Educația pe pilot automat: Cum pot testele standardizate să submineze învățarea autentică
Este profesor de economie și educație antreprenorială la Liceul Borșa, Maramureș. A absolvit Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității din București, cu specializarea în Administrarea Afacerilor, urmată de un program de masterat în același domeniu. În 2013, a avut ocazia să lucreze ca formator în educația adulților, ceea ce i-a deschis ochii asupra carențelor din educația economico-financiară. Această experiență a motivat-o să aleagă o carieră în învățământ, dorindu-și să inspire tinerii să își cunoască și să își asume rolul în sistemul economic pentru a contribui la o dezvoltarea sustenabilă.
A devenit expert contabil în 2015. Această conexiune constantă cu mediul privat îi permite să își actualizeze cunoștințele și să înțeleagă mai bine provocările antreprenorilor. De-a lungul anilor, a inițiat programe de mentorat și activități care își propun să dezvolte gândirea critică și să implice activ elevii în societate.
La nivelul politicii educaționale din România, implementarea testelor standardizate este tot mai des promovată ca o soluție miraculoasă pentru a îmbunătăți calitatea învățământului și pentru a asigura echitatea în evaluarea elevilor. Însă este esențial să abordăm această strategie cu prudență, analizând critic implicațiile și efectele pe termen lung, în loc să ne lăsăm purtați de viziuni idealiste și poate prea entuziaste. Implementarea unor metode de evaluare care să susțină un învățământ de calitate și echitabil ar trebui să fie prioritară, având în vedere contextul social și economic specific țării noastre.
Această abordare nu este tocmai o noutate; dimpotrivă, experiențe precum cea a Statelor Unite, ne arată că testarea standardizată poate să nu ofere întotdeauna rezultatele scontate. Introdusă la scară largă în învățământul american, ca parte a reformelor educaționale din anii ’80, testarea standardizată a avut drept scop îmbunătățirea performanțelor academic și responsabilizarea unităților școlare.
Un moment cheie în istoria testării standardizate din S.U.A. a fost adoptarea Legii „No Child Left Behind”, în 2001. Aceasta a extins semnificativ utilizarea testelor standardizate, impunând evaluări anuale pentru elevii din clasele 3-8 și la finalul liceului. Obiectivul era acela de a asigura transparența și responsabilitatea în educație, dar această practică a dus la propagarea unei culturi a testării, în care școlile și profesorii erau evaluați pe baza performanțelor elevilor la aceste teste. În acest context, profesorii au fost constrânși să se adapteze rapid la cerințele testelor, sacrificând lecțiile diversificate în favoarea unor strategii de predare care să maximizeze punctajele obținute. Această abordare nu permite dezvoltarea unor metode de predare adaptate nevoilor elevilor, rezultând într-o experiență educațională uniformizată și lipsită de creativitate. Educația a devenit un proces uniform, neadaptat nevoilor specifice ale elevilor. Această politică de tipul „o mărime se potrivește tuturor” subminează diversitatea și adaptabilitatea, ambele esențiale într-un mediu educațional eficient. De altfel, în perioada 2020-2024, s-a observat o creștere a disensiunilor și a protestelor din partea educatorilor și a părinților împotriva sistemului de evaluare bazat pe aceste teste.
Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ și asupra sistemului educațional din Statele Unite, de aceea, începând cu primăvara anului 2020, școlile au fost nevoite să se închidă, iar educația a fost mutată în mediul online. Această tranziție a pus în evidență disparitățile existente în accesul la tehnologie și resurse educaționale, afectând în mod disproporționat elevii din comunități defavorizate. Multe state au suspendat testele standardizate pentru anul școlar 2019-2020. Această măsură a fost văzută ca necesară pentru a proteja elevii și profesorii, dar și pentru a evita o evaluarea în condiții inechitabile. Deciziile de suspendare au variat de la stat la stat, unele alegând să renunțe complet la testare, în timp ce altele au implementat alternative.
Suspendarea testelor a generat însă dezbateri intense privind rolul testării standardizate în educația americană. Criticii au susținut că testele nu reflectă în mod adecvat abilitățile și cunoștințele elevilor și că se concentrează prea mult pe memorarea informațiilor în detrimentul gândirii critice și al învățării profunde. Aceste discuții au fost susținute de un număr tot mai mare de studii care indicau o corelație slabă între punctajele obținute la aceste teste și succesul pe termen lung al elevilor.
Printre criticile principale aduse testelor standardizate este faptul că promovează o învățare superficială și nu reușesc să reflecte adevărata înțelegere a subiectelor de către elevi.
În plus, măresc inegalitatea de șanse, deoarece elevii din medii defavorizate nu au acces la aceleași resurse educaționale, ceea ce îi dezavantajează în fața acestor teste. S-a constat că rezultatele obținute la aceste teste reflectă mai degrabă condițiile sociale și economice decât abilitățile reale ale elevilor. Această situație generează un ciclu vicios: elevii cu rezultate slabe devin din ce în ce mai puțin încrezători în abilitățile lor, ceea ce duce la o performanță și mai slabă, perpetuând astfel inegalitățile sociale.
O altă consecință documentată a testării standardizate este aceea că elevii devin mai puțin motivați să învețe și să se angajeze în procesul educațional, concentrându-se în schimb pe obținerea unor scoruri ridicate la teste.
Analog cu experimentul lui Pavlov, unde câinele este condiționat să răspundă la un stimul specific, elevii devin „condiționați” să reacționeze la cerințele testelor standardizate. Aceștia învață să memoreze informații și să aplice strategii de testare, în loc să dezvolte abilități critice și creative. Astfel, învățarea devine un exercițiu mecanic, bazat pe răspunsuri rapide și tehnici de supraviețuire academică, în loc de explorare și descoperire.
Conform unui studiu realizat de Linda Darling-Hammond (2007), testarea standardizată a condus la o „cultură a testării” care prioritizează rezultatele imediate în detrimentul unui învățământ de calitate.
Începând cu anul școlar 2021-2022, unele state americane au început să reintroducă testele standardizate, dar cu modificări semnificative. De exemplu, au implementat evaluări formative sau au adoptat metode alternative de evaluare care permit o evaluare holistică a abilităților elevilor. Legea Every Student Succeeds Act (ESSA) a creat un cadru propice acestor modificări, permițând statelor să dezvolte propriile politici de testare și evaluare.
De ce trebuie să ne îndreptăm atenția către experiența de peste 40 de ani a celor din S.U.A. cu aceste teste? Deoarece aplicată fără un studiu prealabil extensiv, acest tip de testare se transformă într-un exercițiu de improvizație, având efecte negative asupra procesului educațional și asupra elevilor. Această abordare reduce complexitatea învățării la simple exerciții de memorizare și aplicare mecanică a cunoștințelor, ignorând nuanțele dezvoltării cognitive și sociale a elevilor.
Concentrarea excesivă pe rezultatele obținute la testare poate determina școlile să prioritizeze învățarea pe termen scurt, în detrimentul dezvoltării abilităților critice și a gândirii creative, aspecte esențiale pentru o educație de calitate care să susțină o societate echitabilă.
Integrarea testării standardizate în idealul educațional al școlii românești, așa cum este definit în Legea educației din 2023, necesită o abordare atentă pentru a nu contrazice principiile fundamentale care guvernează învățământul, conform actului normativ. Echitatea, incluziunea, calitatea, relevanța, transparența, accesibilitatea și respectul față de diversitate, cu scopul de a asigura un sistem educațional care să sprijine dezvoltarea fiecărui individ și adaptarea la nevoile societății sunt doar câteva din valorile pe care ne propunem să le promovăm. Prin urmare este crucial să nu uităm că, deși aceste teste pot oferi o evaluare uniformă a cunoștințelor și abilităților elevilor, ele pot duce la o concentrare excesivă pe memorarea informațiilor, afectând dezvoltarea personalității autonome și explorarea profundă a subiectelor. În plus, testarea standardizată poate perpetua inegalitățile sociale pentru elevii din medii defavorizate, și poate submina valorile esențiale de solidaritate și colaborare, contar idealului de incluziune socială.
Implementarea testelor standardizate ca un exercițiu de improvizație nu este doar un pericol teoretic, ci o realitate care afectează profund educația. Este timpul să reconsiderăm prioritățile educaționale și să ne asigurăm că promovăm o învățare semnificativă, diversificată și echitabilă, care să sprijine o dezvoltare completă a tuturor elevilor.
Este esențial să se înțeleagă că o creștere a punctajelor obținute la aceste testări nu reflectă neapărat o îmbunătățire a calității educației.
Lecțiile ce pot fi asimilate din experiența americană cu testarea standardizată subliniază importanța unei abordări prudente. Autoritățile și educatorii trebuie să prioritizeze calitatea educației și dezvoltarea holistică a elevilor, evitând capcanele care au afectat sistemul educațional din SUA. Prin adoptarea unor practici educaționale mai flexibile, centrate pe elev, putem construi un sistem educațional care nu doar că răspunde nevoilor actuale, ci pregătește elevii pentru provocările viitoare.
Referințe
Ravitch, D., The Death and Life of the Great American School System: How Testing and Choice Are Undermining Education. Basic Books, 2010
McNeil, L. M. Contradictions of School Reform: Educational Costs of Standardized Testing. Teachers College Press, 2000
The Condition of Education 2022. National Center for Education Statistics, 2022
Daniel Koretz , The Testing Charade: Pretending to Make Schools Better, University of Chicago Press 2017
National Education Association (NEA). „The Impact of High-Stakes Testing on Student Learning and Equity”. NEA Policy Brief, 2021
Ravitch, D. The Death and Life of the Great American School System: How Testing and Choice Are Undermining Education. Basic Books, 2016
Kohn, A. ,The Case Against Standardized Testing. Educational Leadership, 2000
Darling-Hammond, L. The Flat World and Education: How America’s Commitment to Equity Will Determine Our Future. Teachers College Press. 2010
acrobat.adobe.com/id/urn:aaid:sc:EU:b033f243-481e-463c-a9fe-d78410f97e53
kappanonline.org/starr-leadership-paradox-standardized-testing/
www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/13613324.2015.1121474#abstract
Cuvinte cheie: testare standardizată, teste, evaluare școlară, performanța școlară, progres în învățare, învățare, educație comparată, politici educaționale, Statele Unite
Accesări: 980
iTeach: Experienţe didactice- o revistă pentru educaţie şi educatori -
ISSN 2247 – 966X
- Parteneri
Ministerul Educaţiei