatea are caracter educațional și preventiv. Nu se solicită elevilor dezvăluirea publică a unor experiențe personale sau traumatice. Exercițiile pot fi realizate prin raportare la situații ipotetice, iar elevul are dreptul de a nu răspunde la întrebări pe care le consideră prea personale.
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Cântecul popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, interpretat de Valeria Codorean, exprimă dorul, iubirea, despărțirea și speranța, oferind un context valoros pentru activități de autocunoaștere și dezvoltare personală. Articolul propune valorificarea melodiei ca Resursă Educațională Deschisă (RED) în cadrul activităților de consiliere psihopedagogică.
Cuvinte-cheie: folclor, consiliere psihopedagogică, RED, emoții, dor, reziliență, identitate culturală.
Introducere
Într-o societate în care elevii sunt expuși permanent la informații rapide și relații superficiale, școala are responsabilitatea de a crea contexte în care aceștia să-și descopere emoțiile și identitatea.
Cântecul popular românesc transmite valori fundamentale fără lecții moralizatoare. El vorbește despre iubire, familie, despărțire, răbdare și speranță.
„Mândru-i Cluju' și Feleacu'” este una dintre aceste creații. Dincolo de frumusețea melodiei, textul vorbește despre dor, una dintre cele mai profunde emoții ale culturii românești.
Consilierul școlar poate transforma această experiență artistică într-un exercițiu de reflecție și dezvoltare emoțională.
Valoarea educativă a cântecului
Versurile evidențiază:
• atașamentul afectiv;
• gestionarea despărțirii;
• speranța reîntâlnirii;
• răbdarea;
• respectul față de persoana iubită;
• frumusețea limbajului popular;
• identitatea culturală.
Elevii învață că emoțiile dificile pot fi exprimate prin cuvinte, muzică și artă, fără agresivitate sau retragere.
Rolul consilierului școlar
Consilierul facilitează:
• exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• identificarea resurselor personale;
• consolidarea stimei de sine;
• valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Muzica devine astfel un instrument terapeutic și educativ.
Beneficiile utilizării cântecului
Activitatea contribuie la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• reducerea tensiunilor emoționale;
• stimularea comunicării;
• creșterea coeziunii grupului;
• consolidarea identității culturale;
• dezvoltarea rezilienței.
Concluzii
Educația autentică formează oameni capabili să își înțeleagă propriile emoții și să le exprime într-un mod sănătos.
Prin valorificarea cântecului „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, consilierul școlar oferă elevilor o experiență în care patrimoniul cultural devine resursă pentru dezvoltarea personală.
Folclorul nu aparține doar trecutului. El poate deveni un sprijin real pentru echilibrul emoțional al generațiilor de astăzi.
Anexă
Fișă RED pentru activitatea de consiliere psihopedagogică
Titlul activității
Dorul care apropie sufletele
Resursa educațională
Audierea și analiza cântecului popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'” (interpretare în cadrul proiectului Horea de Sâmbătă – Episodul 56).
Grup țintă
Elevi din ciclul gimnazial și liceal.
Durata
50 minute.
Competențe vizate
• recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• comunicarea asertivă;
• autocunoașterea;
• valorizarea patrimoniului cultural.
Obiective
La finalul activității elevii vor putea:
• identifica emoțiile transmise prin cântec;
• explica semnificația dorului;
• realiza conexiuni între experiențele personale și mesajul melodiei;
• formula strategii sănătoase de gestionare a despărțirii și a dorului;
• aprecia valoarea folclorului românesc.
Materiale
• videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 56;
• fișe de lucru;
• tablă/flipchart;
• post-it-uri.
Desfășurarea activității
1. Spargerea gheții (10 minute)
Elevii completează propoziția:
„Dorul, pentru mine, înseamnă...”
Se discută răspunsurile.
2. Audierea melodiei (10 minute)
Elevii urmăresc videoclipul și notează:
• emoțiile identificate;
• imaginile sugerate;
• versul preferat.
3. Reflecție (15 minute)
Întrebări:
• Ce simte personajul?
• Cum gestionează despărțirea?
• Ce înseamnă dorul?
• Ai trăit vreodată o emoție asemănătoare?
• Cum putem transforma dorul într-o resursă?
4. Activitate practică (10 minute)
„Scrisoare către dor”
Elevii redactează câteva rânduri adresate unei persoane sau unui loc de care le este dor.
Cei care doresc citesc în fața clasei.
5. Evaluare (5 minute)
Elevii completează:
Astăzi am învățat că...
Plec acasă cu gândul că...
Impact educațional
Aplicarea activității conduce la:
• exprimarea autentică a emoțiilor;
• reducerea anxietății;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• îmbunătățirea relațiilor dintre elevi;
• creșterea stării de bine.
Bibliografie
• Bisquerra, R. (2009). Psicopedagogía de las emociones. Madrid: Síntesis.
• Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. New York: Bantam Books.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person. Boston: Houghton Mifflin.
• UNESCO. (2019). Open Educational Resources (OER) Recommendation.
• Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice privind activitatea profesorului consilier școlar.
]]>
Introducere
Muzica tradițională nu este doar o formă de conservare a patrimoniului cultural, ci și un spațiu privilegiat de exprimare a emoțiilor. Dorul, iubirea, apropierea, despărțirea, regretul sau speranța sunt transpuse în cântecul popular într-un limbaj accesibil, metaforic și profund uman.
În episodul 58 al proiectului „Horea de sâmbătă”, cântecul „Mărie, poale ciurate”, cunoscut în repertoriul folcloric românesc și asociat interpretării lui Tiberiu Ceia, oferă punctul de plecare pentru o posibilă valorificare în activitatea de consiliere psihologică și educațională.
Alegerea cântecului în apropierea sărbătorii Sfintei Maria îi conferă și o dimensiune comunitară și afectivă aparte. Dincolo însă de contextul sărbătorii, textul cântecului vorbește despre relație, vulnerabilitate, teamă de despărțire și suferința provocată de pierderea unei legături semnificative.
Cântecul popular ca mediator al emoției
Adolescenților nu le este întotdeauna ușor să vorbească direct despre propriile trăiri. Întrebarea „Ce simți?” poate primi uneori un răspuns foarte scurt sau chiar tăcere. În schimb, discutarea experienței unui personaj, a unui vers, a unei melodii sau a unei situații simbolice creează o anumită distanță psihologică.
Elevul nu mai este obligat să vorbească imediat despre sine. Poate vorbi despre „Maria”, despre personajul care se teme de despărțire, despre ceea ce transmite cântecul. Ulterior, dacă se simte în siguranță, poate realiza legături cu propria experiență.
În această perspectivă, muzica poate deveni un stimulus proiectiv și un facilitator al comunicării emoționale, fără ca activitatea să fie confundată cu o intervenție psihoterapeutică propriu-zisă.
De la metafora „maramei rupte” la vulnerabilitatea relației
Un element simbolic important al cântecului este imaginea maramei rupte. Obiectul deteriorat devine metaforă pentru ceva mult mai greu de reparat: o relație și, implicit, suferința emoțională.
Această opoziție poate constitui punctul central al unei activități de consiliere:
Ce se poate repara ușor și ce se repară greu într-o relație?
De aici pot porni discuții despre încredere, cuvinte care rănesc, respingere, despărțire, iertare, reconciliere și limite personale.
Elevii pot înțelege că relațiile presupun vulnerabilitate, dar și responsabilitate. În același timp, este important ca mesajul cântecului să nu fie interpretat în sensul că orice relație trebuie menținută indiferent de circumstanțe. Uneori, stabilirea limitelor sau încheierea unei relații nesănătoase reprezintă tocmai o formă de protecție personală.
Muzica și alfabetizarea emoțională
Audierea cântecului poate fi urmată de identificarea emoțiilor percepute. Elevii pot numi, de exemplu:
• dorul;
• tristețea;
• iubirea;
• teama de pierdere;
• speranța;
• regretul;
• atașamentul.
Exercițiul contribuie la dezvoltarea vocabularului emoțional. Capacitatea de a diferenția între „sunt trist”, „mi-e dor”, „mi-e teamă că voi pierde pe cineva” sau „mă simt respins” reprezintă un pas important în autocunoaștere și autoreglare.
Consilierul poate continua prin întrebări precum: Unde simțim aceste emoții în corp? Ce gânduri le însoțesc? Ce comportamente pot produce? Ce ne ajută să le gestionăm într-un mod sănătos?
Astfel, cântecul devine pretext pentru explorarea relației situație – gând – emoție – comportament.
Relația și teama de despărțire
Tema despărțirii permite abordarea unei realități relevante în adolescență: schimbarea relațiilor semnificative.
Prieteniile se transformă, apar primele relații afective, unele legături se încheie, grupurile se reorganizează, iar tânărul poate experimenta respingerea sau sentimentul de abandon.
Activitatea de consiliere poate normaliza existența acestor emoții fără a minimaliza intensitatea lor. Mesajul urmărit nu este „nu trebuie să suferi”, ci:
„Pot recunoaște ceea ce simt, pot vorbi despre această experiență și pot găsi modalități sănătoase de a merge mai departe.”
Patrimoniul cultural ca resursă psihopedagogică
Utilizarea unui cântec tradițional în consilierea școlară creează și o punte între generații.
Elevii pot fi invitați să identifice cântece cunoscute de la părinți sau bunici care vorbesc despre dor, iubire, curaj, pierdere ori speranță. Activitatea poate conduce la descoperirea faptului că, deși limbajul și formele culturale se schimbă, multe dintre emoțiile fundamentale ale oamenilor rămân aceleași.
În acest fel, patrimoniul muzical devine resursă educațională vie, nu doar obiect al conservării.
Rolul consilierului școlar
Folosirea muzicii în activitățile de consiliere necesită respectarea libertății elevului de a participa la autoreflecție fără presiunea autodezvăluirii.
Consilierul facilitează exprimarea, nu interpretează în mod arbitrar reacțiile elevilor și nu solicită relatarea unor experiențe intime în fața grupului.
Dacă activitatea activează o experiență personală dificilă, elevului trebuie să îi fie oferită posibilitatea unei discuții individuale și, atunci când situația o impune, accesul la forme adecvate de sprijin.
Concluzii
Prin episodul 58, „Horea de sâmbătă” propune încă o întâlnire între muzică, educație și experiența umană.
„Mărie, poale ciurate” poate fi ascultat ca un cântec tradițional frumos. Dar poate deveni, într-un context educațional atent construit, și punctul de pornire pentru întrebări importante:
Ce mă rănește? Ce mă ajută să mă vindec? Cum spun ceea ce simt? Ce înseamnă o relație sănătoasă? Cum trec printr-o despărțire fără să mă pierd pe mine?
Uneori, un cântec de câteva minute poate deschide o conversație pentru care cuvintele se găsesc greu.
Iar aici poate începe consilierea.
________________________________________
ANEXĂ – Activitate de consiliere psihologică https://youtu.be/JFZb_RZA6x0?si=2UMPgBNlFW_EscOH
Titlul activității
„Când se rupe ceva între noi” – emoții, relații și modalități sănătoase de gestionare a despărțirii
Grup-țintă
Elevi de gimnaziu superior/liceu, cu adaptarea activităților în funcție de vârstă și particularitățile grupului.
Durata
45–50 de minute.
Obiective
La finalul activității, elevii vor putea:
1. să identifice emoții asociate apropierii și despărțirii;
2. să diferențieze emoția de gând și comportament;
3. să identifice modalități constructive de exprimare a emoțiilor;
4. să recunoască elemente caracteristice unei relații sănătoase;
5. să identifice resurse personale și sociale care pot fi utilizate în situații emoționale dificile.
Materiale
Înregistrarea cântecului „Mărie, poale ciurate”, fișe de lucru, coli/post-it-uri, instrument de scris.
1. Audierea – „Ce transmite cântecul?” | 5 minute
Elevii ascultă cântecul fără a primi anterior o interpretare a mesajului.
După audiție, fiecare notează trei cuvinte care descriu starea transmisă de cântec.
2. Termometrul emoțiilor | 10 minute
Pe tablă sunt notate emoțiile identificate de elevi.
Fiecare alege o emoție și îi atribuie o intensitate de la 1 la 10.
Se discută:
Cum îți dai seama că o emoție devine foarte intensă?
Ce se întâmplă în corp?
Ce gânduri apar?
3. „Marama ruptă” – exercițiul metaforei | 10 minute
Pornind de la simbolul central al cântecului, elevii răspund individual:
Ce lucruri se pot „rupe” într-o relație?
Exemplele pot include încrederea, comunicarea, respectul sau apropierea.
Urmează întrebarea:
Ce poate contribui la repararea lor?
Răspunsurile pot include comunicarea, asumarea responsabilității, scuzele sincere, schimbarea comportamentului, timpul sau solicitarea sprijinului.
Se introduce însă și ideea esențială:
Nu orice relație trebuie reparată. Uneori, o limită sănătoasă înseamnă să te îndepărtezi.
4. Situație – Gând – Emoție – Comportament | 10 minute
Elevilor li se propune situația ipotetică:
„O persoană importantă pentru tine îți spune că dorește să încheie relația/prietenia.”
Ei completează:
Situația: Ce s-a întâmplat?
Gândul: Ce mi-aș putea spune?
Emoția: Ce aș putea simți?
Comportamentul: Ce aș putea face?
Alternativa sănătoasă: Ce aș putea face pentru a avea grijă de mine și pentru a respecta și cealaltă persoană?
5. „Ce iau cu mine?” | 5 minute
Fiecare elev completează anonim:
„Când trec printr-o emoție dificilă, mă poate ajuta să…”
Răspunsurile pot fi citite și discutate fără identificarea autorilor.
Mesaj final
Unele lucruri rupte pot fi reparate. Altele trebuie acceptate și lăsate în urmă. Important este să nu ne pierdem respectul pentru celălalt și respectul pentru noi înșine.
Notă metodologică
Activitatea are caracter educațional și preventiv. Nu se solicită elevilor dezvăluirea publică a unor experiențe personale sau traumatice. Exercițiile pot fi realizate prin raportare la situații ipotetice, iar elevul are dreptul de a nu răspunde la întrebări pe care le consideră prea personale.
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Cântecul popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, interpretat de Valeria Codorean, exprimă dorul, iubirea, despărțirea și speranța, oferind un context valoros pentru activități de autocunoaștere și dezvoltare personală. Articolul propune valorificarea melodiei ca Resursă Educațională Deschisă (RED) în cadrul activităților de consiliere psihopedagogică.
Cuvinte-cheie: folclor, consiliere psihopedagogică, RED, emoții, dor, reziliență, identitate culturală.
Introducere
Într-o societate în care elevii sunt expuși permanent la informații rapide și relații superficiale, școala are responsabilitatea de a crea contexte în care aceștia să-și descopere emoțiile și identitatea.
Cântecul popular românesc transmite valori fundamentale fără lecții moralizatoare. El vorbește despre iubire, familie, despărțire, răbdare și speranță.
„Mândru-i Cluju' și Feleacu'” este una dintre aceste creații. Dincolo de frumusețea melodiei, textul vorbește despre dor, una dintre cele mai profunde emoții ale culturii românești.
Consilierul școlar poate transforma această experiență artistică într-un exercițiu de reflecție și dezvoltare emoțională.
Valoarea educativă a cântecului
Versurile evidențiază:
• atașamentul afectiv;
• gestionarea despărțirii;
• speranța reîntâlnirii;
• răbdarea;
• respectul față de persoana iubită;
• frumusețea limbajului popular;
• identitatea culturală.
Elevii învață că emoțiile dificile pot fi exprimate prin cuvinte, muzică și artă, fără agresivitate sau retragere.
Rolul consilierului școlar
Consilierul facilitează:
• exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• identificarea resurselor personale;
• consolidarea stimei de sine;
• valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Muzica devine astfel un instrument terapeutic și educativ.
Beneficiile utilizării cântecului
Activitatea contribuie la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• reducerea tensiunilor emoționale;
• stimularea comunicării;
• creșterea coeziunii grupului;
• consolidarea identității culturale;
• dezvoltarea rezilienței.
Concluzii
Educația autentică formează oameni capabili să își înțeleagă propriile emoții și să le exprime într-un mod sănătos.
Prin valorificarea cântecului „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, consilierul școlar oferă elevilor o experiență în care patrimoniul cultural devine resursă pentru dezvoltarea personală.
Folclorul nu aparține doar trecutului. El poate deveni un sprijin real pentru echilibrul emoțional al generațiilor de astăzi.
Anexă
Fișă RED pentru activitatea de consiliere psihopedagogică
Titlul activității
Dorul care apropie sufletele
Resursa educațională
Audierea și analiza cântecului popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'” (interpretare în cadrul proiectului Horea de Sâmbătă – Episodul 56).
Grup țintă
Elevi din ciclul gimnazial și liceal.
Durata
50 minute.
Competențe vizate
• recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• comunicarea asertivă;
• autocunoașterea;
• valorizarea patrimoniului cultural.
Obiective
La finalul activității elevii vor putea:
• identifica emoțiile transmise prin cântec;
• explica semnificația dorului;
• realiza conexiuni între experiențele personale și mesajul melodiei;
• formula strategii sănătoase de gestionare a despărțirii și a dorului;
• aprecia valoarea folclorului românesc.
Materiale
• videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 56;
• fișe de lucru;
• tablă/flipchart;
• post-it-uri.
Desfășurarea activității
1. Spargerea gheții (10 minute)
Elevii completează propoziția:
„Dorul, pentru mine, înseamnă...”
Se discută răspunsurile.
2. Audierea melodiei (10 minute)
Elevii urmăresc videoclipul și notează:
• emoțiile identificate;
• imaginile sugerate;
• versul preferat.
3. Reflecție (15 minute)
Întrebări:
• Ce simte personajul?
• Cum gestionează despărțirea?
• Ce înseamnă dorul?
• Ai trăit vreodată o emoție asemănătoare?
• Cum putem transforma dorul într-o resursă?
4. Activitate practică (10 minute)
„Scrisoare către dor”
Elevii redactează câteva rânduri adresate unei persoane sau unui loc de care le este dor.
Cei care doresc citesc în fața clasei.
5. Evaluare (5 minute)
Elevii completează:
Astăzi am învățat că...
Plec acasă cu gândul că...
Impact educațional
Aplicarea activității conduce la:
• exprimarea autentică a emoțiilor;
• reducerea anxietății;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• îmbunătățirea relațiilor dintre elevi;
• creșterea stării de bine.
Bibliografie
• Bisquerra, R. (2009). Psicopedagogía de las emociones. Madrid: Síntesis.
• Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. New York: Bantam Books.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person. Boston: Houghton Mifflin.
• UNESCO. (2019). Open Educational Resources (OER) Recommendation.
• Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice privind activitatea profesorului consilier școlar.
]]>
Publicat în 15. 08. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: resurse educaționale deschise, educație incluzivă, consiliere psihopedagogică
Categorie: cultură – societate – educaţie
Introducere
Muzica tradițională nu este doar o formă de conservare a patrimoniului cultural, ci și un spațiu privilegiat de exprimare a emoțiilor. Dorul, iubirea, apropierea, despărțirea, regretul sau speranța sunt transpuse în cântecul popular într-un limbaj accesibil, metaforic și profund uman.
În episodul 58 al proiectului „Horea de sâmbătă”, cântecul „Mărie, poale ciurate”, cunoscut în repertoriul folcloric românesc și asociat interpretării lui Tiberiu Ceia, oferă punctul de plecare pentru o posibilă valorificare în activitatea de consiliere psihologică și educațională.
Alegerea cântecului în apropierea sărbătorii Sfintei Maria îi conferă și o dimensiune comunitară și afectivă aparte. Dincolo însă de contextul sărbătorii, textul cântecului vorbește despre relație, vulnerabilitate, teamă de despărțire și suferința provocată de pierderea unei legături semnificative.
Cântecul popular ca mediator al emoției
Adolescenților nu le este întotdeauna ușor să vorbească direct despre propriile trăiri. Întrebarea „Ce simți?” poate primi uneori un răspuns foarte scurt sau chiar tăcere. În schimb, discutarea experienței unui personaj, a unui vers, a unei melodii sau a unei situații simbolice creează o anumită distanță psihologică.
Elevul nu mai este obligat să vorbească imediat despre sine. Poate vorbi despre „Maria”, despre personajul care se teme de despărțire, despre ceea ce transmite cântecul. Ulterior, dacă se simte în siguranță, poate realiza legături cu propria experiență.
În această perspectivă, muzica poate deveni un stimulus proiectiv și un facilitator al comunicării emoționale, fără ca activitatea să fie confundată cu o intervenție psihoterapeutică propriu-zisă.
De la metafora „maramei rupte” la vulnerabilitatea relației
Un element simbolic important al cântecului este imaginea maramei rupte. Obiectul deteriorat devine metaforă pentru ceva mult mai greu de reparat: o relație și, implicit, suferința emoțională.
Această opoziție poate constitui punctul central al unei activități de consiliere:
Ce se poate repara ușor și ce se repară greu într-o relație?
De aici pot porni discuții despre încredere, cuvinte care rănesc, respingere, despărțire, iertare, reconciliere și limite personale.
Elevii pot înțelege că relațiile presupun vulnerabilitate, dar și responsabilitate. În același timp, este important ca mesajul cântecului să nu fie interpretat în sensul că orice relație trebuie menținută indiferent de circumstanțe. Uneori, stabilirea limitelor sau încheierea unei relații nesănătoase reprezintă tocmai o formă de protecție personală.
Muzica și alfabetizarea emoțională
Audierea cântecului poate fi urmată de identificarea emoțiilor percepute. Elevii pot numi, de exemplu:
• dorul;
• tristețea;
• iubirea;
• teama de pierdere;
• speranța;
• regretul;
• atașamentul.
Exercițiul contribuie la dezvoltarea vocabularului emoțional. Capacitatea de a diferenția între „sunt trist”, „mi-e dor”, „mi-e teamă că voi pierde pe cineva” sau „mă simt respins” reprezintă un pas important în autocunoaștere și autoreglare.
Consilierul poate continua prin întrebări precum: Unde simțim aceste emoții în corp? Ce gânduri le însoțesc? Ce comportamente pot produce? Ce ne ajută să le gestionăm într-un mod sănătos?
Astfel, cântecul devine pretext pentru explorarea relației situație – gând – emoție – comportament.
Relația și teama de despărțire
Tema despărțirii permite abordarea unei realități relevante în adolescență: schimbarea relațiilor semnificative.
Prieteniile se transformă, apar primele relații afective, unele legături se încheie, grupurile se reorganizează, iar tânărul poate experimenta respingerea sau sentimentul de abandon.
Activitatea de consiliere poate normaliza existența acestor emoții fără a minimaliza intensitatea lor. Mesajul urmărit nu este „nu trebuie să suferi”, ci:
„Pot recunoaște ceea ce simt, pot vorbi despre această experiență și pot găsi modalități sănătoase de a merge mai departe.”
Patrimoniul cultural ca resursă psihopedagogică
Utilizarea unui cântec tradițional în consilierea școlară creează și o punte între generații.
Elevii pot fi invitați să identifice cântece cunoscute de la părinți sau bunici care vorbesc despre dor, iubire, curaj, pierdere ori speranță. Activitatea poate conduce la descoperirea faptului că, deși limbajul și formele culturale se schimbă, multe dintre emoțiile fundamentale ale oamenilor rămân aceleași.
În acest fel, patrimoniul muzical devine resursă educațională vie, nu doar obiect al conservării.
Rolul consilierului școlar
Folosirea muzicii în activitățile de consiliere necesită respectarea libertății elevului de a participa la autoreflecție fără presiunea autodezvăluirii.
Consilierul facilitează exprimarea, nu interpretează în mod arbitrar reacțiile elevilor și nu solicită relatarea unor experiențe intime în fața grupului.
Dacă activitatea activează o experiență personală dificilă, elevului trebuie să îi fie oferită posibilitatea unei discuții individuale și, atunci când situația o impune, accesul la forme adecvate de sprijin.
Concluzii
Prin episodul 58, „Horea de sâmbătă” propune încă o întâlnire între muzică, educație și experiența umană.
„Mărie, poale ciurate” poate fi ascultat ca un cântec tradițional frumos. Dar poate deveni, într-un context educațional atent construit, și punctul de pornire pentru întrebări importante:
Ce mă rănește? Ce mă ajută să mă vindec? Cum spun ceea ce simt? Ce înseamnă o relație sănătoasă? Cum trec printr-o despărțire fără să mă pierd pe mine?
Uneori, un cântec de câteva minute poate deschide o conversație pentru care cuvintele se găsesc greu.
Iar aici poate începe consilierea.
________________________________________
ANEXĂ – Activitate de consiliere psihologică https://youtu.be/JFZb_RZA6x0?si=2UMPgBNlFW_EscOH
Titlul activității
„Când se rupe ceva între noi” – emoții, relații și modalități sănătoase de gestionare a despărțirii
Grup-țintă
Elevi de gimnaziu superior/liceu, cu adaptarea activităților în funcție de vârstă și particularitățile grupului.
Durata
45–50 de minute.
Obiective
La finalul activității, elevii vor putea:
1. să identifice emoții asociate apropierii și despărțirii;
2. să diferențieze emoția de gând și comportament;
3. să identifice modalități constructive de exprimare a emoțiilor;
4. să recunoască elemente caracteristice unei relații sănătoase;
5. să identifice resurse personale și sociale care pot fi utilizate în situații emoționale dificile.
Materiale
Înregistrarea cântecului „Mărie, poale ciurate”, fișe de lucru, coli/post-it-uri, instrument de scris.
1. Audierea – „Ce transmite cântecul?” | 5 minute
Elevii ascultă cântecul fără a primi anterior o interpretare a mesajului.
După audiție, fiecare notează trei cuvinte care descriu starea transmisă de cântec.
2. Termometrul emoțiilor | 10 minute
Pe tablă sunt notate emoțiile identificate de elevi.
Fiecare alege o emoție și îi atribuie o intensitate de la 1 la 10.
Se discută:
Cum îți dai seama că o emoție devine foarte intensă?
Ce se întâmplă în corp?
Ce gânduri apar?
3. „Marama ruptă” – exercițiul metaforei | 10 minute
Pornind de la simbolul central al cântecului, elevii răspund individual:
Ce lucruri se pot „rupe” într-o relație?
Exemplele pot include încrederea, comunicarea, respectul sau apropierea.
Urmează întrebarea:
Ce poate contribui la repararea lor?
Răspunsurile pot include comunicarea, asumarea responsabilității, scuzele sincere, schimbarea comportamentului, timpul sau solicitarea sprijinului.
Se introduce însă și ideea esențială:
Nu orice relație trebuie reparată. Uneori, o limită sănătoasă înseamnă să te îndepărtezi.
4. Situație – Gând – Emoție – Comportament | 10 minute
Elevilor li se propune situația ipotetică:
„O persoană importantă pentru tine îți spune că dorește să încheie relația/prietenia.”
Ei completează:
Situația: Ce s-a întâmplat?
Gândul: Ce mi-aș putea spune?
Emoția: Ce aș putea simți?
Comportamentul: Ce aș putea face?
Alternativa sănătoasă: Ce aș putea face pentru a avea grijă de mine și pentru a respecta și cealaltă persoană?
5. „Ce iau cu mine?” | 5 minute
Fiecare elev completează anonim:
„Când trec printr-o emoție dificilă, mă poate ajuta să…”
Răspunsurile pot fi citite și discutate fără identificarea autorilor.
Mesaj final
Unele lucruri rupte pot fi reparate. Altele trebuie acceptate și lăsate în urmă. Important este să nu ne pierdem respectul pentru celălalt și respectul pentru noi înșine.
Notă metodologică
Activitatea are caracter educațional și preventiv. Nu se solicită elevilor dezvăluirea publică a unor experiențe personale sau traumatice. Exercițiile pot fi realizate prin raportare la situații ipotetice, iar elevul are dreptul de a nu răspunde la întrebări pe care le consideră prea personale.
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Cântecul popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, interpretat de Valeria Codorean, exprimă dorul, iubirea, despărțirea și speranța, oferind un context valoros pentru activități de autocunoaștere și dezvoltare personală. Articolul propune valorificarea melodiei ca Resursă Educațională Deschisă (RED) în cadrul activităților de consiliere psihopedagogică.
Cuvinte-cheie: folclor, consiliere psihopedagogică, RED, emoții, dor, reziliență, identitate culturală.
Introducere
Într-o societate în care elevii sunt expuși permanent la informații rapide și relații superficiale, școala are responsabilitatea de a crea contexte în care aceștia să-și descopere emoțiile și identitatea.
Cântecul popular românesc transmite valori fundamentale fără lecții moralizatoare. El vorbește despre iubire, familie, despărțire, răbdare și speranță.
„Mândru-i Cluju' și Feleacu'” este una dintre aceste creații. Dincolo de frumusețea melodiei, textul vorbește despre dor, una dintre cele mai profunde emoții ale culturii românești.
Consilierul școlar poate transforma această experiență artistică într-un exercițiu de reflecție și dezvoltare emoțională.
Valoarea educativă a cântecului
Versurile evidențiază:
• atașamentul afectiv;
• gestionarea despărțirii;
• speranța reîntâlnirii;
• răbdarea;
• respectul față de persoana iubită;
• frumusețea limbajului popular;
• identitatea culturală.
Elevii învață că emoțiile dificile pot fi exprimate prin cuvinte, muzică și artă, fără agresivitate sau retragere.
Rolul consilierului școlar
Consilierul facilitează:
• exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• identificarea resurselor personale;
• consolidarea stimei de sine;
• valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Muzica devine astfel un instrument terapeutic și educativ.
Beneficiile utilizării cântecului
Activitatea contribuie la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• reducerea tensiunilor emoționale;
• stimularea comunicării;
• creșterea coeziunii grupului;
• consolidarea identității culturale;
• dezvoltarea rezilienței.
Concluzii
Educația autentică formează oameni capabili să își înțeleagă propriile emoții și să le exprime într-un mod sănătos.
Prin valorificarea cântecului „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, consilierul școlar oferă elevilor o experiență în care patrimoniul cultural devine resursă pentru dezvoltarea personală.
Folclorul nu aparține doar trecutului. El poate deveni un sprijin real pentru echilibrul emoțional al generațiilor de astăzi.
Anexă
Fișă RED pentru activitatea de consiliere psihopedagogică
Titlul activității
Dorul care apropie sufletele
Resursa educațională
Audierea și analiza cântecului popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'” (interpretare în cadrul proiectului Horea de Sâmbătă – Episodul 56).
Grup țintă
Elevi din ciclul gimnazial și liceal.
Durata
50 minute.
Competențe vizate
• recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• comunicarea asertivă;
• autocunoașterea;
• valorizarea patrimoniului cultural.
Obiective
La finalul activității elevii vor putea:
• identifica emoțiile transmise prin cântec;
• explica semnificația dorului;
• realiza conexiuni între experiențele personale și mesajul melodiei;
• formula strategii sănătoase de gestionare a despărțirii și a dorului;
• aprecia valoarea folclorului românesc.
Materiale
• videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 56;
• fișe de lucru;
• tablă/flipchart;
• post-it-uri.
Desfășurarea activității
1. Spargerea gheții (10 minute)
Elevii completează propoziția:
„Dorul, pentru mine, înseamnă...”
Se discută răspunsurile.
2. Audierea melodiei (10 minute)
Elevii urmăresc videoclipul și notează:
• emoțiile identificate;
• imaginile sugerate;
• versul preferat.
3. Reflecție (15 minute)
Întrebări:
• Ce simte personajul?
• Cum gestionează despărțirea?
• Ce înseamnă dorul?
• Ai trăit vreodată o emoție asemănătoare?
• Cum putem transforma dorul într-o resursă?
4. Activitate practică (10 minute)
„Scrisoare către dor”
Elevii redactează câteva rânduri adresate unei persoane sau unui loc de care le este dor.
Cei care doresc citesc în fața clasei.
5. Evaluare (5 minute)
Elevii completează:
Astăzi am învățat că...
Plec acasă cu gândul că...
Impact educațional
Aplicarea activității conduce la:
• exprimarea autentică a emoțiilor;
• reducerea anxietății;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• îmbunătățirea relațiilor dintre elevi;
• creșterea stării de bine.
Bibliografie
• Bisquerra, R. (2009). Psicopedagogía de las emociones. Madrid: Síntesis.
• Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. New York: Bantam Books.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person. Boston: Houghton Mifflin.
• UNESCO. (2019). Open Educational Resources (OER) Recommendation.
• Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice privind activitatea profesorului consilier școlar.
]]>
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Cântecul popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, interpretat de Maria Peter, exprimă dorul, iubirea, despărțirea și speranța, oferind un context valoros pentru activități de autocunoaștere și dezvoltare personală. Articolul propune valorificarea melodiei ca Resursă Educațională Deschisă (RED) în cadrul activităților de consiliere psihopedagogică.
Cuvinte-cheie: folclor, consiliere psihopedagogică, RED, emoții, dor, reziliență, identitate culturală.
Introducere
Într-o societate în care elevii sunt expuși permanent la informații rapide și relații superficiale, școala are responsabilitatea de a crea contexte în care aceștia să-și descopere emoțiile și identitatea.
Cântecul popular românesc transmite valori fundamentale fără lecții moralizatoare. El vorbește despre iubire, familie, despărțire, răbdare și speranță.
„Mândru-i Cluju' și Feleacu'” este una dintre aceste creații. Dincolo de frumusețea melodiei, textul vorbește despre dor, una dintre cele mai profunde emoții ale culturii românești.
Consilierul școlar poate transforma această experiență artistică într-un exercițiu de reflecție și dezvoltare emoțională.
Valoarea educativă a cântecului
Versurile evidențiază:
• atașamentul afectiv;
• gestionarea despărțirii;
• speranța reîntâlnirii;
• răbdarea;
• respectul față de persoana iubită;
• frumusețea limbajului popular;
• identitatea culturală.
Elevii învață că emoțiile dificile pot fi exprimate prin cuvinte, muzică și artă, fără agresivitate sau retragere.
Rolul consilierului școlar
Consilierul facilitează:
• exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• identificarea resurselor personale;
• consolidarea stimei de sine;
• valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Muzica devine astfel un instrument terapeutic și educativ.
Beneficiile utilizării cântecului
Activitatea contribuie la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• reducerea tensiunilor emoționale;
• stimularea comunicării;
• creșterea coeziunii grupului;
• consolidarea identității culturale;
• dezvoltarea rezilienței.
Concluzii
Educația autentică formează oameni capabili să își înțeleagă propriile emoții și să le exprime într-un mod sănătos.
Prin valorificarea cântecului „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, consilierul școlar oferă elevilor o experiență în care patrimoniul cultural devine resursă pentru dezvoltarea personală.
Folclorul nu aparține doar trecutului. El poate deveni un sprijin real pentru echilibrul emoțional al generațiilor de astăzi.
Anexă https://youtube.com/shorts/GSv3jZi5Hxc?si=s6jE7qhdzbo9PtV6
Fișă RED pentru activitatea de consiliere psihopedagogică
Titlul activității
Dorul care apropie sufletele
Resursa educațională
Audierea și analiza cântecului popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'” (interpretare în cadrul proiectului Horea de Sâmbătă – Episodul 56).
Grup țintă
Elevi din ciclul gimnazial și liceal.
Durata
50 minute.
Competențe vizate
• recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• comunicarea asertivă;
• autocunoașterea;
• valorizarea patrimoniului cultural.
Obiective
La finalul activității elevii vor putea:
• identifica emoțiile transmise prin cântec;
• explica semnificația dorului;
• realiza conexiuni între experiențele personale și mesajul melodiei;
• formula strategii sănătoase de gestionare a despărțirii și a dorului;
• aprecia valoarea folclorului românesc.
Materiale
• videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 56;
• fișe de lucru;
• tablă/flipchart;
• post-it-uri.
Desfășurarea activității
1. Spargerea gheții (10 minute)
Elevii completează propoziția:
„Dorul, pentru mine, înseamnă...”
Se discută răspunsurile.
2. Audierea melodiei (10 minute)
Elevii urmăresc videoclipul și notează:
• emoțiile identificate;
• imaginile sugerate;
• versul preferat.
3. Reflecție (15 minute)
Întrebări:
• Ce simte personajul?
• Cum gestionează despărțirea?
• Ce înseamnă dorul?
• Ai trăit vreodată o emoție asemănătoare?
• Cum putem transforma dorul într-o resursă?
4. Activitate practică (10 minute)
„Scrisoare către dor”
Elevii redactează câteva rânduri adresate unei persoane sau unui loc de care le este dor.
Cei care doresc citesc în fața clasei.
5. Evaluare (5 minute)
Elevii completează:
Astăzi am învățat că...
Plec acasă cu gândul că...
Impact educațional
Aplicarea activității conduce la:
• exprimarea autentică a emoțiilor;
• reducerea anxietății;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• îmbunătățirea relațiilor dintre elevi;
• creșterea stării de bine.
Bibliografie
• Bisquerra, R. (2009). Psicopedagogía de las emociones. Madrid: Síntesis.
• Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. New York: Bantam Books.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person. Boston: Houghton Mifflin.
• UNESCO. (2019). Open Educational Resources (OER) Recommendation.
• Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice privind activitatea profesorului consilier școlar.
]]>
Publicat în 01. 08. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: folclor românesc resurse educaționale deschise educație prin muzică
Categorie: cultură – societate – educaţie
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Cântecul popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, interpretat de Maria Peter, exprimă dorul, iubirea, despărțirea și speranța, oferind un context valoros pentru activități de autocunoaștere și dezvoltare personală. Articolul propune valorificarea melodiei ca Resursă Educațională Deschisă (RED) în cadrul activităților de consiliere psihopedagogică.
Cuvinte-cheie: folclor, consiliere psihopedagogică, RED, emoții, dor, reziliență, identitate culturală.
Introducere
Într-o societate în care elevii sunt expuși permanent la informații rapide și relații superficiale, școala are responsabilitatea de a crea contexte în care aceștia să-și descopere emoțiile și identitatea.
Cântecul popular românesc transmite valori fundamentale fără lecții moralizatoare. El vorbește despre iubire, familie, despărțire, răbdare și speranță.
„Mândru-i Cluju' și Feleacu'” este una dintre aceste creații. Dincolo de frumusețea melodiei, textul vorbește despre dor, una dintre cele mai profunde emoții ale culturii românești.
Consilierul școlar poate transforma această experiență artistică într-un exercițiu de reflecție și dezvoltare emoțională.
Valoarea educativă a cântecului
Versurile evidențiază:
• atașamentul afectiv;
• gestionarea despărțirii;
• speranța reîntâlnirii;
• răbdarea;
• respectul față de persoana iubită;
• frumusețea limbajului popular;
• identitatea culturală.
Elevii învață că emoțiile dificile pot fi exprimate prin cuvinte, muzică și artă, fără agresivitate sau retragere.
Rolul consilierului școlar
Consilierul facilitează:
• exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• identificarea resurselor personale;
• consolidarea stimei de sine;
• valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Muzica devine astfel un instrument terapeutic și educativ.
Beneficiile utilizării cântecului
Activitatea contribuie la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• reducerea tensiunilor emoționale;
• stimularea comunicării;
• creșterea coeziunii grupului;
• consolidarea identității culturale;
• dezvoltarea rezilienței.
Concluzii
Educația autentică formează oameni capabili să își înțeleagă propriile emoții și să le exprime într-un mod sănătos.
Prin valorificarea cântecului „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, consilierul școlar oferă elevilor o experiență în care patrimoniul cultural devine resursă pentru dezvoltarea personală.
Folclorul nu aparține doar trecutului. El poate deveni un sprijin real pentru echilibrul emoțional al generațiilor de astăzi.
Anexă https://youtube.com/shorts/GSv3jZi5Hxc?si=s6jE7qhdzbo9PtV6
Fișă RED pentru activitatea de consiliere psihopedagogică
Titlul activității
Dorul care apropie sufletele
Resursa educațională
Audierea și analiza cântecului popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'” (interpretare în cadrul proiectului Horea de Sâmbătă – Episodul 56).
Grup țintă
Elevi din ciclul gimnazial și liceal.
Durata
50 minute.
Competențe vizate
• recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• comunicarea asertivă;
• autocunoașterea;
• valorizarea patrimoniului cultural.
Obiective
La finalul activității elevii vor putea:
• identifica emoțiile transmise prin cântec;
• explica semnificația dorului;
• realiza conexiuni între experiențele personale și mesajul melodiei;
• formula strategii sănătoase de gestionare a despărțirii și a dorului;
• aprecia valoarea folclorului românesc.
Materiale
• videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 56;
• fișe de lucru;
• tablă/flipchart;
• post-it-uri.
Desfășurarea activității
1. Spargerea gheții (10 minute)
Elevii completează propoziția:
„Dorul, pentru mine, înseamnă...”
Se discută răspunsurile.
2. Audierea melodiei (10 minute)
Elevii urmăresc videoclipul și notează:
• emoțiile identificate;
• imaginile sugerate;
• versul preferat.
3. Reflecție (15 minute)
Întrebări:
• Ce simte personajul?
• Cum gestionează despărțirea?
• Ce înseamnă dorul?
• Ai trăit vreodată o emoție asemănătoare?
• Cum putem transforma dorul într-o resursă?
4. Activitate practică (10 minute)
„Scrisoare către dor”
Elevii redactează câteva rânduri adresate unei persoane sau unui loc de care le este dor.
Cei care doresc citesc în fața clasei.
5. Evaluare (5 minute)
Elevii completează:
Astăzi am învățat că...
Plec acasă cu gândul că...
Impact educațional
Aplicarea activității conduce la:
• exprimarea autentică a emoțiilor;
• reducerea anxietății;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• îmbunătățirea relațiilor dintre elevi;
• creșterea stării de bine.
Bibliografie
• Bisquerra, R. (2009). Psicopedagogía de las emociones. Madrid: Síntesis.
• Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. New York: Bantam Books.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person. Boston: Houghton Mifflin.
• UNESCO. (2019). Open Educational Resources (OER) Recommendation.
• Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice privind activitatea profesorului consilier școlar.
]]>
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Cântecul popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, interpretat de Maria Peter, exprimă dorul, iubirea, despărțirea și speranța, oferind un context valoros pentru activități de autocunoaștere și dezvoltare personală. Articolul propune valorificarea melodiei ca Resursă Educațională Deschisă (RED) în cadrul activităților de consiliere psihopedagogică.
Cuvinte-cheie: folclor, consiliere psihopedagogică, RED, emoții, dor, reziliență, identitate culturală.
Introducere
Într-o societate în care elevii sunt expuși permanent la informații rapide și relații superficiale, școala are responsabilitatea de a crea contexte în care aceștia să-și descopere emoțiile și identitatea.
Cântecul popular românesc transmite valori fundamentale fără lecții moralizatoare. El vorbește despre iubire, familie, despărțire, răbdare și speranță.
„Mândru-i Cluju' și Feleacu'” este una dintre aceste creații. Dincolo de frumusețea melodiei, textul vorbește despre dor, una dintre cele mai profunde emoții ale culturii românești.
Consilierul școlar poate transforma această experiență artistică într-un exercițiu de reflecție și dezvoltare emoțională.
Valoarea educativă a cântecului
Versurile evidențiază:
• atașamentul afectiv;
• gestionarea despărțirii;
• speranța reîntâlnirii;
• răbdarea;
• respectul față de persoana iubită;
• frumusețea limbajului popular;
• identitatea culturală.
Elevii învață că emoțiile dificile pot fi exprimate prin cuvinte, muzică și artă, fără agresivitate sau retragere.
Rolul consilierului școlar
Consilierul facilitează:
• exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• identificarea resurselor personale;
• consolidarea stimei de sine;
• valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Muzica devine astfel un instrument terapeutic și educativ.
Beneficiile utilizării cântecului
Activitatea contribuie la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• reducerea tensiunilor emoționale;
• stimularea comunicării;
• creșterea coeziunii grupului;
• consolidarea identității culturale;
• dezvoltarea rezilienței.
Concluzii
Educația autentică formează oameni capabili să își înțeleagă propriile emoții și să le exprime într-un mod sănătos.
Prin valorificarea cântecului „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, consilierul școlar oferă elevilor o experiență în care patrimoniul cultural devine resursă pentru dezvoltarea personală.
Folclorul nu aparține doar trecutului. El poate deveni un sprijin real pentru echilibrul emoțional al generațiilor de astăzi.
Anexă https://youtube.com/shorts/GSv3jZi5Hxc?si=s6jE7qhdzbo9PtV6
Fișă RED pentru activitatea de consiliere psihopedagogică
Titlul activității
Dorul care apropie sufletele
Resursa educațională
Audierea și analiza cântecului popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'” (interpretare în cadrul proiectului Horea de Sâmbătă – Episodul 56).
Grup țintă
Elevi din ciclul gimnazial și liceal.
Durata
50 minute.
Competențe vizate
• recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• comunicarea asertivă;
• autocunoașterea;
• valorizarea patrimoniului cultural.
Obiective
La finalul activității elevii vor putea:
• identifica emoțiile transmise prin cântec;
• explica semnificația dorului;
• realiza conexiuni între experiențele personale și mesajul melodiei;
• formula strategii sănătoase de gestionare a despărțirii și a dorului;
• aprecia valoarea folclorului românesc.
Materiale
• videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 56;
• fișe de lucru;
• tablă/flipchart;
• post-it-uri.
Desfășurarea activității
1. Spargerea gheții (10 minute)
Elevii completează propoziția:
„Dorul, pentru mine, înseamnă...”
Se discută răspunsurile.
2. Audierea melodiei (10 minute)
Elevii urmăresc videoclipul și notează:
• emoțiile identificate;
• imaginile sugerate;
• versul preferat.
3. Reflecție (15 minute)
Întrebări:
• Ce simte personajul?
• Cum gestionează despărțirea?
• Ce înseamnă dorul?
• Ai trăit vreodată o emoție asemănătoare?
• Cum putem transforma dorul într-o resursă?
4. Activitate practică (10 minute)
„Scrisoare către dor”
Elevii redactează câteva rânduri adresate unei persoane sau unui loc de care le este dor.
Cei care doresc citesc în fața clasei.
5. Evaluare (5 minute)
Elevii completează:
Astăzi am învățat că...
Plec acasă cu gândul că...
Impact educațional
Aplicarea activității conduce la:
• exprimarea autentică a emoțiilor;
• reducerea anxietății;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• îmbunătățirea relațiilor dintre elevi;
• creșterea stării de bine.
Bibliografie
• Bisquerra, R. (2009). Psicopedagogía de las emociones. Madrid: Síntesis.
• Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. New York: Bantam Books.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person. Boston: Houghton Mifflin.
• UNESCO. (2019). Open Educational Resources (OER) Recommendation.
• Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice privind activitatea profesorului consilier școlar.
]]>
Publicat în 01. 08. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: folclor românesc resurse educaționale deschise educație prin muzică
Categorie: cultură – societate – educaţie
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Cântecul popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, interpretat de Maria Peter, exprimă dorul, iubirea, despărțirea și speranța, oferind un context valoros pentru activități de autocunoaștere și dezvoltare personală. Articolul propune valorificarea melodiei ca Resursă Educațională Deschisă (RED) în cadrul activităților de consiliere psihopedagogică.
Cuvinte-cheie: folclor, consiliere psihopedagogică, RED, emoții, dor, reziliență, identitate culturală.
Introducere
Într-o societate în care elevii sunt expuși permanent la informații rapide și relații superficiale, școala are responsabilitatea de a crea contexte în care aceștia să-și descopere emoțiile și identitatea.
Cântecul popular românesc transmite valori fundamentale fără lecții moralizatoare. El vorbește despre iubire, familie, despărțire, răbdare și speranță.
„Mândru-i Cluju' și Feleacu'” este una dintre aceste creații. Dincolo de frumusețea melodiei, textul vorbește despre dor, una dintre cele mai profunde emoții ale culturii românești.
Consilierul școlar poate transforma această experiență artistică într-un exercițiu de reflecție și dezvoltare emoțională.
Valoarea educativă a cântecului
Versurile evidențiază:
• atașamentul afectiv;
• gestionarea despărțirii;
• speranța reîntâlnirii;
• răbdarea;
• respectul față de persoana iubită;
• frumusețea limbajului popular;
• identitatea culturală.
Elevii învață că emoțiile dificile pot fi exprimate prin cuvinte, muzică și artă, fără agresivitate sau retragere.
Rolul consilierului școlar
Consilierul facilitează:
• exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• identificarea resurselor personale;
• consolidarea stimei de sine;
• valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Muzica devine astfel un instrument terapeutic și educativ.
Beneficiile utilizării cântecului
Activitatea contribuie la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• reducerea tensiunilor emoționale;
• stimularea comunicării;
• creșterea coeziunii grupului;
• consolidarea identității culturale;
• dezvoltarea rezilienței.
Concluzii
Educația autentică formează oameni capabili să își înțeleagă propriile emoții și să le exprime într-un mod sănătos.
Prin valorificarea cântecului „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, consilierul școlar oferă elevilor o experiență în care patrimoniul cultural devine resursă pentru dezvoltarea personală.
Folclorul nu aparține doar trecutului. El poate deveni un sprijin real pentru echilibrul emoțional al generațiilor de astăzi.
Anexă https://youtube.com/shorts/GSv3jZi5Hxc?si=s6jE7qhdzbo9PtV6
Fișă RED pentru activitatea de consiliere psihopedagogică
Titlul activității
Dorul care apropie sufletele
Resursa educațională
Audierea și analiza cântecului popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'” (interpretare în cadrul proiectului Horea de Sâmbătă – Episodul 56).
Grup țintă
Elevi din ciclul gimnazial și liceal.
Durata
50 minute.
Competențe vizate
• recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• comunicarea asertivă;
• autocunoașterea;
• valorizarea patrimoniului cultural.
Obiective
La finalul activității elevii vor putea:
• identifica emoțiile transmise prin cântec;
• explica semnificația dorului;
• realiza conexiuni între experiențele personale și mesajul melodiei;
• formula strategii sănătoase de gestionare a despărțirii și a dorului;
• aprecia valoarea folclorului românesc.
Materiale
• videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 56;
• fișe de lucru;
• tablă/flipchart;
• post-it-uri.
Desfășurarea activității
1. Spargerea gheții (10 minute)
Elevii completează propoziția:
„Dorul, pentru mine, înseamnă...”
Se discută răspunsurile.
2. Audierea melodiei (10 minute)
Elevii urmăresc videoclipul și notează:
• emoțiile identificate;
• imaginile sugerate;
• versul preferat.
3. Reflecție (15 minute)
Întrebări:
• Ce simte personajul?
• Cum gestionează despărțirea?
• Ce înseamnă dorul?
• Ai trăit vreodată o emoție asemănătoare?
• Cum putem transforma dorul într-o resursă?
4. Activitate practică (10 minute)
„Scrisoare către dor”
Elevii redactează câteva rânduri adresate unei persoane sau unui loc de care le este dor.
Cei care doresc citesc în fața clasei.
5. Evaluare (5 minute)
Elevii completează:
Astăzi am învățat că...
Plec acasă cu gândul că...
Impact educațional
Aplicarea activității conduce la:
• exprimarea autentică a emoțiilor;
• reducerea anxietății;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• îmbunătățirea relațiilor dintre elevi;
• creșterea stării de bine.
Bibliografie
• Bisquerra, R. (2009). Psicopedagogía de las emociones. Madrid: Síntesis.
• Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. New York: Bantam Books.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person. Boston: Houghton Mifflin.
• UNESCO. (2019). Open Educational Resources (OER) Recommendation.
• Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice privind activitatea profesorului consilier școlar.
]]>
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor. Cântecul popular „Trandafir de la Moldova”, valorificat în cadrul proiectului cultural „Horea de Sâmbătă – Episodul 55”, oferă un context potrivit pentru explorarea emoțiilor, comunicării afective, identității culturale și relațiilor interpersonale. Articolul propune o activitate de consiliere psihopedagogică bazată pe acest cântec, utilizând muzica tradițională ca instrument de autocunoaștere și dezvoltare personală.
Cuvinte-cheie
consiliere psihopedagogică, RED, folclor, educație emoțională, identitate culturală, dezvoltare personală, Horea de Sâmbătă
Introducere
Muzica populară transmite emoții, valori și modele de viață care rămân actuale indiferent de generație. În societatea contemporană, în care tinerii sunt expuși unui volum uriaș de informații și influențe culturale, folclorul poate deveni un mijloc eficient de reconectare cu propriile rădăcini și de dezvoltare a inteligenței emoționale.
Cântecul „Trandafir de la Moldova” vorbește despre iubire, timiditate, dor, speranță și trecerea timpului. Simbolul trandafirului și imaginile poetice din versuri oferă numeroase oportunități pentru reflecție asupra modului în care oamenii își exprimă sentimentele și construiesc relații autentice.
Valorificarea în consilierea psihopedagogică
Activitatea poate fi utilizată în gimnaziu și liceu în cadrul orelor de consiliere și orientare.
Competențe
• dezvoltarea exprimării emoțiilor;
• stimularea comunicării autentice;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• reflectarea asupra relațiilor sănătoase.
Anexă – Activitate RED
Titlul activității: Trandafirul emoțiilor
Resursa utilizată:
Videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 55 – „Trandafir de la Moldova”
Durata: 50 minute
Etapa 1 – Audiția
Elevii urmăresc videoclipul fără întreruperi.
Etapa 2 – Reflecție
Întrebări:
• Ce emoții transmite cântecul?
• Ce simbolizează trandafirul?
• De ce personajul spune că iubește, dar nu îndrăznește?
• Cum influențează lipsa comunicării relațiile dintre oameni?
Etapa 3 – Lucru pe grupe
Fiecare grup identifică:
• emoțiile dominante;
• valorile promovate;
• mesajul cântecului pentru tinerii de astăzi.
Etapa 4 – Exercițiu creativ
Elevii completează:
„Dacă aș fi un trandafir, aș transmite...”
sau
„Curajul de a spune ceea ce simt înseamnă...”
Etapa 5 – Concluzii
Profesorul evidențiază faptul că exprimarea sinceră a emoțiilor, respectul reciproc și comunicarea autentică reprezintă fundamentul relațiilor sănătoase.
Impact educațional
Activitatea dezvoltă:
• inteligența emoțională;
• comunicarea interpersonală;
• empatia;
• respectul pentru patrimoniul cultural;
• capacitatea de reflecție și autocunoaștere.
Integrarea cântecului în consilierea psihopedagogică demonstrează că folclorul nu aparține doar trecutului, ci poate deveni un instrument modern de educație emoțională și dezvoltare personală.
Bibliografie
• Goleman, D. (1995). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. (1961). On Becoming a Person. Houghton Mifflin.
• Vygotsky, L. S. (1978). Mind in Society. Harvard University Press.
• Pavelea, T.-D. (2026). Horea de Sâmbătă – Episodul 55: Trandafir de la Moldova. Resursă Educațională Deschisă (RED), proiect cultural.]]>
Publicat în 24. 07. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: consiliere psihopedagogică, folclor, resurse educaționale deschise
Categorie: cultură – societate – educaţie
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor. Cântecul popular „Trandafir de la Moldova”, valorificat în cadrul proiectului cultural „Horea de Sâmbătă – Episodul 55”, oferă un context potrivit pentru explorarea emoțiilor, comunicării afective, identității culturale și relațiilor interpersonale. Articolul propune o activitate de consiliere psihopedagogică bazată pe acest cântec, utilizând muzica tradițională ca instrument de autocunoaștere și dezvoltare personală.
Cuvinte-cheie
consiliere psihopedagogică, RED, folclor, educație emoțională, identitate culturală, dezvoltare personală, Horea de Sâmbătă
Introducere
Muzica populară transmite emoții, valori și modele de viață care rămân actuale indiferent de generație. În societatea contemporană, în care tinerii sunt expuși unui volum uriaș de informații și influențe culturale, folclorul poate deveni un mijloc eficient de reconectare cu propriile rădăcini și de dezvoltare a inteligenței emoționale.
Cântecul „Trandafir de la Moldova” vorbește despre iubire, timiditate, dor, speranță și trecerea timpului. Simbolul trandafirului și imaginile poetice din versuri oferă numeroase oportunități pentru reflecție asupra modului în care oamenii își exprimă sentimentele și construiesc relații autentice.
Valorificarea în consilierea psihopedagogică
Activitatea poate fi utilizată în gimnaziu și liceu în cadrul orelor de consiliere și orientare.
Competențe
• dezvoltarea exprimării emoțiilor;
• stimularea comunicării autentice;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• reflectarea asupra relațiilor sănătoase.
Anexă – Activitate RED
Titlul activității: Trandafirul emoțiilor
Resursa utilizată:
Videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 55 – „Trandafir de la Moldova”
Durata: 50 minute
Etapa 1 – Audiția
Elevii urmăresc videoclipul fără întreruperi.
Etapa 2 – Reflecție
Întrebări:
• Ce emoții transmite cântecul?
• Ce simbolizează trandafirul?
• De ce personajul spune că iubește, dar nu îndrăznește?
• Cum influențează lipsa comunicării relațiile dintre oameni?
Etapa 3 – Lucru pe grupe
Fiecare grup identifică:
• emoțiile dominante;
• valorile promovate;
• mesajul cântecului pentru tinerii de astăzi.
Etapa 4 – Exercițiu creativ
Elevii completează:
„Dacă aș fi un trandafir, aș transmite...”
sau
„Curajul de a spune ceea ce simt înseamnă...”
Etapa 5 – Concluzii
Profesorul evidențiază faptul că exprimarea sinceră a emoțiilor, respectul reciproc și comunicarea autentică reprezintă fundamentul relațiilor sănătoase.
Impact educațional
Activitatea dezvoltă:
• inteligența emoțională;
• comunicarea interpersonală;
• empatia;
• respectul pentru patrimoniul cultural;
• capacitatea de reflecție și autocunoaștere.
Integrarea cântecului în consilierea psihopedagogică demonstrează că folclorul nu aparține doar trecutului, ci poate deveni un instrument modern de educație emoțională și dezvoltare personală.
Bibliografie
• Goleman, D. (1995). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. (1961). On Becoming a Person. Houghton Mifflin.
• Vygotsky, L. S. (1978). Mind in Society. Harvard University Press.
• Pavelea, T.-D. (2026). Horea de Sâmbătă – Episodul 55: Trandafir de la Moldova. Resursă Educațională Deschisă (RED), proiect cultural.
]]>
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor. Cântecul popular „Trandafir de la Moldova”, valorificat în cadrul proiectului cultural „Horea de Sâmbătă – Episodul 55”, oferă un context potrivit pentru explorarea emoțiilor, comunicării afective, identității culturale și relațiilor interpersonale. Articolul propune o activitate de consiliere psihopedagogică bazată pe acest cântec, utilizând muzica tradițională ca instrument de autocunoaștere și dezvoltare personală.
Cuvinte-cheie
consiliere psihopedagogică, RED, folclor, educație emoțională, identitate culturală, dezvoltare personală, Horea de Sâmbătă
Introducere
Muzica populară transmite emoții, valori și modele de viață care rămân actuale indiferent de generație. În societatea contemporană, în care tinerii sunt expuși unui volum uriaș de informații și influențe culturale, folclorul poate deveni un mijloc eficient de reconectare cu propriile rădăcini și de dezvoltare a inteligenței emoționale.
Cântecul „Trandafir de la Moldova” vorbește despre iubire, timiditate, dor, speranță și trecerea timpului. Simbolul trandafirului și imaginile poetice din versuri oferă numeroase oportunități pentru reflecție asupra modului în care oamenii își exprimă sentimentele și construiesc relații autentice.
Valorificarea în consilierea psihopedagogică
Activitatea poate fi utilizată în gimnaziu și liceu în cadrul orelor de consiliere și orientare.
Competențe
• dezvoltarea exprimării emoțiilor;
• stimularea comunicării autentice;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• reflectarea asupra relațiilor sănătoase.
Anexă – Activitate RED
Titlul activității: Trandafirul emoțiilor
Resursa utilizată:
Videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 55 – „Trandafir de la Moldova”
Durata: 50 minute
Etapa 1 – Audiția
Elevii urmăresc videoclipul fără întreruperi.
Etapa 2 – Reflecție
Întrebări:
• Ce emoții transmite cântecul?
• Ce simbolizează trandafirul?
• De ce personajul spune că iubește, dar nu îndrăznește?
• Cum influențează lipsa comunicării relațiile dintre oameni?
Etapa 3 – Lucru pe grupe
Fiecare grup identifică:
• emoțiile dominante;
• valorile promovate;
• mesajul cântecului pentru tinerii de astăzi.
Etapa 4 – Exercițiu creativ
Elevii completează:
„Dacă aș fi un trandafir, aș transmite...”
sau
„Curajul de a spune ceea ce simt înseamnă...”
Etapa 5 – Concluzii
Profesorul evidențiază faptul că exprimarea sinceră a emoțiilor, respectul reciproc și comunicarea autentică reprezintă fundamentul relațiilor sănătoase.
Impact educațional
Activitatea dezvoltă:
• inteligența emoțională;
• comunicarea interpersonală;
• empatia;
• respectul pentru patrimoniul cultural;
• capacitatea de reflecție și autocunoaștere.
Integrarea cântecului în consilierea psihopedagogică demonstrează că folclorul nu aparține doar trecutului, ci poate deveni un instrument modern de educație emoțională și dezvoltare personală.
Bibliografie
• Goleman, D. (1995). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. (1961). On Becoming a Person. Houghton Mifflin.
• Vygotsky, L. S. (1978). Mind in Society. Harvard University Press.
• Pavelea, T.-D. (2026). Horea de Sâmbătă – Episodul 55: Trandafir de la Moldova. Resursă Educațională Deschisă (RED), proiect cultural.]]>
Publicat în 24. 07. 2026 de Tudor Daniel Pavelea
| Etichetat cu: consiliere psihopedagogică, folclor, resurse educaționale deschise
Categorie: cultură – societate – educaţie
Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor. Cântecul popular „Trandafir de la Moldova”, valorificat în cadrul proiectului cultural „Horea de Sâmbătă – Episodul 55”, oferă un context potrivit pentru explorarea emoțiilor, comunicării afective, identității culturale și relațiilor interpersonale. Articolul propune o activitate de consiliere psihopedagogică bazată pe acest cântec, utilizând muzica tradițională ca instrument de autocunoaștere și dezvoltare personală.
Cuvinte-cheie
consiliere psihopedagogică, RED, folclor, educație emoțională, identitate culturală, dezvoltare personală, Horea de Sâmbătă
Introducere
Muzica populară transmite emoții, valori și modele de viață care rămân actuale indiferent de generație. În societatea contemporană, în care tinerii sunt expuși unui volum uriaș de informații și influențe culturale, folclorul poate deveni un mijloc eficient de reconectare cu propriile rădăcini și de dezvoltare a inteligenței emoționale.
Cântecul „Trandafir de la Moldova” vorbește despre iubire, timiditate, dor, speranță și trecerea timpului. Simbolul trandafirului și imaginile poetice din versuri oferă numeroase oportunități pentru reflecție asupra modului în care oamenii își exprimă sentimentele și construiesc relații autentice.
Valorificarea în consilierea psihopedagogică
Activitatea poate fi utilizată în gimnaziu și liceu în cadrul orelor de consiliere și orientare.
Competențe
• dezvoltarea exprimării emoțiilor;
• stimularea comunicării autentice;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• reflectarea asupra relațiilor sănătoase.
Anexă – Activitate RED
Titlul activității: Trandafirul emoțiilor
Resursa utilizată:
Videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 55 – „Trandafir de la Moldova”
Durata: 50 minute
Etapa 1 – Audiția
Elevii urmăresc videoclipul fără întreruperi.
Etapa 2 – Reflecție
Întrebări:
• Ce emoții transmite cântecul?
• Ce simbolizează trandafirul?
• De ce personajul spune că iubește, dar nu îndrăznește?
• Cum influențează lipsa comunicării relațiile dintre oameni?
Etapa 3 – Lucru pe grupe
Fiecare grup identifică:
• emoțiile dominante;
• valorile promovate;
• mesajul cântecului pentru tinerii de astăzi.
Etapa 4 – Exercițiu creativ
Elevii completează:
„Dacă aș fi un trandafir, aș transmite...”
sau
„Curajul de a spune ceea ce simt înseamnă...”
Etapa 5 – Concluzii
Profesorul evidențiază faptul că exprimarea sinceră a emoțiilor, respectul reciproc și comunicarea autentică reprezintă fundamentul relațiilor sănătoase.
Impact educațional
Activitatea dezvoltă:
• inteligența emoțională;
• comunicarea interpersonală;
• empatia;
• respectul pentru patrimoniul cultural;
• capacitatea de reflecție și autocunoaștere.
Integrarea cântecului în consilierea psihopedagogică demonstrează că folclorul nu aparține doar trecutului, ci poate deveni un instrument modern de educație emoțională și dezvoltare personală.
Bibliografie
• Goleman, D. (1995). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. (1961). On Becoming a Person. Houghton Mifflin.
• Vygotsky, L. S. (1978). Mind in Society. Harvard University Press.
• Pavelea, T.-D. (2026). Horea de Sâmbătă – Episodul 55: Trandafir de la Moldova. Resursă Educațională Deschisă (RED), proiect cultural.
]]>
