Elena-Monica Nițu
|
Vorbind în termenii cei mai generali despre ceea ce înseamnă adolescența și care sunt caracteristicile esențiale ale acestei perioade, ne punem întrebarea: Sunt adolescenții din ziua de azi diferiți sau se încadrează în aceleași tipare din punct de vedere evolutiv? Ritmul de viață este din ce în ce mai rapid prin prisma dinamicii transformărilor tehnologice și științifice, deschiderii și accesului către informație, comunicare și socializare. De mici, copiii sunt prinși în vâltoarea acestor schimbări spectaculoase și cresc odată cu ele. Dacă avem pretenția că tinerii de azi sunt mult mai sofisticați în gândire, mai sensibili în raport cu schimbările, emancipați în perspectiva deschiderii către nou, atunci trebuie să recunoaștem ca a venit vremea să învățăm și noi de le ei și să începem să regândim întregul sistem educațional din perspectiva relaționării, schimbului, deschiderii, coparticipării și participării active, a comuniunii și împărtășirii.
Articol integral →
|
Cristiana Hâruţa
|
Prezentul sau postmodernismul ne propune provocări permanente, apelând deseori la situații contradictorii sau ale căror rezolvare nu se găsește teoretizată. De aceea, pentru orele de literatură, de pildă, suntem nevoiți să găsim soluții astfel încât elevul să fie atras de cartea care „nu se deschide singură” și să uite de tableta sau telefonul care e atât de prietenoasă/prietenos. Soluția pentru a pune literatura în trendul actual este aceea de a apela la psihologie, încercând să înțelegem cum gândește, ce preferă sau ce îl trage pe elev.
Articol integral →
|
Cornelia Frai
|
În pofida criticilor venite din toate părţile, avem nevoie de profesori capabili să formeze acei oameni pe care societatea de azi şi de mâine să se poata baza. De aceea, este necesară o formare continuă a personalului didactic, în acest mod realizându-se diferenţa dintre „profesionişti” si „amatori”. Dacă în învăţământul tradiţional rolul elevului se reducea la a asculta şi memora spusele profesorului, învăţământul modern priveşte elevul ca un ax în jurul căruia gravitează totul. Astfel, profesorul urmează să se adapteze la trebuinţele elevului, să ia în considerare interesele şi înclinaţiile sale.
Articol integral →
|
Claudia Boar
Gabriela Bontaș |
În activitatea de învățare, elevii își însușesc conținutul învățământului pe două căi diferite: fie primind cunoștințele de-a gata, în formă finită, prin expunere, demonstrare de către învățător, și această este calea cea mai ușoară și mai operativă, fie descoperindu-le ei înșiși printr-o activitate proprie de căutare și cercetare, ceea ce este mai dificil de realizat. Indiferent de calea pe care o parcurge, rezultatul material concret al învățării este același – atingerea finalităților disciplinelor de învățământ, dar efectele formative produse de cele două modalități didactice sunt cu totul diferite. Printr-o învățare dirijată în mod riguros din exterior de către învățător prin mijlocirea conversației, elevul este poate fi constrâns în libertatea sa de gândire, fiind obligat să evolueze într-o direcție impusă, limitându-se potențialul capacităților cognitive de sinteză, gândire critică, creare.
Articol integral →
|
Marinela Suliman
|
Gândirea logico-matematică are un loc important în dezvoltarea creativității deoarece matematica este cea care ajută la găsirea de soluţii, iar profesorul are sarcina principală de a depista potenţialul creativ al copiilor, asigurându-le condițiile de dezvoltare a capacităţilor creatoare. De aceea, copilul de azi trebuie sprijinit și modelat pentru a deveni omul creator de mâine, pregătit pentru a putea face față marilor confruntări ale vieții.
Articol integral →
|
