Gestionarea activităților preșcolare în era digitală: beneficii, riscuri și bune practici

Potrivit literaturii de specialitate, educația online în învățământul preșcolar a fost un subiect intens dezbătut în perioada pandemiei de COVID-19. În prezent, tehnologia este la dispoziția copiilor mult mai devreme decât generațiile anterioare, iar dispozitivele digitale au devenit o componentă constantă a mediului lor cotidian. Conform studiului realizat de Munteanu (2025), transformările și provocările generate de predarea online au favorizat creșterea motivației pentru adoptarea metodelor inovative de comunicare prin intermediul tehnologiei și al instrumentelor digitale. În acest sens, este esențial ca gestionarea utilizării tehnologiei să fie realizată printr-o abordare pedagogică responsabilă, care să valorifice beneficiile acesteia, reducând concomitent riscurile asociate. Așadar, rolul adultului devine fundamental, atât în calitate de cadru didactic, cât și de părinte, în selectarea și medierea experiențelor digitale ale copilului.

Beneficiile tehnologiei în educația timpurie

În cele ce urmează, voi evidenția o serie de beneficii identificate în cadrul procesului de învățare prin integrarea tehnologiei în activitățile desfășurate cu copiii preșcolari, din perspectiva mea de cadru didactic pentru educație timpurie. Platformele educaționale precum Wordwall, Gama sau Padlet au trasnformat demersul didactic într-o experiență interactivă și motivantă, facilitând implicarea activă a copiilor în activități de recunoaștere a literelor, în audierea și interpretarea poveștilor animate, precum și în rezolvarea unor sarcini de logică ori a unor puzzle-uri digitale. De asemenea, utilizarea platformei Kahoot a contribuit la personalizarea ritmului de învățare, oferind posibilitatea repetării exercițiilor și ajustării nivelului de dificultate în funcție de nevoile fiecărui copil. Feedbackul imediat furnizat de platformă a sprijinit monitorizarea progresului individual și a permis intervenții pedagogice adecvate.

Un alt avantaj semnificativ în utilizarea tehnologiei îl constituie facilitarea comunicării și a colaborării în cadrul proiectelor educaționale desfășurate în mediul online. În cazul de față, proiectele eTwinning au oferit oportunitatea utilizării tehnologiei atât pentru întâlnirile virtuale, cât și pentru crearea și partajarea de materiale interactive. Instrumente digitale precum Book Creator au permis realizarea unor produse comune, iar aplicații precum Colorillo și Joint Work au facilitat activități colaborative de tip artistic, inclusiv ilustrarea colectivă a unei cărți de poezii acrostice. Mai mult de atât,  am utilizat platforme precum LearningApps și JigsawPlanet pentru organizarea de jocuri educative și puzzle-uri online, derulate în colaborare cu partenerii de proiect. Aceste activități au contribuit la consolidarea învățării, la stimularea creativității și la dezvoltarea competențelor socio-digitale ale copiilor.

Riscurile expunerii în exces la tehnologie

Deși, așa cum am menționat mai sus, utilizarea tehnologiei prezintă numeroase beneficii, este important de subliniat că expunerea excesivă la activități digitale în rândul copiilor de vârstă preșcolară poate genera efecte negative, în special asupra capacității de concentrare, a calității somnului și chiar a dezvoltării limbajului. Potrivit lui Davies et al. (2023),  accesul și implicarea activă în utilizarea resurselor educaționale online favorizează dezvoltarea competențelor lingvistice ale copiilor. Literatura de specialitate recomandă ca expunerea la dispozitive digitale să fie strict limitată și orientată exclusiv către scopuri educative.

Numeroase studii evidențiază faptul că  utilizarea prelungită a tehnologiei în rândul copiilor de vârstă timpurie au condus la diminuarea interacțiunilor sociale directe, afectând în mod negativ atât procesul de învățare colaborativă, cât și dezvoltarea competențelor de autoreglare emoțională (Bartlett, Griffin & Thomson, 2020). Având în vedere particularitățile de vârstă, orice activitate desfășurată pe un dispozitiv digital, este recomandat să fie realizată sub supravegherea atentă a unui adult, întrucât copiii pot accesa accidental imagini, materiale sau reclame neadecvate. Totodată, expunerea excesivă poate favoriza apariția unor forme incipiente de dependență digitală, manifestate prin dificultăți în gestionarea emoțiilor și în autoreglarea comportamentală.

Rolul familiei în utilizarea tehnologiei

Revenind la activitățile online desfășurate în perioada pandemiei de COVID-19, evidențiem că familia nu au avut doar rolul de supraveghetori, ci și pe cel de mediatori ai experiențelor digitale ale copiilor, ceea se recomandă a fi menținută și în prezent, în vederea formării competențelor necesare copilului în secolul XXI. Acest aspect este susținut de Munteanu (2025), care subliniază că familia joacă un rol esențial în stabilirea unor limite bine definite privind durata expunerii, tipul de conținut accesat și modul de utilizare a dispozitivelor digitale.

Totodată, selectarea atentă a resurselor educaționale și implicarea activă a părintelui în discuții cu copilul, pe parcursul activităților digitale, contribuie la o înțelegere mai profundă și la o utilizare responsabilă a tehnologiei.

În consecință, tehnologia ar trebui să aibă un rol complementar în dezvoltarea copilului, fără a substitui jocul fizic, activitățile creative sau interacțiunile sociale directe, care rămân fundamentale pentru dezvoltarea armonioasă în primii ani de viață.

Concluzii

Gestionarea educației timpurii în era digitală prezintă variații semnificative, iar impactul asupra copiilor este influențat atât de abordările pedagogice specifice adoptate de fiecare cadru didactic, cât și de politicile instituționale și de resursele educaționale disponibile.

Un aspect inovator al activităților educative desfășurate la grupă îl reprezintă integrarea tehnologiei ca instrument valoros, complementar experiențelor reale, emoționale și senzoriale, fundamentale pentru dezvoltarea copilului. Pentru a le oferi copiilor un start pozitiv într-o lume digitală în continuă transformare, esențială este cooperarea bazată pe încredere între părinți, cadrele didactice și comunitate. Această colaborare susținută permite crearea unui mediu educațional sigur, stimulativ și adaptat nevoilor copilului de vârstă timpurie

Bibliografie
1. Bartlett, J. D., Griffin, J. L., & Thomson, D. (2020). Resources for supporting children’s emotional well being during the COVID 19 pandemic. Thriving Together LLC; University of Massachusetts Chan Medical School; Child Trends. www.researchgate.net/publication/340335172_Resources_for_Supporting_Children%27s_Emotional_Well-being_during_the_COVID-19_Pandemic.
2. Davies, C., Kong, S. P., Hendry, A., Archer, N., McGillion, M., & Gonzalez-Gomez, N. (2023). Sustained benefits of early childhood education and care (ECEC) for young children’s development during COVID-19. Journal of Early Childhood Research, 1-20. eprints.whiterose.ac.uk/204035/.
3. Munteanu, M.L. (2025). Educaţia timpurie în perioada pandemiei COVID-19: schimbări şi provocări generate de învăţământul online. Presa Universitară Clujeană.