O altfel de predare
M-am hotărât să scriu acest articol în urma unei discuții cu un apropiat, care a avut o disensiune cu copilul care a trecut în clasa a V-a și care nu pricepea ce fel de ore sunt acelea în care trebuie doar să scrii ce spune profesorul, indiferent că înțelegi ceva sau nu. Era profund dezamăgit și speriat, deoarece avusese o cu totul altă viziunea despre următoarea etapă din viața lui.
Articol integral →O abordare actuală a creațiilor populare în gimnaziu
Speciile literare sunt studiate încă de la gimnaziu. În particular, creațiile populare necesită o strategie care să favorizeze participarea și implicarea elevilor. Ei trebuie să cunoască expresia spiritului românesc – trecutul, tradițiile și obiceiurile unui popor bogat cultural. Trăsăturile speciilor literare basm, baladă, doină pot fi însușite prin metode care să îi atragă pe elevi, iar articolul de față propune abordarea bazată pe proiecte.
Articol integral →Cultivarea creativității școlarului mic prin lecțiile de matematică
Predarea matematicii trebuie să se realizeze în funcție de rolul și importanța ei în dezvoltarea societății și științei. Creativitatea este apreciată drept o însușire generatoare a progresului. Ritmul alert al dezvoltării și competiției în toate domeniile de activitate ne impune să gândim repede și bine. Dezvoltarea științei, a tehnicii și culturii sunt condiționate în mare măsura de capacitatea creativă a oamenilor.
Gândirea creatoare se formează în procesul de învăţământ prin orientarea şi stilul activităţii elevilor, prin tipul de sarcini şi exerciţii care pot constitui un antrenament al gândirii. Însăşi creativitatea se învaţă. Elevul învaţă modul în care se gândeşte creator. În sprijinul acestei idei poate fi invocată şi poziţia lui B. Schwartz: ”Creativitatea se învaţă, chiar dacă nu se învaţă ca fizica sau tâmplăria. Ar fi mai nimerit să spunem că se descătuşează sau se dezvoltă„.
Efectele divorţului asupra copiilor
Schimbările structurii familiale, fie că este vorba despre formarea cuplurilor şi a familiilor, despre divorţuri, sunt strâns legate de alte domenii sociale şi mai ales de cel al instituţiei şcolare, ea însăşi în plină schimbare atât în privinţa formelor, cât şi a funcţiilor. Reuşita şcolară a copiilor depinde nu doar de “moştenirea” culturală, ci şi de mediul social. Familia este aşadar interlocutorul privilegiat al şcolii.
Odată cu creşterea ratei divorţurilor, s-au depus eforturi pentru a se cunoaşte consecinţele separării părinţilor asupra evoluţiei şcolare a copiilor lor. Acestea sunt prezentate succint în cele ce urmează.
Crochiu: managerul şcolar
Lider, manager, director – mai multe lexeme care surprind rolul complex al celui care conduce o unitate şcolară. Omul care însumează competenţe solide de management, dar şi real tact pedagogic, o bună cunoaştere a şcolii, a oamenilor, capacitate de previziune şi de intervenţie, directorul de şcoală trebuie să se dedice întru totul activităţilor şcolii şi să înţeleagă că propria identitate se impregnează de cea a instituţiei şi invers, că ilustrează, alături de echipa sa, cadre didactice, părinţi, elevi, personal didactic auxiliar şi nedidactic, imaginea unei şcoli.
Articol integral →Structuri literare în comunicarea didactică. Naraţiunea – abordare teoretică şi practică
Lucrarea de faţă se doreşte a fi o încercare atât de evidenţiere a valenţelor pedagogice ale naraţiunii în procesul comunicării didactice, cât şi a contextului în care această structură literară serveşte la îndeplinirea/atingerea unor obiective/ finalităţi educaţionale în cadrul disciplinelor socio-umane, mai precis în predarea-învăţarea conceptului de mit. Demersul nostru va porni de la definirea/ conceptualizarea termenilor-cheie care fac obiectul acestei analize şi la care vom face referire pe parcursul lucrării. Ulterior, vom evidenţia particularităţile naraţiunii ca structură literară, respectiv condiţiile în care aceasta poate fi utilizată în procesul comunicării didactice, a modalitate de structurare a comunicării didactice. În final, vom exemplifica modul în care naraţiunea serveşte demersului didactico-pedagogic în cadrul disciplinelor socio-umane.
Articol integral →Optimizarea procesului de învățământ prin utilizarea strategiilor cu caracter ludic. Strategia Frisco
Strategiile cu caracter ludic activează elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv şi motric-emoţional, iar interacţiunile și relaţionările le dezvoltă autocontrolul eficient al conduitelor, evidenţiind modul corect sau incorect de comportare în anumite situaţii.
Prin practicarea metodelor activ-participative, elevii devin actori ai vieţii sociale atât a lumii în care trăiesc, cât și a lumii pentru care se pregătesc, căci metodele date eficientizează formarea rapidă şi corectă a convingerilor, atitudinilor şi comportamentelor, facilitează socializarea elevilor, formându-le capacitatea de a rezolva situaţii problematice dificile și de a înţelege opiniile, trăirile şi aspiraţiile celor din jur.
Articolul prezintă un exemplu de aplicare practică a acestei strategii alternative la lecţia de limbă şi literatură română în clasa a III-a (aplicat în contextul curriculumului din Republica Moldova) – strategia cu caracter ludic „Frisco”.
Cum folosim manualul didactic în orele de limba engleză
Fiecare cadru didactic decide singur sau împreună cu elevii măsura în care vor folosi manualul în procesul intructiv-educativ: în totalitate, parțial sau deloc. Există, evident, riscul de a da greș, cadrul didactic omițând poate teme care i-ar fi interesat pe elevi sau care le-ar fi stimulat progresul într-o mai mare măsură.
Articol integral →Proiecte educative și activități interdisciplinare, între necesitate și creativitate
Orele petrecute de elevi la şcoală, numărul mare de teme pentru acasă cât şi calculatorul, Internetul predispun la pasivitate. Elevii nu mai au timp să se joace, să fie activi sau să practice activităţi sportive, devenind din ce în ce mai sedentari.
În proiectele și activităţile interdisciplinare pe care le desfăşurăm la şcoală, didactice, educative extraşcolare, încercăm să găsim modalităţile necesare de a ajuta elevul să devină un adult cu motivaţii interne ferme, sigur de sine, dispus să încerce lucruri noi, realist în privinţa punctelor sale tari şi a slăbiciunilor sale, o persoană cu profunde repere etice, care să preţuiescă munca şi bunacredinţă şi implicată în activităţile din cadrul comunității în care trăieşte. Spre exemplu, activităţile din cadrul proiectelor de voluntariat ajută elevii să devină conştienţi şi responsabili faţă de problemele societăţii în care trăiesc. Latura lor umană se dezvoltă iar spiritul civic iese la suprafaţă încă de la vârste fragede. Realizează importanţa ajutorului pe care îl oferă prin aceste activităţi voluntare şi pot cuantifica contribuţia lor la îmbunătăţirea vieții comunității.
Predarea limbilor străine la elevii de vârstă mică
Copiii care învaţă de timpuriu o limbă străină au o receptivitate crescută către asimilarea mai multor limbi străine şi conştientizează importanţa comunicării cu ceilalţi. Lumea este într-o schimbare rapidă, iar dezvoltarea tehnologiei creează legături din ce în ce mai strânse între oameni de culturi diferite. Fiind vorbitor fluent în mai mult decât o singură limbă, va oferi un beneficiu extraordinar copiilor ca cetăţeni ai acestei lumi.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei