| |
Andra Cîrșmaru
|
„Îmi place să învăț, nu să studiez.” De ce rezonăm atât de bine cu citatele care subliniază importanța educației nonformale și informale? Copilul din fața ta a uitat ce i-ai dictat acum două minute, dar o să-ți povestească zâmbind, cu ochii sclipicioși a bucurie sau a melancolie, o excursie de acum doi ani.
Articol integral →
|
Daniela-Eugenia Vodiță
|
Fiecare clasă este compusă din elevi cu temperamente distincte (de la melancolic predominant la coleric sau flegmatic predilect), cu un ritm propriu de gândire și de acțiune, cu experiență culturală (mare sau mică), cu stări emoționale aparte (de la calm, furie, neîncredere, depresie, revoltă, nemulțumire la curiozitate), cu preocupări și cu tipuri de inteligențe variate (studiosul, dinamicul, sociabilul și analiticul).
Articolul de față se bazează pe o experiență avută la clasa a VI-a, în care am (re)descoperit beneficiile folosirii jocului didactic pentru a transmite noțiuni teoretice și pentru a-i motiva pe elevi să învețe.
Articol integral →
|
Magdalena-Ioana Stancu
|
Matematica este implicată în activitățile noastre curente, însă având un nivel înalt de abstractizare în predare, elevii găsesc cu dificultate legătura dintre această disciplină și viața lor. Importanța matematicii în cadrul tuturor sporturilor, în special în cele de strategie precum şahul, GO sau jocurile de echipă a fost demonstrată de-a lungul timpului.
Articol integral →
|
Daniela Voicu
|
În țara noastră, domnitorul fanariot Alexandru Ipsilante a fost prima autoritate care și-a arătat interesul pentru mișcare, pentru educația fizică, pentru ”educația corporală” în școli. Mai multe personalități românești au lucrat la bazele educației fizice în școli, dar Spiru Haret a fost cel care a reorganizat întreg sistemul de învățământ și a acordat o foarte mare importanță sportului. Acesta a introdus oina în școli, gimnastica se preda din clasele primare, dansuri naționale, a organizat concursuri de oină, gimnastică, întâlniri ale profesorilor de gimnastică la nivel național.
Articol integral →
|
Maria-Daniela Boca
|
Studiul disciplinei Științe ale naturii urmărește, în primul rând, raportarea copilului la mediul de viață cu mijloacele adecvate vârstei și nu acumularea mecanică de fapte și informații științifice, implicarea elevilor în activități multiple de observare, aplicare și experimentare. Astfel, se valorifică experiența copiilor și li se dezvoltă capacitatea de a integra informațiile noi în modele explicative proprii, de a aplica cunoștințele dobândite, de a găsi soluții la probleme noi. Cea mai potrivită metodă didactică pentru realizarea acestor deziderate este metoda experimentului. Această metodă constă în efectuarea de către elevi sub supravegherea învăţătorului, a unor experienţe în scopul acumulării de informaţii ştiinţifice sau al concretizării adevărurilor transmise. Elevii sunt puşi în situaţia de a provoca fenomenele pentru a cunoaşte în mod nemijlocit diferite manifestări ale lor. Aici totul se desfăşoară în condiţii speciale, folosindu-se instalaţii, dispozitive şi materiale corespunzătoare.
Articol integral →
|
Anișoara Cohen
|
Articolul cuprinde câteva păreri referitoare la utilizarea experimentelor virtuale în predarea fizicii, utilitatea folosirii lor în procesul de predare-învățare precum și viziunea asupra modului de interacțiune cu elevii în contextul dezvoltării tehnologice actuale și a felului în care ei se raportează la activitățile de învățare. Pentru a reliefa esența metodei, am prezentat și două exemple de experimente virtuale care au fost folosite la clasă și care au trezit interesul elevilor și dorința lor de a studia fizica folosind metode noi interactive.
Articol integral →
|
Vitalie Andoni
|
Formarea competenţelor antreprenoriale şi a spiritului de iniţiativă a noii generaţii, care se includ în categoria competenţelor sociale integratoare solicitate impetuos de actualitate, rămâne a fi un obiectiv educațional puțin abordat în conținuturile curriculum-urilor școlare ale Republicii Moldova. Educația economică și antreprenorială, competență de bază ce urmează a fi formată în școală, nu este asigurată și de un loc în planul cadru obligatoriu pentru studiile gimnaziale și liceale, având doar statut de disciplină opțională și nefiind asigurată cu cadre didactice calificate. Puținele tangențe de dezvoltare a competențelor antreprenoriale din cadrul altor discipline (educație civică, geografie, istorie, matematică) nu asigură un minim de cunoștințe, deprinderi și abilități elevilor necesare pentru integrarea acestora în societatea modernă. În acest context, ne-am propus, să suplinim acest gol și să oferim elevilor oportunitatea de a demara un proces de formare a competențelor antreprenoriale prin efort propriu, ghidați desigur, de cadrele didactice care au avut parte de formare în acest domeniu prin intermediul programelor JA Moldova, sau apelând la cursul de recalificare profesională: profesor de istorie/bazele antreprenoriatului. Astfel, în Liceul Teoretic „Gaudeamus”, mun. Chișinău, activează deja de 17 ani Centrul de Instruire Economică Liceală.
Articol integral →
|
|
|
