În viziunea europeană, arta se află într-o strânsă legătură cu educația. Acestea se definesc și se completează reciproc. În învățământul primar, educația artistică ajută elevul să-și formeze imagini senzoriale, vizuale și cognitive, marcând începutul comunicării cu cei din jur, dar și cu sine însuși, ceea ce va conduce la o înțelegere mai profundă a realității. În cadrul activităților artistico-plastice de tip nonformal, se ivesc deseori ocazii pentru abordări interdisciplinare, benefice pentru însușirea unor cunoștințe și noțiuni specifice, cum ar fi: crearea unei imagini mentale prin activități verbal-artistice, având drept suport cuvântul și frumosul, artisticul din natură; identificarea unor elemente estetice identice sau analoge cu ale altor discipline de învățământ (muzică, literatură, matematică, geografie) privind ritmul, armonia cromatică sau diferite forme ale metaforei, orientarea în spațiu (de ex: ritmul plastic comparat cu ritmul muzical, folosirea regulilor compoziției literare în compoziția plastică); crearea unei ambianțe estetice adecvate care să stimuleze activitatea creatoare a elevilor (suport muzical adecvat, de mică intensitate; recitarea unor versuri potrivite; lectura expresivă a unor texte literare, mici povestiri, legende, ghicitori etc.).
Articol integral →

Cu ocazia participării la un stagiu de formare desfășurat în Turcia, am luat contact cu evenimente culturale de mare amploare, pe care partenerii noştri le-au organizat la toate nivelurile: grădiniţă, gimnaziu, liceu, universitate. Toate activităţile prezentate au luat naştere în urma unor demersuri realizate în afara orelor de curs, fie în cadrul unor cercuri, fie prin activităţi extraşcolare organizate cu tinerii, cu ocazia diferitelor evenimente culturale, marea majoritate a acestora referindu-se la momente cu semnificaţie patriotică.
Am constatat că, în Turcia, activităţile culturale ocupă un rol deosebit de important, fie că e vorba despre artă (muzică, artă plastică, dans, teatru, literatură), fie că e vorba despre cultură şi civilizaţie (istorie, obiceiuri şi tradiţii, antropologie culturală).
Articol integral →

Cu ocazia participării la un curs de fomare susținut la Universitatea Frederick din Limassol, am audiat o ilustrare interesantă a teoriei costructiviste şi a implicaţiilor acesteia în procesul de predare-învăţare, în general, şi a ştiinţelor, în particular. Împreună cu alți colegi cadre didactice, inspectori, formatori şi metodişti pentru învăţământul primar, am realizat, în cadrul unor ateliere de lucru captivante, experimente ştiinţifice inedite, pe baza cărora am înţeles mai ales care sunt principiile constructiviste, cum se aplică ele în cadrul lecţiei, ce tipuri de procese cognitive se dezvoltă în activităţile experimentale, care sunt paşii unui experiment constructivist (contextualizarea, observaţia, ipoteza, predicţia, înregistrarea datelor, organizarea lor, concluzia, generalizarea) etc.
Articol integral →

În urmă cu cinci decenii, a determina eficacitatea generală a instruirii sau a determina reuşita la învăţătură a tuturor elevilor din clasele şcolilor noastre erau simple himere. Astăzi toate acestea sunt pe deplin realizabile, din punct de vedere ştiinţific, dacă asigurăm anumite condiţii. Pentru a determina eficacitatea instruirii şi reuşita tuturor elevilor la învăţătură (mastery learning) în condiţiile actuale ale învăţământului românesc, soluţia este individualizarea, diferenţierea şi motivarea învăţării în condiţiile instruirii dirijate diferenţiate în clasă şi în cadrul unor programe compensatorii.
Articol integral →