Sfaturi pentru prevenirea și gestionarea comportamentului perturbator în clasa de elevi

Comportamentul perturbator în clasă este o provocare deopotrivă pentru profesori și elevi. Și este totodată un subiect complex. Pe cât de multe clase și elevi are un profesor, pe atât de multe aspecte problematice și modalități de abordare va avea de luat în considerare. Informarea riguroasă și flexibilitatea sunt cuvinte-cheie în rezolvarea acestui subiect.
În ceea ce privește conținutul acestui articol, am decis ca el să cuprindă în primul rând o condensare a punctelor de vedere și soluțiilor validate deja în alte centre din lume pentru ca profesorii să aibă suficient material asupra căruia să reflecteze și să decidă pentru intervenții ulterioare. Cititorul ar putea spune că unele idei se contrazic cu altele dar este doar o impresie pentru că subiectul presupune „n” situații în care anumite intervenții funcționează mai mult, iar altele mai puțin sau deloc, în funcție de tipul de comportament, repetitivitate, dinamica grupului, climatul clasei, relația profesor-elev, etc. Totuși, există și câteva constante pe care orice profesor este bine să le ia în considerare, precum abordarea individuală a elevului cu un comportament perturbator și modul de comunicare cu acesta.

Împreună cu informația din cercetarea fundamentală, considerăm că cele mai utile activități ar fi panelurile de discuții și workshop-urile în cadrul cărora profesorii să poată discuta diverse aspecte practice cu privire la intervențiile cele mai pertinente în cazuri concrete. Este limpede că eficacitatea procesului de învățare-predare poate fi asigurată dacă acest tip de comportament este identificat și neutralizat prin conceperea și aplicarea unor strategii funcționale. Oferim în cele ce urmează câteva puncte de vedere și aspecte de ordin practic.

Varinder Unlu (2017), într-un articol apărut la Presa Universitară Cambridge, listează o serie de motive pentru care elevii se pot comporta în acest fel. Unii dintre factorii influențatori ai clasei de elevi și care ar trebui luați în considerare sunt următorii:

• Nivelul – pentru unii elevi lecția este prea ușoară sau prea dificilă, ceea ce poate duce la o dezangajare din sarcinile pe care profesorii le-au pregătit pentru ei. Este posibil ca unii elevi să nu se simtă suficient de provocați și, prin urmare, să se retragă din lecție pentru că se plictisesc sau se simt frustrați.
• Sala de clasă – dispunerea scaunelor, încăpere prea caldă sau prea rece, nivelul de zgomotului de fond, etc.
• Dimensiunea și compoziția grupului, barierele culturale și lingvistice
• Diferențe de învățare specifică de care profesorul nu este conștient, caz în care elevul poate prezenta un comportament pe care profesorul să îl perceapă ca fiind perturbator.

Dr. Arun K. Mishra de la Red Deer Collège (Alberta) a realizat câteva workshop-uri cu tema „Comportamentul perturbator în clasa de elevi”, ocazii în care au fost identificate și definite astfel de comportamente dar și strategii de creștere a eficacității învățării. În continuare sunt condensate cele mai importante informații oferite de autor.

Cel puțin o dată în timpul atelierelor realizate au fost identificate ca fiind perturbatoare următoarele comportamente ale elevilor:

• monopolizează discuția din clasă,
• vorbește când altcineva vorbește,
• afișează o manieră provocatoare, arogantă sau insolentă
• intră târziu și zgomotos în clasă
• afișează un dezinteres activ (de ex. doarme, iese din oră)
• strânge cărțile și caietele înainte ca ora să se încheie
• manifestă lipsă de respect (de exemplu, mestecă gumă)
• desconsideră în mod manifest elevii percepuți a fi “ciudați”
• pune întrebări irelevante
• nu are temele făcute
• nu ascultă, dar îi întreabă pe alții despre ceea ce se predă
• face altceva (de exemplu, alte teme) în timpul orei
• refuză să  participe la activitățile propuse
• manifestă o lipsă de conștientizare a comportamentelor acceptabile (de exemplu, mănâncă zgomotos, aruncă avioane de hârtie, trimite altor elevi bilețele)
• poartă articole de îmbrăcăminte necorespunzătoare (de exemplu, pălării) sau are o vestimentație sumară
• se mișcă ostentativ lent în și în afara grupului de elevi
• îngreunează demersurile de a ajunge la un consens
• are reacție intensă la sarcinile notate și date înapoi de profesor
• subminează autoritatea profesorului în clasă.

Una dintre cele mai discutate strategii în cadrul acelor întâlniri de lucru  a fost definirea de la bun început a regulilor de bază pentru ora respectivă. Aceste reguli pot fi definite în schema disciplinei și trebuie să descrie comportamentele acceptabile la oră. Definirea timpurie a fost considerată a fi prima linie de apărare împotriva comportamentelor antisociale și imature întâlnite în clasă. Aceste reguli ar trebui să fie ulterior întărite de mai multe ori în clasă pentru elevii care au dificultăți în amintirea lor.

Este, de asemenea, necesar ca profesorul să fie ferm cu privire la aceste reguli. Elevii
ar trebui să știe limpede ce este acceptabil în clasă și în timpul orei și ce nu este. În același timp, este bine ca aceștia să fie conștienți de faptul că profesorilor le pasă cu adevărat de ei ca oameni, că își doresc să îi trateze cu respect și că aceste reguli sunt pentru promovarea comportamentului adecvat în clasă, în scopul maximizării procesului de învățare.

Abordarea individuală a elevilor cu un comportament perturbator a constituit o altă problemă importantă discutată în timpul atelierelor. S-a constatat că nu este înțelept ca profesorul să-și manifeste frustrarea în public. Este cel mai indicat ca elevul și profesorul să discute comportamentul perturbator după oră, pe teren neutru.

Elevului ar trebui să i se permită să-și expună punctul său de vedere iar profesorul să-și expună  așteptările și modul în care îl afectează comportamentul perturbator.

Alternativele de a rezolva problema ar trebui să fie discutate în mod clar și cu suficient calm. Înțelegerea reciprocă a punctelor de vedere este foarte utilă în rezolvarea conflictelor de acest tip. Este important ca profesorul să separe comportamentul de persoană și elevul să înțeleagă acest aspect. Clarificarea faptului că acel comportament, și nu elevul în sine, este perturbator blochează orice defensă și facilitează înțelegerea, responsabilitatea față de propriul comportament și rezolvarea.

Un alt aspect punctat în cadrul atelierelor respective a fost faptul că unele dintre comportamentele iritante enumerate mai sus se referă și la comportamente în grup. Dacă o clasă pare să vrea să interacționeze din interior, poate fi utilă schimbarea ritmului orei. Dacă vor să vorbească, profesorul le poate oferi un subiect de discuție sau o problemă de rezolvat în grupuri mici. Dacă grupul pare să vrea să întârzie, cea mai potrivită măsură este aflarea motivației pentru comportamentul lor. Dacă par agitați, o sarcină practică poate fi soluția. Cu alte cuvinte, a fi flexibil în prezentare poate reprezenta cheia de a face față elevilor care manifestă dezinteres activ, care vorbesc când altcineva vorbește sau refuză să participe la activități de clasă.

În timpul atelierelor, a fost subliniat și faptul că poate să fie avantajoasă implicarea elevilor care nu perturbă în modificarea conduitei elevilor perturbatori. Tensiunile din clasă sunt obositoare atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Pot fi dezvoltate strategii pentru a implica elevii în controlarea unor astfel de comportamente. De exemplu, în clasă pot fi lipite semne pentru comportament inacceptabil (cum ar fi semnul de interzicere a fumatului, a întreruperii expunerii profesorului, etc) iar elevii sau profesorul pot atrage atenția asupra acestor comportamente stabilite anterior ca fiind indezirabile și interzise pentru grup, ora putând fi oprită (pentru un interval de timp stabilit anterior) pentru a discuta despre un astfel de comportament.

Într-un articol publicat în Stanford Tomorrow’s Professor Postings, prof. Rick Reis oferă o sumarizare a abordărilor elevilor perturbatori, abordări discutate in extenso în cartea, “Făcând predarea să funcționeze: Predarea mai inteligentă în învățământul post-obligatoriu” de Phil Race și Ruth Pickford, Sage Publications. În continuare sunt prezentate, într-o traducere adaptată, cele mai semnificative informații din cadrul acestui articol.

Abordați fiecare distragere în mod obiectiv. Dacă sunteți singurul care este iritat de un anumit comportament, cum ar fi un elev care adoarme, atunci acel comportament este perturbator doar dacă îl lăsați să fie. Așadar, puteți alege în anumite situații să ignorați comportamentul. Dacă comportamentul vă supără în mod serios, ați putea aborda elevul în afara clasei, întrebându-l ce motive are să facă ce face. Este foarte util să știți numele elevilor dvs., deoarece elevii sunt mai puțin înclinați să fie perturbatori dacă știu că îi cunoașteți.

În general, însă, este bine să acordați oricărui tip de elev perturbator atenția minimă necesară, deoarece timpul axat pe comportamentul perturbator este timp care nu se consumă pentru facilitarea învățării. Mai jos sunt sugestii pentru abordarea celor mai frecvente tipuri de comportament perturbator.

Abordarea elevilor zgomotoși

Elevii care se angajează în conversații laterale, folosesc telefoane mobile sau playere MP3 pot fi destul de deconcertanți pentru dvs. și pentru ceilalți elevi. O abordare directă de genul, „Vă rugăm să nu utilizați telefonul mobil” poate fi adesea cea mai eficientă. Luați în considerare începerea orei cu un anunț de genul, „Opriți toate telefoanele, suntem pe punctul de a începe”. Acest lucru nu numai că stabilește regulile de bază, dar și indică clar că lecția a început. Nu este o idee bună să jenați elevii care vorbesc sau să presupuneți că a lor conversație nu are legătură cu ceea ce se discută la lecție.

Prin urmare, este recomandabil să evitați confruntarea directă, caz în care următoarele intervenții sunt adesea de succes:

• Opriți-vă din expunere în mijlocul propoziției și priviți într-un mod nonagresiv elevul care face zgomot. Presiunea colegilor îl poate liniști.
• Încercați să vorbiți mai încet. Acest lucru face ca elevii zgomotoși să devină prin contrast mai stridenți iar ceilalți le pot cere să se liniștească.
• Stabiliți contact vizual direct cu elevul / elevii, astfel încât aceștia să știe că îi vedeți.
• Direcționați o întrebare către zona în care stau elevii zgomotoși. Această manevră concentrează atenția asupra acelei zone a clasei.
• Încercați să vă deplasați fizic în partea camerei în care se află elevii și continuați să conduceți lecția în timp ce stați lângă ei.
• Dacă auziți un elev făcând un comentariu interesant, puteți răspunde la acesta, încurajând astfel comentariile altor elevi.

Abordarea elevilor neatenți

Elevii care nu acordă atenție nu sunt neapărat perturbatori, de aceea ar trebui să cântăriți bine beneficiile intervenției înainte de a acționa. Dacă decideți că doriți să sporiți atenția unui elev, este o idee bună să încercați să aveți contact vizual cu el. De asemenea, puteți constata că elevii sunt brusc mai atenți dacă le puneți o întrebare, dacă legați în mod explicit subiectul de o evaluare sau dacă îi mențineți activi.
Abordarea elevilor care ajung târziu

Este una dintre acele chestiuni care se află printre primele pe lista celor mai multe probleme ale profesorilor. Modul în care vă descurcați cu venirea târzie va fi unul dintre lucrurile care stabilesc întregul ton al lecțiilor dvs. Următoarele sugestii vă pot ajuta să cântăriți avantajele și dezavantajele unei varietăți de tactici și să alegeți ce va funcționa cel mai bine pentru dvs.

În primul rând, nu pierdeți din vedere faptul că uneori elevii au motive întemeiate pentru a întârzia. Este posibil să fi existat o problemă de transport. Este posibil ca tocmai să fi ajuns de la o oră anterioară desfășurată într-o parte mai îndepărtată a colegiului. Ora lor anterioară s-ar putea să fi depășit timpul, ceea ce nu este vina lor. Evitați să spuneți ceva iremediabil. S-ar putea ca aceasta să fi fost prima dată când întârziatul a întârziat și / sau să nu fi putut evita întârzierea și totuși, a avut curajul de a intra.

Dacă sunteți prea dur/ă cu cei care vin târziu, ei pot decide pur și simplu să nu mai intre deloc data viitoare când întârzie la ora dvs. Acest lucru vă poate provoca mai multe probleme, nu în ultimul rând faptul că întârziații obișnuiți care devin absenți obișnuiți sunt mult mai predispuși să nu reușească să treacă la disciplina dvs, lucru care se reflectă mai degrabă asupra dvs. chiar și atunci când nu este vina dvs. Acceptați faptul că cel puțin unele perturbări sunt inevitabile. De obicei, este mai bine pur și simplu să nu întreprindeți ceva ca și cum nimeni nu ar fi intrat târziu în clasă. Cel puțin unii dintre ceilalți elevi ar putea pierde ceva din ceea ce ați spus, distrași de intrarea celui care a venit târziu. Uneori, cel mai bine este doar să faceți o pauză până când întârziatul se așază. Câteva secunde suplimentare pentru a vă aduna propriile gânduri pot fi chiar utile de multe ori. Când apar tulburări repetate prin sosirea succesivă a întârziaților, ceilalți elevi au adesea propriile lor modalități de a-și arăta dezaprobarea cu privire la perturbare, scutindu-vă de a face ceva.

Dacă elevii sosesc în mod obișnuit târziu pentru clasa dvs. și distrag atenția elevilor care sosesc la timp, atunci faceți cunoscut elevilor că primele cinci minute ale fiecărei ore vor acoperi materialul legat direct de sarcinile ce vor fi evaluate. Nu mai sunteți nevoiți atunci să faceți eforturi speciale pentru a-i informa pe cei care au venit târziu cu privire la ceea ce au pierdut – și într-adevăr, dacă cei care nu au motive întemeiate pentru a întârzia încep să-și dea seama că pierd informație utilă, vor tinde să încerce să fie mai punctuali în viitor.

Elevi care părăsesc ora timpuriu

Aceeași abordare de a include ceva relevant legat de evaluare poate fi aplicată în ultimele cinci minute de curs pentru a încuraja elevii să nu plece devreme. Dacă elevii văd utilitatea în a fi acolo, este mai probabil să rămână până la final. Dacă acest lucru nu are niciun efect asupra părăsirii timpurii persistente (sau a întârziaților), atunci este nevoie să abordați cu atenție fenomenul. Poate veți dori să precizați în mod clar așteptările dvs. legate de participare. Orice ați face, nu pierdeți timp mult la începutul sau la sfârșitul orei discutând scuze, deoarece este nedrept pentru restul clasei și neproductiv.

Abordarea elevilor dominatori

Unii elevi pot domina efectiv grupul și pot inhiba contribuțiile și învățarea celorlalți. Este responsabilitatea dvs. să gestionați grupul, fără a-i înstrăina pe acești elevi sau a perturba procesul de învățare. Într-un grup mic, stabiliți contactul vizual cu elevul dominator și mulțumiți-i pentru contribuția lui. Încercați apoi să cereți altcuiva, din altă parte a sălii, să vorbească. Dacă elevul continuă să domine discuția, rezumați-i punctul de vedere și cereți altora să vorbească sau indicați că sunteți gata să mergeți mai departe începând să vă pregătiți pentru următoarea activitate.

Gestionarea provocărilor față de autoritatea dumneavoastră

Unii elevi ar putea avea obiceiul să nu fie de acord cu aproape tot ceea ce spuneți. Ați putea lua în considerare recunoașterea opiniilor lor, evidențierea aspectelor valabile din ceea ce afirmă și reafirmarea acestora înainte de a trece mai departe, poate atrăgând și restul grupului în discuție. Este foarte important să nu fiți deturnat sau să nu intrați într-un schimb de replici defensive. Ar putea fi cel mai bine să stabiliți discutarea provocărilor cu elevul în afara orelor de curs.

Abordarea elevilor perturbatori online

Este posibil ca din cauza dificultății în interpretarea emoțiilor, întreruperile la cursurile online să fie mai greu de gestionat. Perturbarea poate fi directă, cum ar fi e-mail-urile abuzive, sau mai puțin directă, cum ar fi postarea, de către un elev, a unor materiale care jignesc alți elevi. Iată câteva metode pentru a face față elevilor perturbatori online:

• Ștergeți orice postare necorespunzătoare de pe forumul de discuții.
• Telefonați sau trimiteți un e-mail elevului perturbator și informați-l în mod obiectiv despre problemă și modul în care a fost perturbator.
• Explicați care vor fi consecințele posibile dacă acesta va continua să fie perturbator.
• În cazul unui agresor persistent, luați în considerare blocarea elevului pe un forum sau scoaterea acestuia din grup.
• Salvați orice postări pentru referințe viitoare.

Modalități ineficiente de a face față perturbării

Există câteva modalități care NU sunt recomandabile atunci când profesorii se confruntă cu întreruperi ale orei.

1. Reacția agresivă. Deși pe termen scurt a striga la elevi ar putea funcționa, pe termen lung elevii își pot pierde respectul dacă singurul mod în care un profesor poate menține controlul asupra unei clase este prin pierderea controlului asupra sa. Nu este o idee bună încercarea de a intimida sau recurgerea la sarcasm deoarece acest lucru poate duce la o confruntare în care cei care nu doresc “să-și piardă fața” în grup, vă pot provoca în continuare.

2. Ignorarea perturbării. Nu este recomandabil să ignorați sau să vă retrageți în fața unui comportament inacceptabil, deoarece puteți constata că perturbarea se intensifică și riscați să pierdeți controlul clasei.

3. Pedepsirea elevilor non-perturbatori. Dacă alegeți să nu continuați lecția până când nu se liniștesc elevii care vorbesc, această alegere sancționează într-un anume fel elevii care participă liniștiți și interesați la lecție.

O abordare pentru a face față elevilor perturbatori

1. Nu vă simțiți vizați de perturbare.
Concentrați-vă pe comportament, nu pe elev și nu luați personal perturbarea. Adesea elevii nu-și dau seama că sunt perturbatori. Atitudinea dvs va avea impact, deci este important să rămâneți pozitivi și să le oferiți elevilor beneficiul îndoielii. Rămânând obiectivi și nereacționând ca și cum ați fi vizați, puteți răspunde într-un mod calm, asertiv și aplicat.

2. Rămâneți calmi
Este o idee bună să preluați controlul asupra situației înainte de a deveni iritați, nerăbdători, supărați. Veți fi văzut/ă mult mai autoritar/ă când veți fi perceput/ă că vă confruntați cu distragerea într-o manieră calmă și când elevii cred că îi plăceți. Nu vă lăsați dominați de furie și nu folosiți sarcasmul deoarece acestea vor înrăutăți situația. Salvați-vă energiile pentru predare.

3. Păstrați ținuta
Nu intrați în nicio ceartă. Este mult mai bine să spuneți „aș vrea să continui ora” sau, „Este important să te concentrezi în următoarele câteva minute” decât, „Nu vorbi când eu vorbesc”.

4. Ascultați elevul
Ascultați cu adevărat ce spune un elev perturbator. Dacă este posibil, lăsați-l să termine. Puneți-vă în locul lui și încercați să înțelegeți ce se află în spatele perturbării. De cele mai multe ori s-ar putea să fie suficient.

5. Verificați dacă ați înțeles
Puneți întrebări până când aveți suficiente informații pentru a înțelege situația.

6. Decideți ce veți face
Gândiți în modul “câștig-câștig” și  întotdeauna acordați prioritate experienței de învățare a elevilor non-perturbatori.

7. Explicați decizia dvs. elevului
Spuneți elevilor ce ați decis, explicați raționamentul dvs. și verificați dacă înțeleg.

8. Continuați. Trebuie să faceți ceea ce ați spus că veți face! Și nu amenințați cu acțiuni pe care nu sunteți pregătiți să le luați.

9. Documentați-vă deciziile
În cazul în care întreruperea a dus la o acțiune semnificativă, este o idee bună să documentați natura perturbării, acțiunile dvs. și motivele deciziei dvs. Acest lucru vă va ajuta să reflectați și să evaluați.

Am sumariza cele mai importante aspecte de mai sus insistând asupra faptului că primele zile de școală sunt într-adevăr cele mai importante, ele stabilesc tonul întregului an.

Elevii își simt profesorii. Și vor avea tendința să forțeze limitele pentru a vedea ce le este permis să facă și până unde pot merge. Și atunci este important ca profesorii să stabilească limitele în mod ferm și clar. Soluția regală are trei elemente: fermitate, claritate și atitudine pozitivă. La cea mai mică abatere care poate degenera, elevii trebuie confruntați cu propriul comportament.

Metoda explorării alternativelor și comunicarea asertivă sunt instrumentele CHEIE ale oricărui profesor. 1. Solicitați-le să spună ei ce anume fac greșit, de ce reprezintă o problemă propriul comportament și, de asemenea, care este comportamentul alternativ adecvat, dezirabil. 2. Totodată este bine ca aceștia să știe ce impact are comportamentul lor asupra celorlalți și asupra procesului de învățare. Inițial, adolescenții pot opune rezistență la tot ceea ce presupune structură (este în psihologia lor) dar nu va trece mult până când vor accepta acest mod pentru că ei chiar au nevoie să se simtă în siguranță, într-un mediu suportiv și previzibil.

Această metodă de explorare a alternativelor la o problemă are și o altă mare calitate: împuternicirea elevului (pentru problema pe care o are dar și pentru soluționarea ei) rezultă în abilitarea sa – intervenție cu cel mai mare impact asupra schimbării comportamentale. Este mai ușor (doar pe moment!) pentru părinți și profesori să afirme ritos că așa vor dânșii sau așa trebuie. Cu toate acestea, schimbarea calitativă survine numai atunci când tinerii sunt responsabilizați pentru greșelile făcute și pentru explorarea, deciderea și asumarea comportamentelor alternative adecvate. Profesorii îi pot sprijini în acest sens, îi pot încuraja să-și stabilească scopuri individuale și recompense pentru atingerea lor.

Bibliografie
Dr. Arun K. Mishra, Red Deer Collège, Alberta: Dealing with Disruptive Classroom Behavior. Atelier 2C28. Actes du Congres. Colleges Celebrations 92. Conference Proceedings, Montreal, May 1992.
Rick Reis (2020). Dealing with disruptive student behavior. Tomorrow’s Teaching and Learning. Stanford’Tomorrow Professor Postings. Stanford University.
Thomas Gordon. Teacher Effectiveness Training. Hardcover, 2002
Varinder Unlu (2017): Managing disruptive behavior in the classroom. Cambridge University Press. Cambridge.org