Utilizarea activităților de învățare interactive prin folosirea instrumentelor realizate cu ajutorul tehnologiei. Exemple de bună practică

În contextul evoluției tehnologice accelerate și al digitalizării învățământului, integrarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în educația muzicală și artistică a devenit o necesitate a sistemului educațional modern. Acest articol analizează modalitățile de implementare a învățării asistate de calculator (educație digitală) în disciplinele artistice, evidențiind atât oportunitățile oferite de instrumentele multimedia și resursele educaționale deschise (RED), cât și provocările pe care le presupune păstrarea unui echilibru între metodele tradiționale și cele digitale. Lucrarea explorează evoluția utilizării tehnologiilor digitale în educația artistică din România, cadrul legal aferent, precum și exemple concrete de bune practici în crearea și utilizarea resurselor educaționale digitale, subliniind importanța adaptării continue a procesului didactic la cerințele societății informatizate, fără a pierde din vedere specificul și autenticitatea experiențelor artistice directe.

I. Realizarea educației muzicale și artistice prin intermediul eLearning

Evoluţia impresionantă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi-a pus amprenta asupra proiectării demersului didactic la toate disciplinele studiate în şcoala românească. Computerul a căpătat un loc important între mijloacele de învăţământ. Acesta a devenit indispesabil şi pentru profesorul care predă discipline din aria curriculară arte -muzică, alături de manual, partituri, cărţi de muzicologie, culegeri, caiete de specialitate, tablă, instrumente muzicale, planşe, aparatură pentru redare audio-video.

În formarea competenţelor specifice educaţiei muzicale şi artistice, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea în abordarea conţinuturilor propuse de programa şcolară sunt o necesitate. Prezentarea şi înţelegerea sincretismului caracteristic creaţiilor studiate, a devenit, datorită posibilităţii utilizării aplicaţiilor multimedia, „o joacă” pentru profesor dar şi pentru elevi, prin îmbinarea utilului cu plăcutul.

Din punctul de vedere al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, multimedia se referă la toate aplicaţiile interactive online-, offline-, media şi de comunicare realizate pe computer, care conţin cel puţin trei forme de reprezentare (precum text, imagini, sunete). Este combinaţia dintre mai multe tipuri de media indiferent dacă ele se consumă în timp, (precum animaţiile, simulările, video-secvenţele şi sunetele), sau nu (precum textele, imaginile sau grafica). Această îmbinare are rolul de a facilita înţelegerea informaţiei de către receptor prin activarea mai multor stiluri de invățare.

Îmbinarea elementelor media activează atât memoria vizuală, cât şi pe cea kinestezică şi auditivă a elevilor, facilitând formarea competenţelor specifice disciplinelor artistice.
Într-o prezentare multimedia pot fi incluse şapte elemente diferite: text, grafică, fotografii, sunete, animaţii, video şi interactivitatea. O adevărată prezentare multimedia le combină pe toate.

Fiecare dintre aceste elemente luate individual prezintă avantaje dar şi dezavantaje. Textul este excelent pentru transmiterea informaţiei, dar solicită mult timp din partea celui care citeşte. Spre exemplu, dacă profesorul doreşte să atragă atenţia elevului în câteva secunde, textul va fi ineficient. În schimb, reprezentările grafice transmit mesajele instantaneu, cu condiţia să fie selectate cele mai sugestive imagini.

Se pot scrie cărţi întregi despre un tablou, o sculptură sau un monument arhitectonic, dar nimic nu le poate descrie ca o fotografie color. Fotografiile color pot fi folosite şi ca fundal pentru text sau grafică.

Sunetul este una dintre cele mai bune modalități de a atrage atenţia celui care receptează. Cu ajutorul audiţiilor muzicale o oră de educaţie muzicală devine mai atractivă şi se imprimă plăcut în subconştientul elevului. Audiţia reprezintă un mijloc important de realizare a orei de educaţie muzicală, alături de cântec, mijloc principal în învăţarea muzicii (după cum au menţionat profesorii Ion Şerfezi şi Vasile Vasile, autori de metodici ale predării educaţiei muzicale). Prin intermediul audiţiei elevul îşi poate forma deprinderi de a a asculta muzică şi capătă disponibilitatea afectivă necesară înţelegerii creaţiei muzicale.

Animaţiile nu trebuie neapărat să includă grafică 3D pentru a fi eficiente într-o prezentare multimedia. Animaţiile simple pot fi foarte plăcute şi pot atrage atenţia elevilor, fiind mai utile decât imaginile statice pentru a simula unele situaţii reale, precum gesturile dirijorului de orchestră.

În trecut mijloacele video au fost definite ca multimedia. Acestea utilizează toate elementele multimedia. Pentru cunoaşterea patrimoniului cultural local şi naţional folosirea materialelor din bibliotecile virtuale AeL şi-au demonstrat în trecut utilitatea în cadrul orelor de educaţie artistică. Aspectele din viaţa şi creaţia lui Constantin Brâncuşi au fost descoperite cu plăcere de elevi. Video-audiţia şi videoproiecţiile  (filme artistice şi documentare despre artă şi artişti, concerte) au devenit aproape o necesitate pentru prezentarea genurilor sincretice precum opera sau baletul.

Softurile interactive permit fiecărui elev să navigheze într-o prezentare în ritmul propriu şi îi oferă posibilitatea să treacă de la o informaţie la alta utilizând butoanele din prezentare; există totuşi inconvenientul de a sări peste unele elemente, dar şi avantajul testelor pentru verificarea cunoştinţelor. Parcurgerea personalizată de către fiecare elev a informaţiilor oferite de aceste softuri educaţionale, poate constitui, cu ajutorul măiestriei dascălului, un avantaj pentru elevi în formarea competenţelor din programa şcolară.

Integrarea tuturor acestor elemente media este posibilă în prezent și cu ajutorul Internetului.  Elementele multimedia necesită un cadru care să încurajeze elevul să înveţe şi să interacţioneze cu informaţia. Elementele interactive includ meniuri pop-up, mici ferestre care apar pe monitor cu o listă de comenzi dintre care se poate alege, bara de derulare, care apare de obicei la marginea ferestrelor.

II. e-Learning – definirea conceptului; scurt istoric; cadru legal; avantaje și dezavantaje ale utilizării TIC în disciplinele muzicale

Necesitatea implementării competenţelor de informare şi comunicare bazate pe tehnologia pusă la dispoziţie prin evoluţia actuală a societăţii este precizată atât în documentele Uniunii Europene cât şi în cele naţionale

Nevoia pregătirii continue a individului încă de la debutul educaţiei  a impuns adaptarea învăţării, formării şi educării copiilor şi tinerilor la realităţile unei societăţi informatizate fapt ce a condus la dezvoltarea unor practici inovatoare bazate pe tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) la nivelul tuturor ariilor curriculare.

Utilizarea TIC a devenit un punct de referință al oricărei reforme din sistemele de învățământ. TIC utilizat ca mijloc didactic, integrat în predarea diferitelor discipline poate îmbunătăți calitatea predării și a procesului instructiv –formativ,  facilitează dezvoltarea creativității și a capacității de gândire structurată. De asemenea învățarea devine mai autonomă.

În prezent, termenul e-Learning înlocuiește toți termenii care desemnau o nouă manieră de integrare a mijloacelor TIC în procesul de instruire.

Mijloacele didactice multimedia interactive și platformele integrate pentru învățarea asistată de calculator contribuie în mare măsură la formare gândirii adaptive a elevului. Primele calculatoare dedicate educației în școala românească  au apărut în perioada anilor 1985, iar mai târziu, după anii ’90 sunt realizate primele rețele de calculatoare, a căror creare a fost facilitată de prezența Inernetului.  În decursul anilor 2006-2010 în învățământ s-a format Comunitatea Digitală, în care proiectele  ca formă de promovare didactică devin din ce în ce mai pregnante. Următorul pas în evoluția utilizării calculatorului ca mijloc didactic ar fi e-Learning, care oferă accesul la cunoaștere oricând și oriunde în timp real.

Un proiect eLearning cuprinde cinci componente fundamentale:
1. Curriculum digital
2. Dezvoltare profesională
3. Conectivitate
4. Tehnologie
5. Dezvoltarea metodelor de învățare

ELearning are ca scop facilitarea învățării prin trecerea de la activitatea centrată pe profesor la activitatea centrată pe elev, contribuind la creșterea calității procesului de învățământ, care are efecte pozitive asupra economiei și societății.

Mijloacele puse la dispoziţie prin diferite softuri specializate pentru disciplinele “educație muzicală” și „educație artistică” oferă profesorilor de specialitate şi elevilor elemente de limbaj specific, care pot fi accesate cu uşurinţă şi rapid prin integrarea TIC, fără ca prin aceasta să se renunţe sau să se micşoreze ponderea aplicaţiei practice în procesul didactic (interpretarea exemplelor muzicale și audiția muzicală.) Realizarea echilibrului între utilizarea mijloacelor amintite ține de măiestria și creativitatea profesorului.

Politicile educaționale la nivel european recunosc importanța rolului cadrelor didactice în creșterea calității și eficienței sistemelor de educație și formare din Uniunea Europeană și pun accentul pe îmbunățățirea programelor de formare inițală și continuă a acestora, astfel încât sa facă față provocărilor societății contemporane și prin formarea abilităților și competențelor în domeniul TIC, dar și prin asigurarea accesului pentru toți la noile tehnologii.

Pentru cadrele didactice și elevi utilizarea mijloacelor TIC în cadrul orelor de educație muzicală și educație artistică poate oferi următoarele avantaje:

• realizarea de activități interactive
• încurajarea comunicării elev-elev în cazul celor cu interese de învăţare (preocupări şi pasiuni) similare sau complementare
• învăţarea diferenţiată, cu rezultate privind capacităţile de adaptare
• suporturi de curs atractive care constituie o alternativă modernă de expunere a conținuturilor,  adaptată la diferite stiluri de învăţare; lecțiile pot cuprinde vizualizarea unor procese, procedee, activități de instruire practică
• personalizarea învăţării (prin eficientizare, ritm accelerat, esenţializare, schematizare)
• asigurarea bazei autoperfecţionării și  învăţării continue prin accesul permanent la materiale de învăţare și surse de informare variate
• realizarea evaluării formative, diversificarea procedeelor de evaluare, obiectivizarea și transparența evaluării
• formarea capacității de autoevaluare a elevului
• oferirea feedback-ului
• optimizarea managementului clasei
• încurajarea parteneriatului dintre școală (profesori, elevi) și părinți prin lărgirea posibilităţilor de comunicare.

Folosirea excesivă a mijloacelor TIC în cadrul orelor de educație muzicală și artistică are următoarele dezavantaje:

• renunţarea la mijloacele de educaţie tradiţională precum interpretarea exemplelor muzicale și audierea vie a spectacolelor  (singurele care determină formarea unor deprinderi specifice) în favoarea folosirii exclusive a instrumentarului TIC
• inflexibilitate în predare  și riscul uniformizării pierzând din vedere principiul individualizării,  inadecvarea metodelor şi procedeelor de predare și evaluare
• înlocuind procesele fireşti de socializare şi lucru în grup cu cele on-line, elevii învață să  folosească abrevierile și exprimarea minimală, a căror utilizare exagerată determină în timp lipsuri în vocabular și deficienţe de scriere
• eliminarea subiectivității, ca element pozitiv în demersul de apreciere reflectat în procesul interacţiunii elev-profesor și pierderea unor elemente ce ţin de conceptul de profesor-model
• riscul preponderenței formei în defavoarea conţinutului (prin utilizarea de materiale atractive vizual, auditiv, ca animaţie)și  limitarea elevilor la o singură sursă de informare (prezentare grafică în detrimentul explicării verbală, sau a consistenţei ideilor).

Disciplinele ariei curriculare Arte păstrează bunele practici în domeniu prin utilizarea mijloacelor tradiționale și au căpătat o dimensiune europeană prin integrarea competențelor cheie TIC  cu ajutorul cărora demersul didactic s-a modernizat și eficientizat. Prin intermediul acestora elevul va fi capabil sa indentifice informații cu caracter estetic, să stocheze, să prelucreze și să reformuleze. Apelarea în exces la mijloacele TIC și îndepărtarea alternativelor tradiţionale conduce la absenţa asimilării produsului artistic finit, care se realizează prin contactul direct cu opera de artă, permiţând transmiterea emoţiilor trăite de artist către receptor, într-o sală cu destinaţie specială (sală de concert, de spectacol, muzeu, sală de expoziţie) cu participarea intrinsecă la actul artistic.

III. RED; exemple de bună practică

Resursele educaționale deschise (R. E. D.) sunt disponibile gratuit. Aceste resurse sunt mijloace de învățare adaptate nevoilor specifice  procesului instructiv-educativ. Din categoria R.E.D.  fac parte materiale de învățare diverse, suporturi de curs, proiecte, experimente și demonstrații, programe școlare, ghiduri pentru profesori sau alte materiale educaționale (articole, module, prezentări ce acoperă atât sfera curriculară, cât și cea extracurriculară etc.). Cadrele didactice pot propune materiale educaționale proprii, în format electronic, cu respectarea legislației în vigoare privind proprietatea intelectuală/ dreptul de autor.

Începând cu anul 2018, a fost implementată la nivelul județului Bacău, conform recomandărilor ministerului educației, procedura operațională privind avizarea mijloacelor didactice R.E.D propuse de cadrele didactice din județ.

Din 2018 până în prezent, Ministerul educației a lansat mai multe apeluri către toate cadrele didactice în vederea participării la crearea și promovarea unor resurse educaționale deschise (R. E. D.), care să cuprindă materiale-suport pentru activitățile instructiv-educative sau extrașcolare. După ce se parcurge procedura de avizare (la nivelul inspectoratului școlar și C.C.D.), acestea vor fi puse la dispoziția celor interesați, gratuit, pe site-ul inspectoratului școlar județean.

Iată câteva exemple de bune practici postate pe site-ul I.S.J. Bacău în secțiunea dedicată  R.E.D. avizate de către inspectorat: http://86.122.29.153:8080/red/curriculum/arte

În anul 2024, au fost 2 sesiuni de depunere a documentelor aferente R.E.D. pentru avizare la Inspectoratul Școlar Județean Bacău, în lunile iunie și septembrie, iar listele cu resursele avizate au fost publicate. Exemple de bună practică privind R.E.D. se găsesc și pe https://digital.educred.ro/. În această secțiune https://digital.educred.ro/alte-resurse, site-ul centralizează resursele educaționale deschise realizate în cadrul proiectului CRED, dar și link-uri către alte site-uri cu resurse, precum:

• resurse de la inspectoratele școlare județene
• resurse de la CNPEE (ISE)
• resurse Universitate București
• resurse diverse primite de la profesori și colaboratori ai școlii din toată țara
• resurse în limba engleză

Exemple de bună practică privind R.E.D. se găsesc și pe https://digitaledu.ro/resurse-educationale-deschise/, o bază de date cu resursele educaționale în format digital create de cadre didactice, organizate pe discipline și ani de studiu. Conține linkuri la peste 7000 de teste, fișe de lucru, jocuri didactice, filme și simulări.
Iată un exemplu de R.E.D. propus și publicat de mine în secțiunea educație muzicală: https://digitaledu.ro/resurse-educationale-deschise/?_sfm_discipline=Educa%C8%9Bie%20muzical%C4%83
https://digitaledu.ro/durate-muzicale-valori-de-note-nota-intreaga-teorie-muzicala-lectie-video/

În concluzie, toate cadrele didactice pot utiliza și crea resurse educaționale deschise adaptate nevoilor de învățare ale educabililor, iar oportunitatea utilizării acestora în cadrul orelor de specialitate și integrarea eficientă în activitățile de învățare ține de măiestria profesională.