Comunicarea prezentului sau despre tandemul psihologie-literatură

Prezentul sau postmodernismul ne propune provocări permanente, apelând deseori la situații contradictorii sau ale căror rezolvare nu se găsește teoretizată. De aceea, pentru orele de literatură, de pildă, suntem nevoiți să găsim soluții astfel încât elevul să fie atras de cartea care „nu se deschide singură” și să uite de tableta sau telefonul care e atât de prietenoasă/prietenos. Soluția pentru a pune literatura în trendul actual este aceea de a apela la psihologie, încercând să înțelegem cum gândește, ce preferă sau ce îl trage pe elev.

Articol integral →

Profilul psihosocial al adolescentului în actualitate (Studiu)

Vorbind în termenii cei mai generali despre ceea ce înseamnă adolescența și care sunt caracteristicile esențiale ale acestei perioade, ne punem întrebarea: Sunt adolescenții din ziua de azi diferiți sau se încadrează în aceleași tipare din punct de vedere evolutiv? Ritmul de viață este din ce în ce mai rapid prin prisma dinamicii transformărilor tehnologice și științifice, deschiderii și accesului către informație, comunicare și socializare. De mici, copiii sunt prinși în vâltoarea acestor schimbări spectaculoase și cresc odată cu ele. Dacă avem pretenția că tinerii de azi sunt mult mai sofisticați în gândire, mai sensibili în raport cu schimbările, emancipați în perspectiva deschiderii către nou, atunci trebuie să recunoaștem ca a venit vremea să învățăm și noi de le ei și să începem să regândim întregul sistem educațional din perspectiva relaționării, schimbului, deschiderii, coparticipării și participării active, a comuniunii și împărtășirii.

Articol integral →

Disciplina pozitivă – o provocare a profesorului modern

Acest articol aduce în prim-plan relaţionarea profesor-elev şi îşi propune să aducă unele soluţii la problemele de disciplină ce por apărea în timpul orelor. O abordare diferită faţă de cea tradiţională ar fi utilizarea disciplinei, cu accent pe înţelegerea comportamentului elevului, în primul rând (de ce acesta abordează o astfel de atitudine în mod repetat, în timpul orelor) şi mai apoi, în funcţie de particularităţile pe care fiecare le afişează, se vor stabili paşii care ar trebui urmaţi în vederea ameliorării situaţiei. Sunt identificate patru tipare comportamentale ale elevilor (conform psihiatrului şi educatorului austriac Rudolf Dreikurs) şi se propun soluţii pentru fiecare caz. Disciplina pozitivă este dificil de aplicat, ea necesită răbdare, perseverenţă şi o bună cunoaştere a personalităţii elevului cu care se lucrează, însă este o modalitate potrivită de lucru cu elevii în cadrul învăţământului actual.

Articol integral →

O nouă abordare a învățării, conform teoriei Gestalt

Teoria Gestalt propune o abordare holistică a învățării, în care sunt considerate la fel de importante conținutul, procesul și contextul, adică toți acei factori interiori sau exteriori mai puțin valorizați în mod curent.
De aceea, se propun modalități de focalizare asupra scopului, într-o succesiune de patru secvențe, reflecție – relaționare – decizie – acțiune, într-o desfășurare circulară, ce valorifică atât abordarea rațională, cât și acceptarea intuției, a emoțiilor sau a influențelor rezultate din relațiile cu ceilalți.
Teoria Gestalt a reprezentat baza științifică a cursului Personal Mastery and Collective Intelligence in Adult Education, desfășurat în Cipru în aprilie 2012, la care am participat ca urmare a obținerii unui grant Grundtvig.

Articol integral →