Articole scrise de: Gabriel Mirea
Relectura. Despre importanța relecturii în modernitate și despre lipsa ei aproape completă din școli
Aseară, în parc, s-a ivit în cursul unei discuții ad-hoc un fir de subiect despre relectură generat de un articol cu un titlu similar de Andrei Pleșu (1). Nu știam articolul și nici nu mi s-a explicat că, de fapt, este o colecție scurtă de spicuiri din note trecute ale filosofului nostru. Am crezut că era chiar vorba de un articol despre relectură, așa că am continuat astfel. M-am arătat întâi neîncrezător în afirmațiile ce urma să le fac, înspăimântat că, în jurul meu, conaționalii au tendința de a generaliza fără să se îndoiască deloc că exemplele din care își trag seva teoriei ar putea fi irelevante. Și-mi era teamă să nu procedez la fel.
Articol integral
Un obicei de iarnă – colindătorii
Greutatea de-a mai preda în apropierea vacanței de Crăciun. Așteptarea colindătorilor la oraș – cum era altădată, cum e acum. Știrile false – suporturi pentru slăbirea obiceiurilor…
Suntem deja dincolo de Moș Nicolae. Mai un hop și gata-i școala. Geaba proful de română cearcă să spună o poveste fascinantă, sunetul apropierii lui Moș Crăciun i-acoperă vocea cu totul. De pomană își bate gura ca la fasole drăguța de economie să te învețe cum să fii bogat, când sacul cu cadouri al lui Moș Crăciun parcă deja zăngăne la ușă. Mozart, Beethoven, Schubert – murmură ca-n transă proful tinerel și bine clădit de muzică, dar cine să-l mai asculte când răsună, în același timp: O Tannenbaum, Merry Christmas și Sculați boieri, nu dormiți… Articol integral
Lipsa de voință
Acest articol abordează o problemă aproape deloc discutată, voința, care, într-o serie de circumstanțe, se dovedește un element periculos pentru societatea noastră, alcătuită și dintr-o mulțime de nevolitivi. Sunt oamenii în spatele cărora se va pune întotdeauna eșecul, acarii Păun, vinovații de serviciu. Fiindcă din partea lor nu va veni nicio replică. Articol integral
Hoinăreală prin simbolism
Vă propun un articol despre un alt fel de a explora curentul simbolist, elevii fiind încurajați spre lectura unor autori din literatura română și europeană specifică. Au rezultat versuri și asociații nebănuite, înaintea analizei pe text, ca și un parcurs individual al clasei care a realizat prezentările. O astfel de activitate elimină posibilitatea unui parcurs pedagogic monoton. Articol integral
Factorii implicați în evaluare
Visez la o societate în care oamenii implicați în sectorul educației publice să aibă curajul să-și spună nemulțumirile răspicat. Să nu pună surdină decât acolo unde se încalcă o minimă decență, of, au ajuns în societate să existe atâtea restricții încât fie se emit adevăruri în chip grosolan, fie cu atâtea subtilități de nu mai știi în ce constă mesajul. Bunăoară, despre evaluare. În această zonă, învățământul românesc este paradoxal, drept pe de-o parte, mincinos pe de alta. Să vedem ce zic taberele implicate, adică părinții, profesorii, conducătorii, elevii. Evident, vor fi câteva eșantioane, extrase, din păcate, mai degrabă din zona de îndreptat a evaluării. Și apoi, cine poate cuprinde tot într-un articol!
Articol integral
Profesorul de literatură
Cred că foarte mulți oameni au senzația că ocupația lor este cea mai importantă activitate socială. Vatmanul se simte stăpânul turmei de călători mereu schimbătoare a autobuzului său. Frizerul rărește clienților părul și ideile încâlcite. Vânzătorul îl smulge pe om din indeciziile clipei și-l îndrumă spre consum, lucru ce ascunde munca multora. Și tot așa. Fiecare rotiță de muncă e foarte importantă, după cum subliniau cu mii de guri marxiștii. Fiecare categorie de rotițe – asta n-o mai spuneau tot așa de răspicat – vrea doar ea cât mai multe drepturi, pardon, cele mai mari și cele mai multe, doar fără aceste posturi, ehe, societatea s-ar duce de râpă.
Articol integral




Ministerul Educaţiei