Modelul ARCS – o armă educațională puternică în motivația elevilor

Motivația reprezintă un factor cheie în succesul elevilor în toate etapele educației lor iar profesorii pot juca un rol esențial în oferirea și încurajarea acestei motivații pentru elevii lor. Dar acest lucru este mai ușor de afirmat decât de făcut pentru că fiecare elev este motivat diferit și este nevoie de timp și mult efort pentru a reuși să ai o clasă plină de copii entuziasmați să învețe, să muncească din greu și să își dorească să exceleze. Și, uneori, chiar și celor mai bine intenționați și educați profesori le lipsesc abilitățile de a menține copiii pe drumul cel bun al motivării lor.
Pe de altă parte, chiar și cei mai buni elevi pot deveni demotivați atunci când simt că se luptă să performeze fără a le fi recunoscute eforturile ca în cazul altor elevi. De aceea este vital ca noi, profesorii, să ne asigurăm că toți elevii au șansa de a-și folosi punctele lor forte și de a se simți incluși și apreciați în spațiul de învățare al orei. Numai așa motivația pentru învățare a elevilor poate fi îmbunătățită în mod substanțial.

„Oferiți elevilor un strop de cofeină educațională atunci când motivația sau atenția lor scade.”

Psihologul educațional John Keller (1979) a dezvoltat un model instructiv foarte practic, care stimulează motivația elevilor. Acest design, denumit ARCS, o adevărată armă educațională la îndemâna profesorilor, subliniază importanța a patru dimensiuni, atenției, relevanței, încrederii și satisfacției, în motivarea elevilor și menținerea concentrării acestora în timpul activităților de predare-învățare. Profesorii care doresc să crească motivația elevilor lor pot evalua măsura în care aceste dimensiuni sunt prezente în actul de învățare.

Le prezentăm succint mai jos cu câteva aplicații practice.

Atenția

Elevii nu fac nicio excepție de la ceea ce este valabil pentru noi, așa încât ei sunt mult mai dispuși să-și investească timpul și energia psiho-nervoasă  în subiecte care-i interesează.

Captarea atenției nu trebuie să rămână un paragraf într-un plan de lecție, ci să devină un prilej de maximă creativitate și autenticitate al profesorului.

Excitarea perceptivă, atât de necesară în pregătirea cognitivă a cursanților, chiar la asta se referă, la captarea interesului prin introducerea elementelor surpriză sau a incertitudinii la începutul unei lecții.

Povestirea, umorul, experiențele de învățare activă, prezentarea unui punct de vedere opus sau inedit față de ceea se este așteptat, introducerea textului sub formă de cod pe un slide, schimbarea mediului de învățare, brainstorming – toate sunt modalități excelente de a atrage atenția elevilor și a-i angaja în procesul învățării.

De asemenea, stimularea unei atitudini de investigare prin propunerea unor provocări epistemice sau proiecte care-i vor motiva pe elevi să exploreze și să creeze conținuturi rămâne o modalitate minunată și fundamentată științific de motivare pentru învățare.

Nu în ultimul rând, introducerea variabilității în rutina de zi cu zi poate optimiza semnificativ motivația copiilor. Spre exemplu, dacă elevii nu folosesc dispozitivele electronice în mod uzual, ei pot experimenta un nou instrument educațional despre care am auzit iar dacă le folosesc prea mult, putem să le propunem proiecte interesante și atractive pe suport de hârtie.

Aplicații:

1. Putem începe lecția cu sau putem introduce, ca surpriză, la mijlocul ei, o fotografie de pe coperta unei reviste celebre, punând întrebarea „ce se întâmplă în această fotografie”. Apoi permitem câteva minute de conversații între elevi care să le provoace gândurile și să le stârnească interesul vizavi de subiect. Facem imediat legătura cu conținutul lecției și exploatăm astfel elanul trezit.

2. Sau elevilor li se poate solicita să creeze ceva în timpul orei pentru a demonstra aplicarea a ceea ce au învățat, cum ar fi un joc, o prezentare powerpoint a ideilor principale sau un flipbook (o broșură cu imagini care se succed rapid). Rezultatele se pot pune într-un spațiu comun (de exemplu, pe tabla magnetică, un spațiu de genul „Explică Totul”). Elevii au astfel posibilitatea să facă „plimbări prin galeria digitală”, prin proiectele colegilor de clasă, lăsând feedback-uri și împărtășind unii de la alții idei noi.

3. Accesarea unor instrumente all-in-one precum Genially, care permite utilizatorilor să creeze prezentări interactive, infografice animate, jocuri, chestionare, etc., sau sugerarea promovării conținutului învățat prin newsletter-uri atractive sunt alte câteva aplicații care pot fi experimentate.

Relevanța

O spun și ei: pentru ca elevii să vrea să învețe, trebuie să simtă că ceea ce învață este relevant pentru ei. Înțelegerea modului în care o nouă abilitate sau informație îi va ajuta acum sau mai târziu în viață poate face o mare diferență în motivarea lor.

Cu alte cuvinte, este bine ca profesorii să fie expliciți în crearea legăturilor dintre ceea ce învață elevii și de ce, când sau cum pot folosi acea informație în lumea de dincolo de clasă.

De asemenea, de câte ori este posibil, metodele de învățare se pot alinia cu interesele elevilor. Spre exemplu, autorul și profesorul Christopher Emdin, creatorul mișcării de social media #HipHopEd, a reușit să integreze știința și hip-hop-ul pentru a motiva cu succes elevii de liceu. Cunoașterea și înțelegerea elevilor este cheia pentru asigurarea unei instruiri relevante pentru ei.

Aplicații:

1. Invitarea unor profesioniști în domeniu care să se alăture orei. reale sau virtuale pentru a demonstra cât de important este în lumea reală ceea ce predăm.

2. Angajarea elevilor în activități distractive pentru a ne/se cunoaște mai bine. Multe instrumente de sondare interactive, cum ar fi Mentimeter, ne permit să interogăm elevii cu privire la interesele lor și să afișăm instantaneu rezultatele.

Încrederea

Atunci când elevii cred că pot reuși și încep să se simtă bine în ceea ce privește realizările și potențialul lor, încrederea lor crește și automat motivația se îmbunătățește. Indicațiile clare, îndrumările utile și feedback-ul formativ consecvent îi ajută pe elevi să știe ce se așteaptă de la ei și cum să facă progrese. Aici, cuvintele cheie sunt: expectanță pentru succes, oportunitate de succes, și responsabilitate personală.

Cum facilităm o așteptare pozitivă pentru succes? Permitem elevilor să își asume progresul, făcându-le clari pașii pe care trebuie să-i facă pentru a reuși.

Cum creăm oportunități de succes? Facilităm învățarea de succes prin sprijinirea sau sporirea încrederii elevilor în competența lor. Și în acest demers este esențial să ajutăm elevii să atingă un echilibru între efort și rezultate, oferindu-le oportunitatea de a obține succes prin experiențe variate și provocatoare, care se construiesc una după cealaltă.

Și, cum insuflăm responsabilitatea personală? Oferind elevilor control personal asupra succesului lor, care succes să se bazează pe propriile lor eforturi și abilități, mai degrabă decât pe factori externi precum norocul de a nu fi strigați la catalog sau deciziile altora. De cîte ori este posibil, profesorii pot prezenta opțiuni de sarcini astfel încât elevii să poată selecta calea/modalitatea pentru care se simt cel mai bine pregătiți.

Aplicații:

1. Implementarea unei grile interactive, de tipul  SmartRubric, pentru a oferi criterii clare de succes și feedback semnificativ.

2. Crearea unei table de alegere digitală pentru a implica elevi cu interese, puncte forte și niveluri de abilități diferite.

Satisfacția

Emoțiile pozitive cu privire la experiențele de învățare și la realizările obținute sunt necesare pentru menținerea unei motivații optime. Satisfacția poate proveni din sentimentul de realizare, din recunoașterea valorii cunoașterii sau din bucuria inerentă asociată actului de învățare, dar și din sisteme externe de recompensă sau din încredințarea în corectitudinea profesorului.

Pentru a facilita obținerea acestui gen de satisfacție în rândul elevilor, profesorii le pot  oferi oportunități de a aplica noile cunoștințe învățate în moduri semnificative personal și de a stimula recunoașterea personală a fiecăruia. De asemenea, încurajarea împărtășirii beneficiilor pozitive ale învățării contribuie semnificativ la obținerea satisfacției asociate cu învățarea.

Totodată, întărirea pozitivă și feedback-ul motivațional pot duce la motivarea extrinsecă a elevilor, necesară și ea. Notele, certificatele și alte forme de realizare pot oferi o recunoaștere motivantă a eforturilor copiilor. De asemenea, încurajarea feedback-ului de la colegi, profesori, părinți și membri ai comunității în general poate fi foarte importantă pentru elevii care au depus efort și doresc ca și alții să știe.

Nu în ultimul rând, am spune chiar esențial este ca elevii să simtă că a existat echitate în procesul de predare-evaluare și în ceea ce privește notele obținute de toți în cadrul unei activități de învățare. Dacă  bănuiesc favoritism, părtinire sau nedreptate, probabilitatea ca elevii să-și piardă motivația de învățare este foarte mare.

Aplicații:

1. Elevii sunt ghidați să-și creeze un portofoliu pe suport hârtie sau digital și încurajați să-și adauge lucrările realizate de-a lungul timpului. Portofoliile îndeplinesc funcții minunate în motivare și creșterea performanței, sunt distractiv de împărtășit cu alții și funcționează ca arhive pentru noi proiecte, dar și pentru reflecție personală asupra drumului parcurs.

2. Publicarea unor lucrări, eseuri, pe un site online (cu permisiuni) permite elevilor să se vadă ca și creatori de conținut cu idei valoroase care merită împărtășite.

În concluzie, despre ce ar fi, în primul rând, modelul ARCS? Am putea spune, în mod spontan, că este despre cum învățăm cel mai bine și în mod angajat fiecare dintre noi. De aceea, integrarea modelului ARCS în procesul educativ chiar poate duce la evenimente de învățare motivante și bogate din punct de vedere instructiv.

Surse bibliografice
Keller, J. M. (2009). Motivational design for learning and performance: The ARCS model approach. Springer Science & Business Media
pressbooks.bccampus.ca/arcanddl/
John M. Keller (2016). Motivation, Learning, and Technology: Applying the ARCS-V Motivation Model. Participatory Educational Research (PER).Vol. 3(2), pp. 1-13, August, 2016 Available online at www.partedres.com ISSN: 2148-6123