Studiu de caz și posibile intervenții pe un caz concret

În acest articol vom prezenta un mod de a realiza un studiu de caz, pornind de la un exemplu concret. Vom porni de la descrierea cazului, continuând mai apoi să detaliem dezvoltarea/ funcționarea emoțională, dezvoltarea socială și dezvoltarea/ funcționarea motivațională. Vom prezenta o scurtă analiza funcțională a cazului, iar la final vom prezenta câteva posibile intervenții care ar putea ameliora comportamentul elevului V.A.

Descrierea cazului

V.A. este un elev în clasa a 12-a la specializarea contabilitate, la un liceul dintr-un mic oraș din județul Arad. În acel oraș există doar două licee, iar V.A. este la cel care este considerat a fi mai slab. Grădinița și clasele I-VIII le-a parcurs în mediul rural, într-un sat apropiat de orașul în care este la liceu, aproximativ la 15 km. Dorința lui inițială a fost de a fi repartizat la un liceu din Arad sau la liceul care se considera a fi mai bun din orașul în care frecventează actual școală, însă datorită mediei a fost repartizat altundeva. Face naveta în fiecare zi cu trenul.

Până pe clasa a IX-a nu a manifestat niciun fel de probleme școlare, avea mereu note bune, era un elev de nivel mediu. Începând cu clasa a 9-a, a început să decadă ușor. Compania colegilor, profesorii școlii și mediul școlar în general, l-au condus să frecventeze tot mai rar școala, ajungând de fiecare dată la final de an să rămână cu câte o corigență pe vară, dar niciodată repetent. Fiind acum în clasa  a 12-a, un an foarte important pentru el, tendința lui de a absenta ar putea reprezenta o problemă gravă pentru viitor său.  Vom analiza în cele ce urmează mai în detaliu cazul lui V.A., dar mai întâi considerăm necesară o mică prezentare a istoriei sale persoanele, vieții familiale și sociale, precum și a nivelului său de funcționare.

Provine dintr-o familie cu un venit modest și cu multe probleme. Tatăl său este alcoolic, iar copilăria sa a fost una plină de certuri, bătăi și alte scandaluri. El are și o soră mai mare, care însă datorită acestor circumstanțe a părăsit domiciliul și a locuit cu bunica, actual locuind însă în Arad singură. În ciuda acestor circumstanțe el a avut parte de multă susținere din partea bunicilor, cât și a mamei. În ceea ce privește viața lui socială, el face parte dintr-un grup relativ stabil de prieteni, neavând o influență proastă asupra lui și care îl susțin când este cazul. Ca în orice grup de prieteni există și momente de ironizare pe care le gustă de multe ori, însă alteori se vede că îl afectează foarte mult ( de exemplu când consumă alcool și este comparat cu tatăl său sau când i se atrage de multe ori atenția asupra jocurilor de noroc pe care le practică, chiar dacă e pe bună dreptate).  De multe ori acordă prea multă atenție vieții sale sociale și grupului de prieteni, decât altor lucruri. Chiar dacă are o viață socială activă, mult din timpul său îl ocupă jocurile pe calculator. Își pierde de multe ori zilele, chiar și nopțile, jucându-se.

Din punct de vedere funcțional nu am putea spune că prezintă probleme majore. Ca funcționare  cognitivă nu are niciun fel de probleme, abilitățile lui cognitive funcționează la nivel optim, dar nu-și folosește acest potențial la nivel maxim. Datorită numărului mare de absențe pe care le acumulează într-un semestru, nu are parte de stimulare și exercițiu în sens intelectual. Zilele în care nu merge la școală de multe ori le doarme sau se joacă pe calculator. Are note mici și adesea rămâne corigent. Ca urmare este considerat un elev slab și i se și spune adesea acest lucru.

Principala sa problemă se află la nivel motivațional. Pornind chiar din primul an de liceu „cu stângul”, a dezvoltat o apatie față de școală. Mediul nou în care a intrat nu era unul atractiv și plăcut pentru el. Din spusele lui chiar elevii din acel liceu erau „prosti” și simțea că nu se poate adapta. A încercat să-i solicite pe părinți lui de mai multe ori să-l transfere, spunându-le nemulțumirile lui și chiar și probleme cu matematica pe care le are, însă aceștia au ignorat complet această opțiune. Astfel s-a ajuns să-i scadă drastic motivația de a mai merge la școală și totodată l-au condus să-și cultive un sentiment puternic de apatie față de școală în sine. A ajuns să considere școala un lucru inutil și abia așteaptă să termine ca să poată să se angajeze. De aici reiese și faptul că nu are de gând să continue cu studiile superioare.

Folosind tehnica observației, am reușit să culegem o serie de date despre acest caz, precum cele menționate mai sus, însă nu numai. În cele ce urmează, vom prezenta câteva dintre aceste aspecte observate cu privire la diferitele domenii de dezvoltare ale lui V.A.

Dezvoltarea/ funcționarea emoțională

V.A. nu prezintă disfuncționalități la nivel emoțional, însă este foarte reținut în ceea ce privește exprimarea acestora. Puține sunt persoanele în fața cărora reușește să-și dezvăluie adevăratele sentimente. În ceea ce privește problema lui școlara, el își face cunoscute sentimentele față de această, mai exact dezgustul și sentimentul de neplăcere pe care îl simte când intră în instituția respectivă, precum și la cel mai mic gând la aceasta. Pe lângă acest fapt vizibil, ceea ce încearcă să ascundă din punct de vedere emoțional sunt îngrijorările cu privire la viitorul lui și la efectele pe care le poate avea absenteismul asupra lui și imaginii sale în societate. Pare să fie conștient de efectele negative pe care le-ar putea avea comportamentul lui, însă încearcă cu orice preț să-și ascundă aceste gânduri.

Dezvoltarea socială

Abilitățile sociale ale lui V.A. sunt printre punctele sale forte. Este foarte abilitat în ceea ce privește relațiile cu ceilalți, știe cum să se comporte cu ceilalți, să-i asculte, dar și să îi manipuleze și să îi înșele. Am putut observa acest lucru în numeroasele sale interacțiuni cu profesorii, caz care deși el avea multe absențe, mereu îi acordau o a doua, a treia șansă, și acest lucru doar datorită vorbelor pe care V.A. i le spunea acestora, precum și datorită promisiunilor pe care le făcea.

Dezvoltarea/ funcționarea motivațională

Din punct de vedere motivațional V.A. pare a fi motivat, însă doar când vine vorba despre alte lucruri și nu când e vorba despre școală. Precum am menționat, motivația lui pentru învățătura a început să decadă drastic începând din clasa a noua. Astfel, această profundă lipsă de motivație l-a condus la situația în care se află în prezent și mai exact la absenteismul său. Lipsa de motivație își are originile în sentimentul de neplăcere și în sentimentul că locul său nu e la acea școală, unde precum afirmă el, sunt doar proști și nu e de nimic. De asemenea, la scăderea și mai mare a motivației a dus răspunsul negativ al părinților la solicitările făcute de el de a schimba școala. În ciuda celor spuse mai sus, el manifestă totuși un nivel crescut de motivație, în sensul efortului și persistenței, în momentele în care un lucru manifestă un interes crescut pentru el, ca de exemplu momentele în care merge la corigentă și se luptă pentru trecere dintr-o clasă în alta. La fel, când V.A. are un scop precis nivelul său de motivație este foarte ridicat și tot efortul său se concentrează asupra atingerii acelui scop.

Concluzionând, funcționarea la nivel motivațional a lui V.A. este una normală în viața de zi cu zi, însă în ceea ce privește activitatea sa școlară și prezența la școală el prezintă o motivație foarte scăzută.

Sumarizând toate lucrurile pe care le-am aflat despre V.A. până acum, putem spune că este predispus riscului de a nu finaliza 12 clase, respectiv de a nu lua examenul de bacalaureat sau cel puțin de a intra în examen. De asemenea, ca perspectivă de viitor, nepromovarea examenului de bacalaureat sau nefinalizarea a 12 clase, ar putea conduce la lipsa de interes și de motivație în finalizarea acestora în viitor. Astfel, V.A. ar putea ajunge un om cu doar 10 clase, muncitor de clasa de jos, care o să aibă puține perspective și posibilități de realizare profesională și personală.

Analiza funcțională a cazului

Printre antecedentele comportamentului lui V.A. s-ar putea număra lipsa de motivație și interes, încrederea scăzută în educația școlară, atitudinea parentală indiferentă, practicile educative percepute de el ca fiind nedrepte/frustrante sau incompatibilitatea între aspirațiile, trebuințele de învățare și oferta educațională a școlii. Toate acestea având o frecvență și intensitate crescută, produc comportamentul deficitar precizat mai jos.

Comportamentul deficitar al lui V.A. este absenteismul de la școală, lucru care necesită o intervenție individualizată spre a scădea în frecvența și în schimb spre a crește frecvența comportamentului de prezență la școală.

Acest comportament a reușit să se mențină prin întărirea constantă a lui. Ca urmare, prin evitarea mersului la școală nu a fost nevoit să se confrunte cu nimic din ceea ce ține de mediul școlar, respectiv, astfel a reușit să obțină puțin mai mult atenția mamei, de asemenea în acest mod poate să facă alte lucruri care îi plac, cum ar fi să doarmă sau să se joace. Totodată, acest comportament poate aduce cu sine consecințe foarte mari pentru el. Dacă va continua să nu meargă la școală posibilitatea de a nu finaliza 12 clase este foarte mare, iar astfel nu va intra nici în examenul de bacalaureat, lucru care îi va îngreuna posibilitățile viitoare de angajare.

Posibile intervenții

Intervenția indicată în cazul lui V.A. trebuie să se axeze în principal pe creșterea motivației și nivelului de conștientizare a situație în care se află.

Acest lucru se poate face într-o primă etapă prin discuții cu părinții și implicarea lor mai intensă în viața școlară a copilului lor, vizite ale lor la școală și discuții periodice cu dirigintele și profesorii de la clasă, lucru pe care până acum nu l-au făcut. Părinții trebuie să înțeleagă gravitatea problemei și efectele negative pe care le aduce cu sine. Ei trebuie la rândul lor să-și educe atitudinea și să o schimbe în scopul susținerii și încurajării unui comportament funcțional al copilului lor. Susținerea din partea părinților reprezintă un important impuls pentru copil, iar când părintele nu manifestă niciun interes față de viața școlară a copilului, acesta va considera că lor le este indiferent și poate să facă ce dorește el.

Mai apoi trebuie intervenit la nivel individual spre a crește nivelul de autoeficacitate și motivație a lui V.A. Acest lucru poate fi efectuat prin discuții cu psihologul școlii, prin teme și sarcini pe care le primește din partea acestuia. El trebuie să reușească să conștientizeze importanța mobilizării tuturor forțelor sale spre a finaliza acest ultim an cu succes. Trebuie de asemenea să i se ofere posibilitatea să-și exprime nemulțumirile în mod direct și să se caute împreună cu el o soluție optimă pentru ameliorarea acestora.

Și nu în ultimul rând intervenția trebuie să vizeze și profesorii, care necesită să acorde o atenție mai mare modului de predare și de raportare față de elevi, iar profesorii de la materiile din care urmează să susțină probele la examenul de bacalaureat, respectiv profesorii de la materiile la care prezintă probleme grave, să reușească să ajungă la un consens cu elevul, să afle ce îl nemulțumește și eventual să-i ofere sprijin suplimentar pentru a-și depăși problemele. La acest nivel mai poate interveni și o altă problemă, și mai exact cea a competențelor cadrelor didactice, însă acest lucru nu poate fi investigat și nici nu ar trebui să fie o problemă a intervenției asupra cazului nostru.

Nicio intervenție nu are efect dacă nu este însoțită de întăriri, recompense. Astfel împreună cu elevul trebuie stabilit un program de întăriri la intervale fixe, să se afle ce anume îi place și îl motivează, și în funcție de asta, dirigintele, părinții sau psihologul școlii să le aplice în urma efectuării unui număr de comportamente dezirabile din partea lui.

Astfel, în urma parcurgerii acestor pași ai intervenției se așteaptă ca absenteismul lui V.A., identificat ca și un comportament disfuncțional, să fie redus și să crească în schimb prezența lui la școală, precum și nivelul de motivație pentru activitățile școlare. Odată ce acest lucru s-a întâmplat, se presupune că și rezultatele sale școlare vor crește considerabil și ca urmare vor conduce la finalizarea celor 12 clase și îi vor crește și șansele promovării examenului de bacalaureat.