Toate articolele din categoria: Educația adolescenților
Iubire și sacrificiu în literatura română – repere comparative și valențe formative
Tema iubirii, asociată frecvent cu ideea sacrificiului, reprezintă una dintre constantele fundamentale ale literaturii române. De la creația populară la romanul modern, iubirea nu este doar un sentiment, ci o experiență existențială complexă, o probă morală și, adesea, o formă de cunoaștere. Sacrificiul care o însoțește capătă sensuri diferite în funcție de epocă, mentalitate și viziune artistică, reflectând transformările profunde ale societății și ale sensibilității umane.
Analiza comparativă a unor cupluri reprezentative din literatura română – Ana și Manole din „Mănăstirea Argeșului”, Ion și Florica din „Ion”, Vitoria și Nechifor Lipan din „Baltagul”, Ela și Ștefan Gheorghidiu din „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Polina și Birică din „Moromeții”, precum și iubirea interzisă din „Fântâna dintre plopi” – permite conturarea unor tipologii distincte ale relației dintre iubire și sacrificiu, precum și evidențierea evoluției perspectivei asupra sentimentului erotic în literatura română.
Oglinda lecțiilor: cum viața mea personală modelează motivația elevilor
Sunt profesor titular pe catedra de limba și literatura română la un liceu tehnologic din mediul rural de mulți ani, ceea ce mă face să simt uneori că pierd din entuziasmul și motivația primilor ani la catedră. Întrebarea care mă preocupă este cum pot face în așa fel încât să mențin un nivel ridicat al interesului elevilor pentru disciplina limba si literatura română și o atitudine entuziastă din partea mea ca profesor la catedră.
Lucrul într-un liceu tehnologic m-a învățat că menținerea motivației elevilor nu este niciodată un proces simplu. În fiecare zi, mă confrunt cu provocări reale: elevi care par dezinteresați, absenteism frecvent sau lipsa implicării părinților în parcursul educațional al copiilor lor. Aceste aspecte transformă actul de predare într-un adevărat exercițiu de creativitate și răbdare, dar, în același timp, fac succesul cu atât mai satisfăcător.
Importanța educației familiale în reușita școlară
Cu toate că părinţii sunt atenţi la nevoile copiilor, aceştia nu au întotdeauna aşteptări clare din partea lor, considerând că educaţia copilului se realizează natural, de la sine, datorită naturii sănătoase a structurii umane. Atunci când lasă procesul de autoreglare la latitudinea copilului, generând confuzii în ceea ce privește statutul și rolul fiecărui membru al familiei, rezultatele școlare sunt cu precădere nesatisfăcătoare, deoarece în toate etapele dezvoltării cognitive părinții tind să manifeste indulgență peste măsură, chiar slăbiciune. Stilul permisiv al părintelui neglijează componenta controlului, în cele din urmă copiii ajungând să exploateze această slăbiciune.
Educația familială reprezintă un factor determinant în succesul academic al copiilor, iar stilul parental joacă un rol crucial în obținerea performanțelor școlare. Cercetările demonstrează că părinții care adoptă o abordare echilibrată – combinând afecțiunea și susținerea cu controlul și exigența – creează premisele pentru rezultate școlare superioare. În contrast, stilul permisiv, caracterizat prin absența controlului și indulgența excesivă, conduce frecvent la performanțe nesatisfăcătoare. Eficacitatea educației familiale depinde nu doar de stilul parental individual, ci și de gradul de consonanță între mediul familial și cel școlar, precum și de calitatea parteneriatului dintre aceste două instituții educaționale fundamentale.
Educația în epoca TikTok: între dependență digitală și motivație reconfigurată
În ultimii ani, platformele de socializare au devenit parte integrantă a vieții cotidiene oamenilor, cu precădere a adolescenților, revoluționând comunicarea și schimbând modul în care ei interacționează și consumă conținut. În era digitală, platforme precum TikTok au transformat modul în care adolescenții interacționează cu conținutul, concurând adesea cu metodele educaționale tradiționale pentru atenția lor. Deși TikTok oferă divertisment prin intermediul unor videoclipuri scurte și captivante, au crescut îngrijorările cu privire la impactul său asupra motivației elevilor și a performanței academice. A fi profesor presupune formare și dezvoltare profesională continuă, în raport cu cerințele educabililor, implicit o îmbrățișare a inovației pentru a putea ajunge la elevi acolo unde se află – iar în vremurile moderne ei sunt pe rețelele de socializare.
Stresul școlar în rândul adolescenților
Stresul școlar reprezintă o problemă tot mai prezentă în rândul adolescenților, cu implicații semnificative asupra dezvoltării lor academice și personale. Acest studiu explorează manifestarea stresului școlar în rândul adolescenților și relația acestuia cu autoeficacitatea academică, concentrându-se asupra provocărilor specifice perioadei de dezvoltare 14-17 ani. Utilizând scala de stres educațional pentru adolescenți (ESSA) și scala de autoeficacitate academică, cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 49 de elevi de liceu. Rezultatele indică un nivel moderat de stres școlar în rândul respondenților, cu o corelație pozitivă semnificativă, dar slabă, între presiunea resimțită din studiu și percepțiile pozitive cu privire la autoeficacitatea academică. Cercetarea evidențiază necesitatea implementării unor strategii de gestionare a stresului și subliniază rolul important al profesorilor în crearea unui climat școlar suportiv, care să faciliteze atât performanța academică, cât și bunăstarea emoțională a adolescenților.
Articol integral →Importanța susținerii jurnalismului la nivel liceal
Angrenarea liceenilor în ceea ce privește proliferarea conținuturilor jurnalistice are drept beneficii învățarea modalităților de realizare a conținuturilor mediatice, informarea și utilizarea resurselor de informare, conștientizarea legislației în ceea ce privește jurnalismul, promovarea unor conținuturi importante, exemple pozitive, analiza critică a unor conținuturi etc. Într-o societate ce promovează libertatea de expresie, respectarea și asigurarea drepturilor și libertăților individuale, dreptul la o informare corectă reprezintă unul dintre drepturile fundamentale, care poate fi în pericolul de a fi deturnat prin graba cu care indivizii iau decizii în lumea actuală. De asemenea, ele pot fi puse în pericol de interesele și scopurile unor indivizi sau organizații care nu țin cont de acestea.
Articol integral →Împuternicirea elevilor de liceu
Educația reprezintă un pilon important al oricărei societăți, presupunând o transmitere de cunoștințe și formare de priceperi și deprinderi de la o generație la alta, influențând în mod direct dezvoltarea economică, culturală, socială, politică a unei țări. În plus, aceasta implică o învățare formală, manifestată în cadrul școlii, dar și una informală care se realizează în familie, comunitate sau la locul de muncă. Educația înseamnă putere, cheia pentru o societate prosperă, care oferă numeroase oportunități, stimulând creativitatea, inovarea, responsabilitatea. Prin educație de calitate, indivizii se simt împuterniciți, întrucât au acces la cunoștințe și la un context de formare a abilităților necesare pentru piața muncii, iar astfel aceștia devin capabili să ia decizii informate și să aibă un impact pozitiv asupra societății.
Particularitățile vârstei adolescentine și alexitimia
La vârsta căutării propriei identități, autocunoaşterea este o preocupare. Descoperirea diferențelor individuale de personalitate, a calităților, ceea ce îl motivează să-și descopere talentele, dar şi alte informaţii valoroase care pot genera succesul în atingerea planurilor de dezvoltarepresonală și profesionă reprezintă un interes pentru adolescenți. Procesul de autocunoaştere debutează în preadolescenţă acesta confruntându-se cu propriul eul. Preadolescentul analizează asemănările şi deosebirile dintre ceea ce este şi ceea ce ar trebui să facă pentru a evolua la un moment dat, selectează acomodează, asimilează modele comportamentale, norme sociale din mediul social. Adolescentul are predispoziția organismică de a se cunoaște şi de a se autoevalua în raport cu reușitele sale şi ale altora. Cunoaşterea sinelui se manifestă prin relaţionare, comunicare, prin cunoştinţele acumulate, competențele formate în şcoală, în facultate, pe parcursul vieţii.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei