Cântecul tradițional ca resursă educațională deschisă în consilierea psihopedagogică. Valorificarea cântecului din Țara Lăpușului în cadrul proiectului „Horea de Sâmbătă”

Publicat în 18. 08. 2026 de Tudor Daniel Pavelea | Etichetat cu: folclor românesc resurse educaționale deschise educație prin muzică
Categorie: cultură – societate – educaţie

https://youtube.com/shorts/Hrf5su-ullU?feature=share

Rezumat
Cântecul tradițional românesc poate depăși funcția sa artistică și patrimonială, devenind o resursă valoroasă în activitățile de consiliere psihopedagogică. Prin mesajul său simbolic, prin raportarea la familie, timp, identitate și experiențele fundamentale ale existenței, folclorul facilitează exprimarea emoțională, reflecția personală și dialogul dintre generații.
Articolul propune valorificarea educațională a unui cântec din repertoriul tradițional al Țării Lăpușului, prezentat în cadrul proiectului cultural „Horea de Sâmbătă”, episodul 59, ca punct de plecare pentru o activitate de consiliere psihopedagogică centrată pe autocunoaștere, exprimarea emoțiilor, relația cu familia și conștientizarea etapelor vieții.
Materialul este completat de o Resursă Educațională Deschisă (RED), prezentată în anexă, care poate fi adaptată particularităților de vârstă și nevoilor beneficiarilor.
Cuvinte-cheie: consiliere psihopedagogică, cântec tradițional, folclor, autocunoaștere, emoții, familie, identitate, Resurse Educaționale Deschise, Horea de Sâmbătă.
Cântecul tradițional – de la patrimoniu cultural la instrument educațional
Cântecul popular românesc reprezintă una dintre formele prin care experiențele fundamentale ale comunității au fost păstrate și transmise între generații. Viața, familia, copilăria, tinerețea, iubirea, despărțirea, dorul, maturizarea și trecerea timpului se regăsesc în versuri aparent simple, dar încărcate de semnificații afective și simbolice.
Din perspectivă educațională, aceste creații pot fi utilizate ca stimuli pentru reflecție și dialog.
În cadrul consilierii psihopedagogice, un cântec poate deveni un mediator între experiența personală și exprimarea verbală. Uneori, elevului îi poate fi dificil să răspundă direct la întrebarea „Ce simți?”, însă îi este mai ușor să vorbească despre un personaj, despre un vers sau despre emoția transmisă de o melodie.
Pornind de la ceea ce exprimă cântecul, beneficiarul poate ajunge treptat la propriile trăiri.
Această abordare este compatibilă cu principiile consilierii centrate pe persoană, care acordă importanță climatului de acceptare, empatiei, exprimării autentice și construirii sensului personal.
„Horea de Sâmbătă” – punte între patrimoniul cultural și educația contemporană
Proiectul cultural „Horea de Sâmbătă” urmărește readucerea în atenția publicului a cântecului tradițional și valorificarea patrimoniului muzical românesc într-un context contemporan.
Episodul 59 aduce în prim-plan un cântec din universul cultural al Țării Lăpușului, spațiu folcloric cu o identitate muzicală puternică.
Versurile:
„Doamne, nu mă-mbătrâni,
Lasă-mă să-mi cresc pruncii...”
concentrează într-o formulare de mare simplitate teme existențiale profunde: trecerea timpului, responsabilitatea față de copii, atașamentul familial și dorința continuității.
La fel de sugestiv este și motivul tinereții:
„Cât am fost, lume, de tineri,
Nu ți-o fost urât cu mine...”
Dincolo de sensul folcloric, aceste versuri permit dezvoltarea unor întrebări cu valoare psihopedagogică:
• Ce înseamnă pentru mine să cresc?
• Cum mă schimb de la o etapă a vieții la alta?
• Ce persoane sunt importante pentru mine?
• Ce am primit de la familia mea?
• Ce îmi doresc să păstrez din ceea ce am primit?
• Cum mă raportez la trecerea timpului?
• Care sunt lucrurile pentru care sunt recunoscător?
În acest fel, cântecul devine un punct de întâlnire între educație, cultură și dezvoltare personală.
Dimensiunea psihopedagogică a activității
Valorificarea cântecului în consiliere nu presupune analizarea sa exclusiv din perspectivă muzicală sau literară. Accentul se deplasează spre semnificațiile pe care beneficiarul le descoperă și le asociază propriei experiențe.
Activitatea poate urmări mai multe dimensiuni.
Autocunoașterea
Elevii sunt invitați să identifice experiențe și persoane importante din propria viață, precum și valori pe care le consideră definitorii.
Cântecul poate facilita răspunsuri la întrebări precum:
„Ce este important pentru mine acum?”
„Ce mi-aș dori să păstrez peste ani?”
„Ce mă definește?”
Identificarea și exprimarea emoțiilor
Audiția muzicală poate constitui un stimul afectiv puternic.
Elevii pot fi invitați să recunoască emoțiile pe care le percep:
dor, nostalgie, dragoste, teamă, speranță, recunoștință, bucurie sau tristețe.
Nu există un răspuns unic. Aceeași melodie poate produce reacții diferite, iar această diversitate reprezintă un punct de pornire pentru înțelegerea faptului că fiecare persoană interpretează experiențele în funcție de propria istorie.
Relația cu familia
Versul „Lasă-mă să-mi cresc pruncii” permite introducerea unei discuții despre rolul familiei și despre persoanele semnificative.
Activitatea trebuie adaptată cu sensibilitate, deoarece structura și experiențele familiale pot fi foarte diferite.
În locul unei perspective restrictive asupra familiei, consilierul poate utiliza conceptul de persoană semnificativă: părinți, bunici, frați, tutori, rude sau alte persoane care reprezintă pentru copil surse de sprijin și siguranță.
Trecerea timpului și etapele vieții
Tema îmbătrânirii poate fi transformată pedagogic într-o discuție despre dezvoltare și schimbare.
Copilăria, adolescența, maturitatea și vârsta înaintată pot fi privite nu doar din perspectiva pierderii, ci și ca etape ale acumulării de experiențe.
Elevii pot construi simbolic o „linie a vieții”, pe care să noteze:
De unde vin – Cine sunt acum – Ce îmi doresc pentru viitor.
Apartenență și identitate culturală
Folclorul reprezintă și un instrument de explorare a identității.
Elevii pot fi invitați să identifice cântece, obiceiuri, expresii, povești sau tradiții pe care le cunosc din familie.
În acest mod se consolidează sentimentul apartenenței și respectul pentru diversitatea culturală.
Metode recomandate
Activitatea poate integra tehnici specifice consilierii și educației socio-emoționale:
audiția reflexivă,
conversația euristică,
brainstormingul,
metafora terapeutică și educațională,
completarea de enunțuri,
linia vieții,
jurnalul reflexiv,
desenul simbolic,
tehnica „Un vers pentru mine”,
discuția în perechi sau în grupuri mici.
Profesorul-consilier nu urmărește obținerea unor răspunsuri „corecte”, ci facilitează exprimarea personală într-un climat de siguranță psihologică.
Rolul Resursei Educaționale Deschise
Materialul video din cadrul proiectului „Horea de Sâmbătă” poate constitui punctul de plecare pentru realizarea unei Resurse Educaționale Deschise – RED, în măsura în care materialele utilizate și modalitatea de distribuire respectă condițiile de licențiere aplicabile.
RED-ul propus în anexă transformă experiența audiției într-un parcurs educațional structurat.
Resursa poate fi utilizată:
în cabinetul de asistență psihopedagogică;
în activitățile de consiliere și orientare;
în activități de dezvoltare personală;
în proiecte interdisciplinare;
în activități extracurriculare;
în activități dedicate patrimoniului cultural;
în contexte educaționale incluzive, prin adaptarea sarcinilor și a modalităților de răspuns.
Avantajul major al unei asemenea resurse constă în faptul că patrimoniul cultural devine experiență educațională vie.
Cântecul nu mai aparține doar trecutului, ci intră în dialog cu experiențele copilului de astăzi.
Posibilități de adaptare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale
În cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale, activitatea poate fi adaptată prin:
reducerea numărului de itemi;
utilizarea imaginilor și pictogramelor pentru reprezentarea emoțiilor;
citirea cu voce tare a cerințelor;
oferirea posibilității de răspuns oral;
utilizarea unor variante cu alegere multiplă;
acordarea unui timp suplimentar;
fragmentarea sarcinilor;
utilizarea suportului vizual și auditiv concomitent;
acceptarea desenului sau a simbolurilor ca modalități alternative de exprimare.
Astfel, materialul poate susține participarea activă și accesul diferențiat la experiența de învățare.
Concluzii
Cântecul tradițional poate avea o funcție educațională remarcabilă atunci când este integrat într-un demers pedagogic coerent.
Prin intermediul proiectului „Horea de Sâmbătă”, patrimoniul muzical poate deveni punct de pornire pentru activități contemporane de consiliere psihopedagogică.
Versurile despre tinerețe, familie și trecerea timpului oferă oportunități pentru autocunoaștere, exprimare emoțională, explorarea relațiilor semnificative și dezvoltarea identității personale și culturale.
În acest context, folclorul nu reprezintă doar memoria unei comunități.
El poate deveni instrument de reflecție, dialog și dezvoltare personală.
Iar poate cea mai importantă lecție transmisă elevilor este aceea că, între ceea ce am primit de la generațiile dinaintea noastră și ceea ce vom transmite mai departe, fiecare dintre noi scrie o parte din propria poveste.
________________________________________
ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED)
„Cât am fost, lume, de tineri...” – Cântecul tradițional ca oglindă a propriei povești
Domeniu: Consiliere și orientare / dezvoltare personală
Tipul resursei: Resursă Educațională Deschisă – fișă de activitate
Grup țintă: elevi din ciclul gimnazial; adaptabilă pentru alte niveluri de vârstă
Durata: 45–50 de minute
Forma de organizare: individual, perechi, grup
Resursă-stimul: „Horea de Sâmbătă”, episodul 59 – cântec tradițional din Țara Lăpușului
Obiective urmărite
Elevul va fi capabil:
• să identifice emoțiile transmise de un text muzical;
• să exprime propriile trăiri într-o manieră adecvată;
• să identifice persoane și valori importante din viața sa;
• să reflecteze asupra schimbării și etapelor vieții;
• să manifeste respect față de patrimoniul cultural și experiențele celorlalți;
• să formuleze un obiectiv personal orientat spre viitor.
Obiective operaționale
La finalul activității, elevii vor putea:
• identifica minimum două emoții sugerate de cântec;
• selecta un vers sau o idee cu semnificație personală;
• numi cel puțin o persoană semnificativă din viața lor;
• formula o valoare pe care doresc să o păstreze;
• exprima o dorință sau un obiectiv pentru viitor.
Etapa I – Ascult și simt
Ascultă fragmentul muzical.
Completează:
Când ascult acest cântec, simt...
....................................................................
....................................................................
Încercuiește sau completează:
bucurie / dor / tristețe / liniște / speranță / recunoștință / nostalgie / altceva: ..........................
Etapa a II-a – Un vers pentru mine
Citește:
„Cât am fost, lume, de tineri...”
și
„Doamne, nu mă-mbătrâni,
Lasă-mă să-mi cresc pruncii...”
Alege ideea care te face să te gândești cel mai mult.
Pentru mine, aceste cuvinte vorbesc despre:
....................................................................
....................................................................
Etapa a III-a – Oamenii mei importanți
Gândește-te la o persoană care a avut sau are un rol important în viața ta.
Persoana la care mă gândesc este:
....................................................................
De la această persoană am învățat:
....................................................................
Un lucru pentru care îi sunt recunoscător/recunoscătoare:
....................................................................
Etapa a IV-a – Linia mea
Completează cele trei momente:
IERI – Ce am primit?
Un lucru valoros primit de la familia sau de la persoanele importante pentru mine:
....................................................................
ASTĂZI – Cine sunt?
Trei cuvinte care mă descriu:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
MÂINE – Ce vreau să devin?
....................................................................
....................................................................
Etapa a V-a – Cufărul valorilor
Imaginează-ți că poți lua cu tine în viitor doar trei valori.
Eu aleg:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
De ce?
....................................................................
Etapa a VI-a – Mesaj către mine, cel/cea din viitor
Completează:
Dragă eu, cel/cea de peste zece ani, sper să nu uiți...
....................................................................
....................................................................
....................................................................
Etapa a VII-a – Cercul de încheiere
Completează un singur enunț:
Din activitatea de astăzi plec cu gândul că...
....................................................................
Mesaj final
Timpul schimbă vârstele, dar valorile, oamenii și poveștile pe care le purtăm cu noi pot crea continuitate între generații.
________________________________________
Recomandări pentru profesorul-consilier
Participarea la discuție trebuie să fie voluntară.
Elevii nu vor fi obligați să ofere informații personale sau familiale pe care doresc să le păstreze private.
În situația unor experiențe familiale dificile, termenul „familie” poate fi înlocuit cu „persoană importantă/persoană semnificativă”.
Se recomandă evitarea interpretării psihologice a răspunsurilor elevilor în cadrul grupului.
Activitatea are caracter educațional și de consiliere pentru dezvoltare personală și nu substituie intervenția psihologică sau psihoterapeutică atunci când aceasta este necesară.

Bibliografie orientativă
American School Counselor Association. (2019). The ASCA National Model: A framework for school counseling programs (4th ed.). Author.
Bruner, J. (1996). The culture of education. Harvard University Press.
Rogers, C. R. (1961). On becoming a person: A therapist's view of psychotherapy. Houghton Mifflin.
UNESCO. (2019). Recommendation on Open Educational Resources (OER). UNESCO.
World Health Organization. (1997). Life skills education for children and adolescents in schools. WHO.