Articole scrise de: Gabriel Teodorescu
Absolvent al Liceul teoretic ,,Mihai Viteazul” Ploiești-profil matematică-fizică 1982, al Facultății de Fizică, București-Măgurele, din cadrul Univesității București, licențiat fizică, specialitatea defectoscopie, plasmă, laseri, 1988, al Univesitații de Vest ”Vasile Goldiș”, Facultatea de Științe Economice, - master: specializat în Management și management educațional 2008, al studiilor postuniversitare Universitatea “Babes Bolyai” Facultatea de Sociologie și Știintele Educației, și Facultatea de sociologie și asistență socială, 2010-2011, absolvent studii postuniversitare, în informatică aplicată și programare, în cadrul Școlii Academice a Universitatii Tehnice, Cluj-Napoca, 2010-2012, Master știinte, Universitatea ”Babes Bolyai” Cluj-Napoca, 2011-2013 în cadrul Facultăților de Fizică, Chimie și Biologie etc.
Instituţie: Colegiul Național George Coșbuc, Cluj-NapocaSe mai interesează cineva de elevii și profesorii aflați în criză emoțională, cognitivă, comportamentală din cauza situației actuale?
Din 11 martie 2020, școlile sunt închise, iar cursurile sunt suspendate conform deciziei Ministerului Educației, la propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Urmează tot felul de adrese din partea decidenților din minister către inspectoratele școlare teritoriale și pe cale ierarhică în jos către directorii de școli, și cadrele didactice, prin care se solicită implicarea tuturor profesorilor în activități de învățare online cu elevii.
În contextual actual, ținând cont de evoluția situației din țară și de pe mapamond, decidenții politici de la noi ar trebui să se gândească și la faptul că multe persoane pot fi în diverse situații de criză, cei mai expuși fiind elevii, indiferent de ciclul de învățământ, dar mai ales să caute soluții viabile alături de specialiști, psihologi, sociologi și medici psihiatri. Am constat că există și o adevărată frică de „ceilalți” din partea celor mici și mari, însă e posibil ca în următoarea perioada să asistăm la multiple cazuri de agorafobie, indiferent de vârstă, și chiar la diferite tipuri de psihoze sociale. Decidenții din minister trebuie urgent să ia în considerare și acest aspect, iar părinții, pe cât posibil, să asigure o comunicare intrafamilială și activități diverse, mai ales cu cei mici. Articol integral
Scrie pentru a învăța
Există o strânsă legătură între dezvoltarea gândirii și scrierea cunoștințelor științifice, astfel încât elevii își pot asuma mai bine învățarea. Utilizarea scrisului în învățarea cunoștințelor științifice de către elevi reprezintă nu numai un instrument de evaluare pentru profesor, dar mai ales o posibilitate de organizare, analiză, construcție-deconstrucție pentru elevi. Astfel, scrierea științifică este, în același timp, un instrument analitic pentru profesor și un mijloc formativ pentru elev.
Articol integral
Succesul scăzut al elevilor – problema actuală a şcolii româneşti
În ultimii ani, şcoala românească, ca şi instituţie, s-a aflat sub influenta diferitelor curente ale reorganizării, atât datorită schimbărilor din sfera economico-socială, cât şi a schimbărilor intervenite în legislaţia de specialitate prin adoptarea Legii Educaţiei Naţionale.
Rezultatele şcolare scăzute ale unor elevi sunt consecinţa unor cauze diverse, pe care consider că le putem grupa astfel: greutăţi materiale şi lipsa unor cadre didactice motivate; greutăţi sociale de dezvoltare şi personale ale elevilor; lipsurile şi chiar, în unele cazuri, perimarea organizării procesului de învăţământ.
Articol integral
Întoarcerea spre un proces de învăţare intensivă (Teoria asociaționistă)
Învăţământul predominant frontal nu mai poate fi în actualitate în condiţii actuale ale dezvoltării societăţii româneşti per ansamblu. În acelaşi timp, nu poate fi nici selectiv; în opinia mea, şcoala trebuie să ofere tot mai mult elevilor, dar şi să ceară în aceeaşi măsură de la ei. Sistemul de educaţie trebuie să ofere elevilor un minim de cunoştinţe, deprinderi, concepţii şi interese, dezvoltându-le în acelaşi timp anumite capacităţi necesare pentru o integrare de succes în societate.
Psihologia ne oferă mai multe teorii despre învăţare, fiecare din ele poate fi susţinută cu anumite argumente şi cercetări, dar şi combătută în acelaşi timp, neexistând o teorie unică pentru învăţarea umană. Opinia mea este spre o reîntoarcere către un proces de învăţare intensiv.
Revenirea la vechile teorii ale învăţării – moft şi/sau necesitate?!
Articol integral
Spre o nouă filosofie a educației
Putem vorbi cu certitudine de o nouă filosofie a educației numai dacă o concepem ca un dialog, un sistem de gândire, dar mai ales un sens al unor idei. În cadrul procesului apar tot mai des propuneri spre un nou umanism în educație. Constituirea unui întreg ideatic (Charles J Branner și Hobert W. Burs), se bazează pe unele aspecte care relaționează între ele. Aspectul analitic, de identificare și examinare, aspectul evaluativ de analiză critică și apreciere, aspectul speculativ prin formularea unor noi ipoteze, și aspectul integrativ reprezintă de fapt produsul procesului de filosofare.
Articol integral
Ce este mai important: plata educației celor needucați sau suportarea costurilor needucației acestora?
Învățământul românesc este un factor generator de șomaj?
Părerea specialiștilor în domeniu din sistemul educațional este că, atâta vreme cât șomajul înregistrează în mod constant creșteri cantitative, uneori alarmante, creșteri care se traduc de fapt printr-o scădere a capacității de absorbție a pieței muncii în raport cu oferta de muncă, învățământul românesc nu poate fi considerat drept cauza și nici efect al șomajului per ansamblu. Din cauza nefuncționalității optime a mecanismelor de tip cerere și ofertă în domeniul învățământului, asistăm acum la anumite disfuncționalități care se accentuează în acest sistem. Nu știu dacă societatea și politicul pot decide ce este mai important: plata educației celor needucați sau suportarea costurilor needucației acestora!
Articol integral
Ministerul Educaţiei