Silviu Suliță
|
În anul școlar 2013-2014, Ministerul Educației Naționale (M.E.N.), la sugestia și îndemnul Institutului de Științe ale Educației (I.Ș.E.), introducea Evaluările Naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Motivul principal era că până la clasa a VIII-a nu exista nici un fel de evaluare de sistem și că era imposibil să fie făcute calibrări la nivelul învățământului primar și gimnazial.
Articolul este o analiză a Evaluărilor Naționale.
Articol integral →
|
Violeta-Daniela Nedelcu
|
Articolul descrie întâlnirea de învățare nonformală pe care am organizat-o pentru cei interesați, la Secția de Copii și Tineret a Bibliotecii Județene Brașov, de tema Evaluării formative, prezentată de profesor Alexandra Anton, fondator al Centrului pentru educație finlandeză Yuppi Coti Centre și CEO al FIEdu Ploiești.
Articol integral →
|
Loredana Peneş
|
Rămânerea în urmă presupune, atât un proces de acumulare a unor lacune în îndeplinirea cerinţelor, cât şi fiecare caz concret de neîndeplinire; acest caracter dublu reflectă esenţa obiectivă a lucrurilor; continuitatea procesului este rezultanta momentelor sale componente, iar acumularea, concentrarea acestor momente duce la eşec, procesul încheindu-se astfel printr-un rezultat logic. Esenţa activităţii de profilaxie a eşecului constă în împiedicarea stratificării şi consolidării lacunelor, adică în împiedicarea încheierii procesului. Scopul profesorului, sub aspectul abordat, este acela de a depista la timp indicii care semnalează diferite dificultăți întâmpinate de elevi. Selectarea de către profesor a căilor de înlăturare a eşecului şcolar depinde, de asemenea, şi de condiţiile care au determinat apariţia elementului respectiv. În literatura de specialitate însă nu sunt suficient delimitate reperele teoretice şi practice ale studierii cauzelor eşecului la învăţătură, premise generale şi împrejurări concrete care determină apariţia eşecului la anumiţi elevi.
Articol integral →
|
Florina-Magdalena Onaga
|
Caracteristicile clasei de elevi, ca grup social, sunt importante. Cunoașterea acestora conduce la crearea unui climat școlar propice învățării și dezvoltării personalității elevilor. Această "societate în miniatura” stă la baza înțelegerii vieții colective și prefigurează viața colectivă de mâine.
Articol integral →
|
Teodora-Artemis Cristea
|
De-a lungul timpului, ca urmare a experienței personale în mediul școlar, am sesizat de foarte multe ori un fenomen frapant prin instabilitatea sa, prin modul imprevizibil de manifestare, determinat de conjuncturi dintre cele mai diverse sau chiar de însăși starea psihologică a protagoniștilor. Este vorba despre întrepătrunderea voce/tăcere în cadrul organizației școlare.
Articolul se încadrează în categoria management și leadership în organizațiile școlare și își propune o prezentare empirică a fenomenelor de "voce" și "tăcere", ca forme de manifestare a opiniei, atitudinii, identității cadrelor didactice în cadrul organizației din care fac parte. Cele două concepte sunt interconectate și se manifestă cu precădere ca strategii de comunicare între membrii organizației, între membrii și echipa managerială. E lesne de înțeles că cele două fenomene depind de factori contextuali și nu reflectă întotdeauna o identitate autentică a individului, membru în organizația școlară.
Articol integral →
|
