Particularitățile vârstei adolescentine și alexitimia

La vârsta căutării propriei identități, autocunoaşterea este o preocupare. Descoperirea diferențelor individuale de personalitate, a calităților, ceea ce îl motivează  să-și descopere talentele, dar şi alte informaţii valoroase care pot genera succesul în atingerea planurilor de dezvoltarepresonală și  profesionă reprezintă un interes pentru adolescenți. Procesul de autocunoaştere debutează în preadolescenţă acesta confruntându-se  cu propriul eul. Preadolescentul analizează asemănările şi deosebirile dintre ceea ce este şi ceea ce ar trebui să facă pentru a evolua la un moment dat, selectează acomodează, asimilează modele comportamentale, norme sociale din mediul social. Adolescentul are predispoziția organismică de a  se cunoaște şi de a se autoevalua în raport cu reușitele  sale şi ale altora. Cunoaşterea sinelui se manifestă prin relaţionare, comunicare, prin cunoştinţele acumulate, competențele formate în şcoală, în facultate, pe parcursul vieţii.

Specificul vârstei adolescentine se caracterizează prin potențialitatea de a avea abilități de a diferenția, regla și răspunde la emoțiile trăite, acest lucru se poate realiza prin funcțiile de conștientizarea emoțională. Conștientizarea emoțiilor trăite de adolescenți sunt esențiale pentru sănătatea psihică a acestora. Deficitul de conștientizare emoțională generează alexitimie, care la rândul ei,  poate determina tulburări psihiatrice și neurologice cu un efect dăunător asupra rezultatelor funcțional- adaptative privind comportamentul adolescentului.

O stare depresivă  adolescentină poate genera un mecanism de coping prin care evadează dintr-o situație socială semnificată ca incomodă sau chiar periculoasă, sentimentul de nefericire ar putea să traducă o schimbare în dezvoltarea lor personală și profesională, iar nevoia firească de trăire a unor  clipe de plăcere, fericire să inspire la adoptarea unui comportament adictiv. Studiile arată că mecanismele neuronale se corelează cu empatia explicând modul în care rețele neuronale specifice empatiei sunt modulate diferențiat de individ  ca forme de evaluare socială, cum ar fi  simpatia și compasiunea (Thompson, 2016). Alexitimia este un construct prin care putem  înțelege mai bine mecanismele neuronale și funcțiile conștientizării și exprimării emoționale.

Deficitele privind identificarea, semnificația și controlul emoțiilor sunt principalele cauze ale depresiei (Dryman & Heimberg, 2018). Abuzul din copilărie poate fi un factor în manifestarea alexitimie cu impact negativ  privind depresia ajungându-se riscul de tulburare depresivă majoră în vârsta adultă (Zhou & Zhen 2022). Conform studiilor anterioare, abuzul emoțional este asociat cu dificultăți în descrierea sentimentelor iar neglijarea emoțională este asociată cu dificultăți în identificarea sentimentelor (Brown et al., 2018).

Adolescenții cu tendința de izolare socială vor avea dificultăți în a-și gestiona emoțiile în a-și comunica sentimentele (Iannattone et al. 2021). Incapacitatea de a cere ajutor, îi poate determina adolescenți să-și identifice și semnifice izolarea în propriile lor lumi private iar autoexcluderea de la orice formă de interacțiune socială să devină unica strategie care atenuează disconfortul emoțional trăit.

Dificultățile adolescenților privind  reglarea emoțiilor sunt legate de deficitul de a-și controla comportamentul, atunci când se confruntă cu stări emoționale negative adoptând comportamente neadecvate ce generează uneori dependențe, cum ar fi jocurile de noroc (Ciccarelli et al., 2020). Cercetările stipulează că adolescenții cu un comportament adictiv privind dependența de jocuri de noroc au exprimat mai puține emoții implicite, cum ar fi furia și anxietatea (Guerrero-Vaca et al., 2020).  Astfel, îmbunătățirea capacităților de verbalizare a sentimentelor trăite  de adolescent prin aplicarea strategii de reglare a emoțiilor reprezintă o alternativă la strategiile suprimatoare a emoțiilor.

Un studiu din 2022 a evidențiat că dezvoltarea rapidă a tehnologiei informației și telecomunicațiilor, telefoanele mobile s-au extins rapid în întreaga lume,  iar în perioada pandemică și post pandemică s-a intensificat,  acest fapt a avut ca efect creșterea dimensiunilor alexitimiei prin utilizarea problematică compulsivă a telefonului mobil. Utilizarea compulsivă a telefonului mobil reprezentând nevoia de a obține satisfacție rapidă susținută de dorință, dependență, toleranță, scăpând de sub control semnificația propriilor trăiri (Hui et al., 2022).

Prin apel la Modelul Interacțiunii Adolescent – Afect – Cogniție – Execuție, se explică comportamentul privind utilizarea compulsivă a telefonului mobil. Actualizat constant modelul explică comportamentul de dependență rezultat prin interacțiunile dintre variabilele predispozante, răspunsurile afective și cognitive la stimuli specifici și funcțiile executive (Brand et al., 2019). Studiile anterioare au luat în considerare în principal factorii cognitivi care ar putea clarifica legătura între alexitimie și  utilizarea compulsivă a telefonului mobil (Hao & Jin, 2020), ignorând în același timp variabilele de personalitate și reacțiile cognitive ca răspuns la o situație individuală.

Prevalența globală a alexitimiei la adolescenți este 18%  din  populația totală, cu rate mai mari la începutul adolescenței. Unele studii prezintă  rate mai mari de alexitimie la fete, comparativ cu băieții aceste rate se inversează în  la perioada adultă.  Conform studiului din 2019  perioada de pubertate și adolescență este legată de dificultățile crescute de identificare și descriere a sentimentelor la adolescente, în timp ce la adolescenți este asociat cu gândirea orientată spre exterior.  Astfel adolescența este un factor important pentru identificarea alexitimiei (Van der Cruijsen et al., 2019).

Așadar, analizarea factorilor determinanți în dezvoltarea alexitimiei la adolescenți, expuși în contexte situaționale de risc este o perspectivă de cercetare. Consecinţele emoțional-comportamentale manifestate prin deficitul de identificare, semnificare a emoțiilor, gândire orientată spre exterior la  adolescenți poate avea  impact în blocarea cognitiv-afectivă manifestată prin credinţe iraționale.

În acest sens, un studiul privind manifestare alexitimiei la adolescenți prin raportare la  factori semnificativi cum ar fi, trăsăturile individuale de personalitate, mecanisme de coping cognitiv adoptate, tipuri de  autoeficacitate  generală și specifică formate în contexte situaționale de risc este necesar în scopul alegerii celor mai eficiente metode de consiliere psihologică și programe de psihoterapie adecvate.

Bibliografie
1. Thompson, N. M., Luft, C. D. B., & Banissy, M. J. (2016). Empathy. Neuroimaging Personality, Social Cognition, and Character,15(1) 289–303. doi.org/10.1016/b978-0-12-800935-2.00015-4
2. Iannattone, S., Miscioscia, M., Raffagnato, A., & Gatta, M. (2021). The Role of Alexithymia in Social Withdrawal during Adolescence: A Case–Control Study. Children, 8(2), 165. http//doi.org/10.3390/children8020165
3. Zhou X, Zhen R.(2022)  How do physical and emotional abuse affect depression and problematic behaviors in adolescents? The roles of emotional regulation and anger. Child Abuse Negl. 129:105641. http//doi.org/10.1016/j.chiabu.2022.105641.
4. Ciccarelli, M., Nigro, G., D’Olimpio, F., Griffiths, M. D., Cosenza, M. (2020). Mentalizing failures, emotional dysregulation, and cognitive distortions among adolescent problem gamblers. Journal of Gambling Studies. 37(1), 283–298. doi.org/10.1007/s10899-020-09967-w
5. Guerrero-Vaca, D., Granero, R., Fernández-Aranda, F., Mestre-Bach, G., Martín-Romera, V., Mallorquí-Bagué, N., Aymamí, N., del Pino-Gutiérrez, A., Gómez-Peña, M., Moragas, L., Agüera, Z., Vintró-Alcaraz, C., Lozano-Madrid, M., Menchón, J. M., Tárrega, S., Munguía, L., & Jiménez-Murcia, S. (2020). Explicit and Implicit Emotional Expression in Gambling Disorder Measured by a Serious Game: A Pilot Study. Journal of Gambling Studies, 37(1), 467–481. doi.org/10.1007/s10899-020-09945-2
6. Brand, M., Wegmann, E., Stark, R., Müller, A., Wölfling, K., Robbins, T. W., Potenza, M. N. (2019). The Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE) model for addictive behaviors: Update, generalization to addictive behaviors beyond Internet-use disorders, and specification of the process character of addictive behaviors. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 104(1), 1-10. http//doi.org/10.1016/j.neubiorev.2019.06.032
7. Van der Cruijsen, R., Murphy, J., & Bird, G. (2019). Alexithymic traits can explain the association between puberty and symptoms of depression and anxiety in adolescent females. PLOS ONE, 14(1), 2-17. doi.org/10.1371/journal.pone.0210519