Oana Crăciunescu
|
Contemporanii au o apetență scăzută și o perspectivă mult distorsionată în ce privește studierii limbii literare. Gramatica este privită mai mult ca o abstracțiune, vocabularul elevat este considerat o absurditate, studiul literaturii este o adevărată pierdere de timp. Ce nu se înțelege este faptul că ele sunt cărămizile comunicării, cu cât vorbitorul le stăpânește mai bine, cu atât stăpânește comunicarea mai bine, și nu dezvoltă doar competențe lingvistice, ci și strategice și psihosociale. Articolul de față își propune să explice ce înseamnă competența de comunicare și cum ajută psihologic și social vorbitorul studierea limbii literare, atât materne cât și străine.
Articol integral →
|
Vasilica-Nelia Nicula
|
În contextul armonizării programei de Limba și literatura română, clasa a IX-a, cu cele de gimnaziu, ar trebui să se acorde o mai mare atenție ARGUMENTĂRII. Elevii din clasa a IX-a sunt familiarizați destul de mult cu argumentarea sau chiar contraargumentarea, de aceea, profesorul de liceu nu mai poate aborda textul argumentativ într-o manieră simplistă. Manualul elevului pentru disciplina opțională „Dezbatere, Oratorie și Retorică” poate veni cu idei în sprijinul profesorului de limba și literatura română. Una dintre tehnicile pe care acesta le propune atunci când vine vorba de contraargumentare este tehnica celor 4 S. În acest articol, voi prezenta modul în care am folosit această tehnică la clasa a IX-a.
Articol integral →
|
Mariana Mihaela Lazăr
|
Articolul cuprinde două exemple de activități STEAM organizate în cadrul programului Meet and Code, un program internațional ce oferă micro-finanțări organizațiilor non-profit (asociații de elevi, asociații de profesori, asociații partenere școlilor și nu numai) pentru organizarea de evenimente de programare și tehnologie aliniate cu inițiativa Comisiei Europene, Europe Code Week. Prin aceste inițiative STEAM, am căutat să creăm contexte inedite de învățare și socializare pentru copii din medii educaționale diferite, să realizăm o incursiune în lumea roboticii, a programării cu ozoboții BIT și EVO sau micro:biti, precum și realizarea de proiecte eco, cu obiective din Agenda 2030, ODD 6 și 10, respectiv, ”Apă curată şi sanitație” și “Reducerea inegalității”. Activitățile interdisciplinare desfășurate au fost amuzante, creative și au urmărit familiarizarea elevilor cu transformările și importanța apei, provocându-i să gândească critic, să inoveze pentru a economisi apa sau a rezolva creativ probleme din lumea reală.
Articol integral →
|
Liana Ciocan
|
Contextul pandemic a generat o serie de schimbări în societatea actuală. Schimbările nu au ocolit nici domeniul educațional. Fiind luați prin surprindere, a trebuit să ne adaptăm, să găsim mijloace de comunicare cu elevii, să continuăm învățarea de la distanță.
Prezentul articol se vrea a fi un exemplu de bune practici în ceea ce privește predarea operației de înmulțire la clasa a II-a prin intermediul unor instrumente digitale.
Articol integral →
|
Denisa Radu
|
În opinia mea, reușita jocului didactic are în vedere trei componente indispensabile fără de care nu ar putea fi realizată (proiectarea, organizarea, desfășurarea metodică, modalitatea cadrului didactic de asigurare a unei concordanțe depline între toate elementele definitorii ale jocului didactic). Pentru concretizarea practică a acestor informații despre jocul didactic, am optat înspre selectarea unui joc ce vizează, în mod special, cunoștințele matematice ale preșcolarilor din grupa mare, cu titlul: „Să împodobim bradul!”. Menționez faptul că am aplicat acest joc în cadrul orelor de practică pedagogică în învățământul preșcolar, în cadrul anului III de studiu din facultate, și am urmărit cu atenție efectele produse de joc pentru copii.
Articol integral →
|
