Impactul reconfigurării identitare asupra angajamentului școlar la disciplina matematică. Studiu de specialitate bazat pe modelul nivelurilor logice Dilts

În peisajul educațional contemporan, marcat de o suprasaturare informațională, elevii se confruntă cu multiple distrageri, un deficit de concentrare și, adesea, cu o criză de sens în raport cu parcursul școlar. Adesea, decalajul dintre obiectivele curriculare și rezultatele obținute nu are la bază o lipsă de aptitudini cognitive, ci mai degrabă o serie de factori externi (mediul familial) sau anxietăți dezvoltate în raport cu performanța academică.
În acest context, cea mai mare provocare a unui profesor de matematică depășește sfera didactică, vizând direct motivarea intrinsecă și stimularea interesului pentru studiu. Prezentul studiu de specialitate își propune să exploreze modul în care Modelul Nivelurilor Logice, dezvoltat de Robert Dilts, poate fi utilizat ca instrument de intervenție pedagogică. Premisa de la care pornim este că dificultățile de învățare nu pot fi soluționate doar prin repetarea unor comportamente sau algoritmi (nivelul acțiunii), ci necesită o reconfigurare la nivelul Identității elevului, transformând rezistența în participare activă și asumată.

Modelul propus de Robert Dilts în Programarea Neuro-Lingvistică (NLP) oferă un cadru riguros de analiză a modului în care informația este procesată. Succesul în învățare nu depinde strict de capacitatea intelectuală, ci de alinierea a cinci niveluri logice ierarhice, unde fiecare nivel superior exercită o influență directă asupra celor inferioare:

1. Mediul (Unde? Când? Cu cine?): contextul exterior (sala de clasă, atmosfera de la ora de matematică, cadrul familial).
2. Comportamentul (Ce fac?): acțiunile specifice (rezolvarea temelor, atenția la tablă). Aici se observă dezinteresul sau lipsa de concentrare.
3. Capacitățile (Cum fac?): strategiile de gândire și abilitățile matematice. Aici intervin anxietățile: elevul posedă teoria, dar simte că nu o poate aplica sub presiune.
4. Credințele și Valorile (De ce fac?): motorul motivației. Credința că „matematica este inutilă” sau „nu pot” minimizează efortul la nivel comportamental.
5. Identitatea (Cine sunt eu?): nucleul învățării. Elevul care se auto-definește drept „slab la matematică” va acționa în conformitate cu această etichetă.

Intervenția descrisă în acest articol vizează Nivelul 5 (Identitatea). Ipoteza de lucru sugerează că, prin schimbarea modului în care elevul se percepe în raport cu disciplina, se produce o reacție în lanț care restructurează credințele acestuia și, implicit, rezultatele la nivel comportamental. Astfel, „elevul dezinteresat” face tranziția către statutul de „coleg-resursă” sau „participant activ”.

Plecând de la această ierarhie, am proiectat o intervenție descendentă: am ales să nu corectez comportamentul prin sancțiuni, ci să modelez identitatea prin validare. Nu am vizat volumul de cunoștințe, ci calitatea prezenței elevului în cadrul activității, utilizând următoarele pârghii:

• Redefinirea statutului: elevul nu mai este un simplu receptor al conținuturilor și al sarcinilor, ci devine un „pilon” al clasei prin roluri specifice.
• Mutarea focusului: Atenția s-a deplasat de la rezultatul matematic, produsul final, către inițiativa de învățare, procesul.
• Gestionarea erorii: Decuplarea greșelii de identitatea elevului, aceasta fiind încadrată ca o etapă firească în învățare.

Pe parcursul a două săptămâni, am proiectat activități pe grupe la orele de geometrie, atenuând presiunea evaluării individuale.

Elevul A., de obicei retras, a primit rolul de a reprezenta grafic triunghiul la tablă. Această sarcină simplă și de natură tehnică, urmată de prezentarea elementelor triunghiului alături de un coleg, a condus la o diminuare vizibilă a anxietății. Succesul micii sarcini i-a permis să se identifice, fie și pentru câteva momente, cu rolul de elev care poate realiza sarcinile de lucru corect, schimbându-i dorința de implicare pentru restul orei. Elevul B., de obicei tăcut și ascuns în bancă, manifestă o creștere a siguranței de sine (disponibilitatea de a ridica mâna) ca urmare a unei erori gestionate constructiv: răspunsul său parțial corect a fost utilizat ca bază pentru explicații suplimentare, permițându-i să-și reformuleze singur răspunsul și să primească recunoașterea clasei. Eleva C., de obicei dornică să nu răspundă verbal dacă nu este numită, a identificat răspunsul corect la întrebarea adresată grupului ei și a avut inițiativă să-l prezinte.

La finalul primei ore de geometrie, biletul de ieșire cu întrebarea ”Ce ai făcut azi pentru a fi un coleg bun?” a relevat un feedback pertinent. Elevii s-au perceput ca factori de sprijin: „I-am explicat colegului când a greșit”, „L-am încurajat și i-am împrumutat raportorul”.

La ora de algebră, am utilizat biletul de început pentru a încuraja metacogniția și exprimarea conștientă a gradului de pregătire. Elevii au verbalizat nesiguranțe („mi-e frică să nu încurc formulele”) sau succese parțiale („dacă avem exerciții cu k, va fi ușor”).

În timpul orelor de pregătire, elevul D. solicită implicarea în rezolvarea exercițiilor de dificultate medie, demonstrând transferul de cunoștințe teoretice în practică. Deși interesul lui la clasă a crescut, comportamentul privind studiul individual (tema pentru acasă) a rămas neschimbat, la maxim o temă incompletă pe săptămână. Aceasta indică faptul că schimbarea la nivel de identitate („Sunt capabil în clasă.”) necesită timp pentru a fi integrată și la nivel de capacități și mediu (acasă). Eleva E. a exprimat dorința de a încerca la tablă rezolvarea unui exercițiu, după o încercare greșită pe caiet. Mai întâi a primit explicațiile profesorului, frontal, urmate de explicații ale colegilor.

La finalul perioadei de pregătire, biletele de ieșire au evidențiat o evoluție a mentalității creștere (Growth Mindset). Elevii au trecut de la teamă la o conștientizare constructivă: „Eu cred că totul va fi ușor”, „Apreciez că ne-am pregătit în clasă și m-am pregătit și acasă”, „Sper să fie bine!”.

Prin tratarea greșelii ca pe un simplu feedback de parcurs și nu ca pe un verdict personal, am reușit să restabilesc siguranța psihologică necesară învățării profunde. Elevii au devenit mai dispuși să își asume riscuri intelectuale la tablă sau în fața profesorului și a colegilor, deoarece valoarea lor personală nu mai era condiționată de corectitudinea imediată a rezultatului.

Biletele de ieșire au scos în evidență faptul că recunoașterea utilității proprii în fața grupului („Am ajutat un coleg”) este o motivație mai puternică decât nota în sine. Această schimbare de perspectivă transformă competiția individuală în colaborare constructivă.

Cazul elevului D. ne reamintește că mediul școlar este doar un segment din universul elevului. Schimbarea la nivel de identitate inițiată în sala de clasă are nevoie de timp și de o practică constantă pentru a „migra” și în spațiul studiului individual. Profesorul nu doar predă materia, ci construiește un mediu în care identitatea de succes să poată prinde rădăcini.

Experiența acestui studiu bazat pe modelul nivelurilor logice ale lui Robert Dilts reconfirmă faptul că actul predării matematicii depășește sfera transmiterii de conținuturi seci, metode sau algoritmi, devenind un proces complex de modelare a caracterului și a imaginii de sine.

Focalizarea pe Nivelul 5 (Identitate) a demonstrat că un elev care se simte valorizat ca „coleg-resursă” își va reconfigura treptat credințele limitative, transformând teama de eșec în curiozitate academică. Rezultatele obținute subliniază importanța unui management al clasei orientat nu doar spre controlul comportamentelor vizibile, ci spre susținerea structurilor profunde ale personalității elevului.

În concluzie, succesul școlar la disciplinele exacte este condiționat de siguranța emoțională și de apartenența la grup. Prin mutarea accentului de pe „ceea ce elevul nu știe” pe „ceea ce elevul poate fi pentru comunitatea sa”, profesorul devine un facilitator al potențialului uman, oferind matematicii rolul de instrument de dezvoltare personală, nu doar de criteriu de evaluare.

Bibliografie

Aspire Teachers, Cadrul Dilts-Bateson: Nivelurile logice ale schimbării, 2025, online: www.aspireteachers.ro/noutati-resurse/2025/8/25/cadrul-dilts-bateson-nivelurile-logice-ale-schimbarii
Grigoriu, Cezar, Model de introspecție personală – Piramida lui Robert Dilts, online cezar-grigoriu.ro/model-de-introspectie-personala-piramida-lui-robert-dilts/picture2
Pânișoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă, Ediția a IV-a, Editura Polirom, Iași, 2015.