Toate articolele din categoria: Educație comparată
Experiența internațională și reintegrarea în învățământul românesc
Într-o lume caracterizată de mobilitate profesională și schimburi internaționale tot mai intense, numeroși profesori români aleg să își continue studiile și să își dezvolte cariera în străinătate înainte de a reveni în țară. O experiență îndelungată în Statele Unite ale Americii oferă oportunitatea de a cunoaște un alt mod de organizare a activității profesionale, alte valori culturale și alte perspective asupra educației și dezvoltării personale. Revenirea în România și reintegrarea în învățământul preuniversitar reprezintă însă un proces complex, care presupune adaptarea la un sistem educațional diferit și la o cultură organizațională specifică. Deși experiența internațională constituie un avantaj incontestabil, integrarea nu este întotdeauna lipsită de dificultăți.
Articol integral →Răspunsul la Intervenție: modelul educațional care poate reduce eșecul școlar în România
Acest articol analizează critica modelul actual de sprijin educațional din România, implementat prin Legea învățământului preuniversitar 198/2023, și propune adoptarea modelului RTI (Response to Intervention) ca alternativă viabilă pentru reducerea eșecului școlar. Prin comparația cu implementarea RTI din Finlanda și SUA, se demonstrează că modelul românesc actual transformă o abordare inițial flexibilă și nebirocratică într-o „caricatură ultra-birocratică și centralizată”. RTI propune o intervenție pe trei niveluri (universal, țintit, intensiv) care permite sprijinul timpuriu al elevilor cu dificultăți fără necesitatea diagnosticării formale sau a etichetării CES, deci fără a-i stigmatiza. Studiul evidențiază principalele diferențe între modelul finlandez și cel românesc, subliniind că implementarea autentică a RTI în România necesită transformări profunde: regândirea cadrului legal, formarea profesorilor, flexibilitate curriculară reală și schimbarea mentalităților. Concluzia subliniază că România poate construi un sistem educațional proactiv, care sprijină timpuriu elevii în dificultate, transformând școala dintr-un mecanism de selecție într-una cu adevărat incluzivă.
Articol integral →Integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în educația preșcolară: perspective internaționale, provocări și soluții pentru sistemul românesc
Educația incluzivă reprezintă un deziderat fundamental al sistemelor moderne de învățământ, având la bază principiul că toți copiii, indiferent de particularitățile sau dizabilitățile lor, au dreptul la educație de calitate în mediul obișnuit. Conceptul de incluziune școlară presupune adaptarea școlii la diversitatea nevoilor elevilor, considerând diferențele dintre copii ca fiind normale și valoroase, mai degrabă decât obstacole de depășit. Acest principiu a fost declarant încă din Declarația de la Salamanca (UNESCO, 1994) și întărit de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (2006), care promovează accesul egal la educație incluzivă. Învățământul preșcolar (educația timpurie, de regulă 3 6 ani) este o etapă crucială în dezvoltarea copilului și oferă oportunități timpurii de socializare și învățare. Integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în grădinițe obișnuite a devenit o temă tot mai importantă atât în plan internațional, cât și în România.
Articol integral →Școlile de vară – între complementaritate educațională și necesitate socială
Școlile de vară au devenit, în ultimul deceniu, o soluție viabilă și flexibilă pentru extinderea accesului la învățare, adaptată nevoilor reale ale elevilor. Acestea oferă un cadru nonformal, dar organizat, în care copiii pot învăța activ, prin joc, explorare și experiență directă. În România, conceptul de școală de vară este tot mai des asociat cu intervenții educaționale remediale, activități extracurriculare sau incluziune socială. În acest sens, este important să înțelegem ce funcții pedagogice și sociale îndeplinesc aceste inițiative și cum se reflectă ele în peisajul educațional actual.
Articol integral →Biologia în sistemul Școlilor Europene
Am avut șansa să ajung să predau la una dintre Școlile Europene din Bruxelles, ca detașat de către Ministerul Educației din România. Școlile Europene au fost înființate în 1953, cu scopul asigurării educației în limba maternă a copiilor personalului angajat în instituțiile comunitare. Cadrul normativ al funcționării acestor instituții de învățământ public, constituite ca sistem educațional, este asigurat de o legislație internațională, asumată de statele comunitare, fundamentată pe Convenția privind definirea Statutului Școlii Europene, semnată la Luxemburg la 17 august 1994, și pe Regulamentul Școlilor Europene.
În prezent, sunt 14 școli europene de tip I, situate în șapte state membre, dintre care 4 în Bruxelles și alte 12 școli europene de tip II (școli de tip internațional care respectă principiile de funcționare ale Școlilor Europene), situate în alte cinci state membre.
Sistemul Școlilor Europene este caracterizat de multiculturalitate și plurilingvism, are un curriculum propriu și o formă de evaluare sumativă la finalul școlarității – Bacalaureatul European.
Educația pe pilot automat: Cum pot testele standardizate să submineze învățarea autentică
La nivelul politicii educaționale din România, implementarea testelor standardizate este tot mai des promovată ca o soluție miraculoasă pentru a îmbunătăți calitatea învățământului și pentru a asigura echitatea în evaluarea elevilor. Însă este esențial să abordăm această strategie cu prudență, analizând critic implicațiile și efectele pe termen lung, în loc să ne lăsăm purtați de viziuni idealiste și poate prea entuziaste. Implementarea unor metode de evaluare care să susțină un învățământ de calitate și echitabil ar trebui să fie prioritară, având în vedere contextul social și economic specific țării noastre.
Job-sahdowing – o experiență marca Erasmus într-o școală din Turcia
Anul acesta am avut șansa să particip la activitatea de job-shadowing din cadrul fluxului 2 de mobilitate în cadrul acreditării Erasmus+, din anul I, E-Digital Academy, nr. 2022-1-RO01-J+KA121-SCH-000053843, perioada 2-8 aprilie 2023, în Manavgat din regiunea Antalya, Turcia. A fost o experiență inedită, în care am îmbinat utilul cu plăcutul; pe lângă activitatea de job-shadowing, am descoperit o parte din cultura, obiceiurile și gastronomia poporului turc.
Articol integral →Învățământul special și special integrat: Legea învățământului 1995 vs Legea învățământului 2011
Legea învățământului reprezintă un document oficial, cu putere normativă, care stabilește finalitățile, principiile organizatorice, structura și alte componente ale sistemului de învățământ. Acest articol prezintă o analiză comparativă între Legea învățământului din 1995 și Legea învățământului din 2011 în ceea ce privește învățământul special și special integrat.
Articol integral →O experiență de dezvoltare profesională pentru educație incluzivă prin programul Erasmus+
Proiectul Erasmus+ „Formare profesională pentru o educație incluzivă” vine în întâmpinarea nevoii școlii noastre de a se transforma într-una incluzivă, care să ofere educație de calitate tuturor elevilor, prin dezvoltarea unui curriculum și a unor practici incluzive la clasă și în afara acesteia, prin asumarea de noi roluri ale profesorului de a elabora politici școlare, a lucra în echipă multi-disciplinară, a adapta conținuturile programelor școlare, a lucra în parteneriat cu familia și a folosi Planul de intervenție personalizat pentru elevii cu CES. Pentru mine, ca profesor itinerant și de sprijin, cursul „Every pupil is important” din cadrul acestui proiect a fost o experiență unică, utilă și foarte frumoasă.
Școala finlandeză oferă fiecărui membru al societății șansa de a ajunge un adult responsabil, care să participe la realizarea binelui comun, prin perspectiva de a investi în educație, deci de a investi în viitor.
Apariția învățământului. Școala gramaticală de ieri și de azi
Dintotdeauna, învățământul a reprezentat un domeniu pe care lumea a încercat să îl schimbe. Paradigmele schimbărilor nu au fost ușoare (uneori au fost imposibile), din cauza cutumelor societăților care erau deja înrădăcinate și incapabile să fie uitate sau schimbate. Evoluția societății a determinat și o evoluție a învățământului. Cum s-a realizat aceasta? Prin eliberarea oamenilor de ideologiile rudimentare, ineficiente, precare ce nu și-au mai găsit locul și rostul în viața omului. Pilonii schimbării învățământului sunt: știința, tehnologia și industrializarea.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei